2,142 matches
-
istorică. Așa cum spuneam și cu altă ocazie, trecutul influențează întotdeauna prezentul, atât la nivelul individului, cât mai ales la cel al marilor comunități umane de tipul popoarelor și națiunilor. Cele două popoare polonezii și cehii au sedimentate, în memoria lor, resentimente profunde față de Imperiul țarist și moștenitoarea lui, Uniunea Sovietică; trebuie spus că acest lucru este mult mai adevărat pentru polonezi decât pentru cehi. Să ne amintim. Până pe la jumătatea secolului al XVII-lea, Polonia a fost o mare putere, după
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
industria socialistă. Adică o reacție psihologic explicabilă, dar, dintr-o perspectivă mai rațională și mai calmă, dăunătoare. Psihologic o putem explica prin ceea ce a suferit România din partea URSS după iunie 1940 și apoi după război; existau și mai înainte destule resentimente care veneau din secolul al XIX-lea amplificate după victoria bolșevismului în Rusia. Sedimentarea acestor resentimente, ajutată de o imagine negativă construită în timp despre Rusia și ruși și bine înfiptă în mentalul colectiv al românilor, face dificilă o apropiere
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dăunătoare. Psihologic o putem explica prin ceea ce a suferit România din partea URSS după iunie 1940 și apoi după război; existau și mai înainte destule resentimente care veneau din secolul al XIX-lea amplificate după victoria bolșevismului în Rusia. Sedimentarea acestor resentimente, ajutată de o imagine negativă construită în timp despre Rusia și ruși și bine înfiptă în mentalul colectiv al românilor, face dificilă o apropiere rapidă de Răsărit. Eu vorbesc aici de Rusia, pentru că despre Bielorusia am vorbit, iar Ucraina este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca pe niște eliberatori; este drept că bulgarii și sârbii sunt și rude de sânge cu rușii. Adevărul istoric ne obligă, însă, să spunem că și românii, o bună bucată de vreme, i-au privit pe ruși în același fel. Resentimentele românilor față de ruși și, în general, imaginea lor negativă în psihologia noastră colectivă au apărut mai târziu. Veacul fanariot cu toate răutățile lui aduse pe capul nostru a sporit aversiunea românilor față de turci și, în contrapartidă, a sporit simpatiile și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
al XIX-lea ofițerii ruși încartiruiți la Iași și București cu ocazia deselor războaie cu turcii au avut o influență civilizatoare asupra protipendadei noastre. Nobilimea rusă iar ofițerii erau toți nobili a fost mult mai repede europenizată decât boierimea română. Resentimentele românilor față de Rusia au început cam odată cu răpirea Basarabiei, în 1812, răpire la care a contribuit, din păcate, și un grec, adică un creștin-ortodox de-al nostru. Rusia nu fusese străină nici de răpirea Moldovei de nord numită ulterior Bucovina
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
românești au informat populația asupra a ceea ce se întâmpla, de fapt, în Rusia, despre teroarea lui Stalin, despre suferințele incredibile ale țăranilor ruși obligați să intre în colhozuri, în general, despre adevărul regimului comunist. Se înțelege că în aceste condiții resentimentele românilor fața de Rusia au sporit în așa măsură încât Uniunea Sovietică era percepută ca principalul pericol la adresa statului român. Percepția s-a dovedit corectă în iunie 1940 anul cel mai negru din istoria noastră recentă -, când Uniunea Sovietică a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
din calea Armatei Roșii doar cu ce aveau pe ei -, represiunea cruntă împotriva a tot ceea ce era românesc și "burghez" sau "reacționar" în provinciile ocupate, deportările masive de români în Siberia și în alte părți ale Rusiei etc. au transformat resentimentele românilor în ură față de Uniunea Sovietică și de tot ce reprezenta aceasta. În această situație, de exemplu, noi nu mai făceam deosebire între regimul sovietic și ruși astfel, încât erau diabolizați Uniunea Sovietică, Rusia și rușii de-a valma. De
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și care a fost dusă cu toate mijloacele de care dispune un stat modern artă, film, literatură, ziare, radio, tv etc. -, nu s-a reușit miracolul ca românii să iubească Uniunea Sovietică, pe sovietici, pe ruși și nici regimul comunist. Resentimentele cu adânci rădăcini istorice așa cum am văzut față de vecinii de la Răsărit au rămas vii, în pofida oricărei încercări de a le anihila sau măcar atenua. Ele au supraviețuit și prăbușirii regimului comunist și a "lagărului" socialist. Trebuie să recunoaștem că ele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ființei noastre naționale, pentru conservarea României ca stat într-o vreme când legitimitatea acestuia era pusă sub semnul întrebării. Au trecut de la implozia sistemului comunist 17 ani. Mai sunt oare utile și mai au sens politic, diplomatic, pragmatic, uman aceste resentimente în condițiile de azi ale României și ale lumii în care trăim? Aceste resentimente au influențat, în mod evident, relațiile României cu Rusia și în anii de după Revoluție. Deși Rusia s-a îndepărtat geografic, între noi și ei interpunându-se
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
era pusă sub semnul întrebării. Au trecut de la implozia sistemului comunist 17 ani. Mai sunt oare utile și mai au sens politic, diplomatic, pragmatic, uman aceste resentimente în condițiile de azi ale României și ale lumii în care trăim? Aceste resentimente au influențat, în mod evident, relațiile României cu Rusia și în anii de după Revoluție. Deși Rusia s-a îndepărtat geografic, între noi și ei interpunându-se Ucraina, relațiile dintre cele două țări au rămas destul de reci. Dacă la nivel diplomatic
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lumea globalizată în care trăim, Rusia se află, de fapt, în coasta noastră, iar influența ei crește în tot Estul european. De la aceste realități trebuie să plece România în construirea unor noi relații cu Rusia. Să lăsăm la o parte resentimentele mai ales că noile generații de o parte și de alta nu au amintiri directe despre conflictle noastre vechi și să vedem cum am putea profita, și unii, și alții, de o apropiere a țărilor noastre pe baza unor relații
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
importante ale României în zonă nu au mare succes fără acceptul Rusiei; mă gândesc la rezultatele modeste ale inițiativei noastre privind Marea Neagră. În ultimii ani rușii s-au dovedit mai pragmatici și mai buni diplomați ca noi. În timp ce noi, în virtutea resentimentelor noastre istorice față de Rusia, am privit doar spre Vest și am "disprețuit" ca să zic așa piața rusească, ei s-au infiltrat încet-încet la noi, au investit direct sau sub acoperire, și astăzi ne-am trezit cu părți semnificative din economia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a fost criticabil în mandatul acestuia și, mai ales, cu aventurile sale sentimentale, care au făcut deliciul presei vreo doi ani la rând. Și iată că acum cei doi devin de nedespărțit, lăsând la o parte toată ranchiuna și toate resentimentele adunate de-a lungul agitatei campanii electorale în lupta pentru Casa Albă care poate, cu timpul, va deveni neagră sau galbenă. Este o lecție pe care noi, românii, trebuie să o studiem cu multă atenție. La noi, toți oamenii politici
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
afectată de înverșunata campanie electorală din vară. De aceea, această decizie este cel puțin pentru mine un exemplu de înțelepciune politică, de pragmatism, o lecție despre cum interesul național și de partid trebuie să treacă înaintea intereselor personale și a resentimentelor. Este o lecție cu atât mai prețioasă pentru România, pentru noi românii, care deseori constatăm că în țara noastră lucrurile se petrec pe dos, iar prioritățile sunt inversate. 11 decembrie 2008 Criza și unirea Zilele trecute a fost reconfirmat un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
supărat și s-a retras din structurile militare ale Alianței, rămânând, totuși, membră a acesteia. În 1968 de Gaulle s-a retras, dar schisma provocată de el s-a perpetuat până azi. Asta înseamnă că, deși omul de Gaulle și resentimentele sale au jucat un rol în eveniment, cauzele mari au fost mai profunde și țin de interesele majore ale Franței în Europa și în lume. Este cunoscută, de altfel, competiția, de decenii, franco-americană pentru influența în Europa, dar și în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
arată compatrioților că pierderile din război au fost pricinuite de abandonarea divinităților autohtone : Casandra cea rea și-atât de bună/ Ne-a rupt perdeaua care sta-n fața ochilor (V 3). Conflictul a fost generat de voința de zei răzbunătoare, resentimentul celor în cari-au crezut strămoșii fiind dublat de trădarea a celor noi, străinii (V 3). Oamenii sunt neputincioși în fața voinței divine și soarta celor care luptă e nesigură câtă vreme zeii sunt de-o parte acum și zei de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vitelor și la înroșirea apelor mării, apare la autorul modern într-un monolog al matricidului amenințat de demență rostit în fața lui Pilade (scena 9). Din tragedia originală, Everac reține atitudini ale personajelor și argumente folosite de acestea. El notează astfel resentimentele Ifigeniei față de tatăl dispus să o jertfească pentru a-și satisface dorința de a ataca Troia și le transpune în răspunsul dat de eroină acompaniatoarei ei Doris, personaj inventat de autorul român : Nu ești prea aspră cu străinii ? // Mai puțin
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sale, deoarece așa au poruncit zeii, el îi propune tânărului o suspendare a dreptății, până la rezolvarea situației (p. 66). Nemuritorii decid soarta oamenilor, iar cel prudent face să dispară persoana sa neînsemnată în pespectiva marilor hotărâri (p. 76). Plin de resentimente, Filoctet nu înțelege astfel de lucruri, căci este luptător, nu înțelept, iar relațiile lui cu coordonata verticală a vieții lipsesc (p. 76). El vede numai limitele suferinței lui, pe când Odiseu știe hotărârile zeilor și urmărește împlinirea lor spre binele obștesc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pînză pentru aviație), în Italia firmele Ansaldo și FIAT, în Germania marii siderurgiști din Ruhr etc. Speculanții și intermediarii au strîns în scurt timp averi uriașe, formînd o clasă de "noi îmbogățiți" care își afișează un lux epatant și trezesc resentimente persistente mai ales în rîndurile foștilor combatanți. Lumea țărănească constituie un univers deosebit. O parte a țăranilor au profitat de creșterea continuă a prețurilor la produsele alimentare și și-au cumpărat pămînt. Dar multe dintre micile întreprinderi rurale nu au
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și din comerț au suferit consecințele conjugate ale micșorării salariilor, ale reducerii timpului de lucru și mai ales ale șomajului. În țările în care, ca în Franța, muncitorii imigranți erau numeroși (aproape 3 milioane în 1931, adică 7 % din populație) resentimentele populației active se îndreaptă frecvent împotriva nccstor "dușmani interni" veniți ca italienii, polonezii și spaniolii, să la locurile de muncă ale localnicilor și să răspîndească idei subversive. În sfîrșit clasele mijlocii au fost afectate și ele de devalorizare (rentierii), de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
grandoare. 37 Încerc o stare de fericire inefabilă atunci când pornesc la drum și pe... căile cunoașterii naturii. Cerul e nespus de albastru și aerul pur. Ne putem sătura de senin? Natura e stăpânul și fulgerul și ordinea și frumusețea. Nu resentimente, nu comportamente imbecile, ci cuvinte de admirație i se cuvin. Se schimbă acum chiar aprehensiunea eului nostru propriu. Nu vorbim, pe cât ar trebui, despre natură. În schimb, vorbim mult despre lumile paralele, aventurile cavalerilor templieri, horoscoape, hermetism, piramide, civilizația maya
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de a vindeca rănile și de a reconstitui psihicul masculin afectat. Și totuși, filmele ar putea fi interpretate diagnostic ca simptome de victimizare a clasei muncitoare. Atît Stallone, cît și Norris sînt, în aceste filme, figuri brutale, incoerente, pline de resentimente, arătînd prin aceasta că tineretul clasei muncitoare este privat de o educație corespunzătoare, oferindu-i-se în schimb cariera militară sau alte activități, precum sportul, care canalizează violența în forme de comportament acceptabile din punct de vedere social și care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasei muncitoare este privat de o educație corespunzătoare, oferindu-i-se în schimb cariera militară sau alte activități, precum sportul, care canalizează violența în forme de comportament acceptabile din punct de vedere social și care reprezintă singura modalitate de afirmare. Resentimentele nevrotice ale lui Rambo se datorează mai puțin lui însuși decît celor care conduc astfel sistemul social, încît lui și celor din aceeași clasă socială li se interzice accesul la instituțiile care ne pot ajuta să atingem un nivel rezonabil
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
americane. Ani la rînd, arabii fuseseră în mod regulat prezentați în roluri negative în filmele hollywoodiene și în divertismentul din televiziunea americană (a se vedea Kellner și Ryan, 1988, și studiul meu din capitolul 2), iar în timpul Războiului din Golf resentimentele față de arabi au fost canalizate împotriva irakienilor. Cuvintele "Bomb Irak" ("Bombardați Irakul") au fost suprapuse peste versurile cîntecului "Barbara Ann" al formației Beach Boyes. O emisiune radio difuzată în Georgia proclama "weekend-ul capetelor cu prosoape", spunîndu-le ascultătorilor să dea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
încercare de a conduce lumea) și în Demon Leed (în care Julie Christie este violată de un calculator care pune stăpînire pe reședința ei). În Neuromancer, Gibson înfățișează lupta unui erou care mai are încă dorințe, speranțe, temeri, doruri și resentimente, ba chiar și amintiri, și care încearcă să-și mențină controlul asupra mediului înconjurător. El urmează tradiția romanului scris în linia lui Raymond Chandler, în care eroul este un "tip dur", un personaj individualist care luptă pentru onoare și independență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]