2,430 matches
-
Strategiile preferate de respondenți pentru reducerea tensiunii cognitive în condiții de sub-recompensare pot fi împărțite în trei categorii: 1) modificarea rezultatelor în plan acțional, prin încercarea de a obține creșterea recompenselor; 2) părăsirea organizației; 3) distorsiunea cognitivă a relevanței rezultatelor. Respondenții apreciază că, în condițiile în care contribuțiile sunt mai mari decât rezultatele, atunci solicitarea unei măriri de salariu ori a unei reevaluări a pachetului de recompense este o direcție majoră de acțiune pentru restabilirea corectitudinii schimbului cu organizația: Dacă primește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
femeie). • Eu am cerut o renegociere a contractul cu angajatorul. Am cerut o discuție cu angajatorul (operator turism, 32 ani, bărbat). Ca strategie secundară, în condițiile în care renegocierea rezultatelor nu poate fi obținută de la angajator, o mare parte dintre respondenți apreciază că părăsirea organizației este strategia adecvată: • O mărire să ceară sau un bonus sau ceva și, dacă nu primește ceva de genul asta, sincer eu îl sfătuiesc să caute un alt loc de muncă, unde poate fi văzut mai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
echității schimbului cu organizația, angajații români par să prefere manipularea rezultatelor, fie în plan acțional, fie în plan perceptiv. Cel puțin la nivel declarativ, a munci mai puțin sau a depune un efort mai mic nu este o opțiune pentru respondenți, fapt consistent cu rezultatele unor studii recente, ce plasează hărnicia ca principală caracteristică percepută a angajatului român 17. Această constatare poate fi utilă pentru practica managerială, în direcția dezvoltării mecanismelor organizaționale pentru facilitarea înregistrării gradului de satisfacție al angajaților cu privire la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
poate fi utilă pentru practica managerială, în direcția dezvoltării mecanismelor organizaționale pentru facilitarea înregistrării gradului de satisfacție al angajaților cu privire la recompensele primite. A cere o mărire de salariu sau a discuta redimensionarea recompenselor este o direcție de acțiune considerată de respondenți drept sensibilă, dificil de realizat și încărcată de semnificații. Acest lucru este în acord cu rezultatele studiului condus de M. Heintz 18 asupra eticii muncii în contextul cultural românesc, ce evidențiază faptul că nivelul recompensei financiare este considerat o măsură
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
un angajat să considere că este supra-recompensat, recompensele trebuie să fie semnificativ mai mari decât cele considerate corecte, dar pentru ca același angajat să aprecieze că este sub-recompensat, diferența în minus este redusă. În acest context, nu este neașteptat faptul că respondenții consideră că supra-recompensarea este puțin probabilă - ca aceasta să apară în activitatea curentă sau ca ea să fie percepută de angajat. Într-o situație ipotetică de supra-recompensare, strategia recomandată de respondenți este cea de creștere a efortului în vederea stabilirii echilibrului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
redusă. În acest context, nu este neașteptat faptul că respondenții consideră că supra-recompensarea este puțin probabilă - ca aceasta să apară în activitatea curentă sau ca ea să fie percepută de angajat. Într-o situație ipotetică de supra-recompensare, strategia recomandată de respondenți este cea de creștere a efortului în vederea stabilirii echilibrului dintre contribuții și rezultate, ceea ce este consecvent cu teoriile populare ce afirmă hărnicia ca principală calitate a angajatului român. Limite și direcții pentru cercetări viitoare. Caracterul explorator al prezentului studiu generează
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
calcul numai situația studenților din primul ciclu, cel de licență. Pe baza acestuia am ponderat datele pentru fiecare facultate în parte, ținând cont și de statutul studentului, statut conferit de locul ocupat - bugetat sau nebugetat. Volumul eșantionului este de 384 respondenți, probabilitatea de garantare a rezultatelor de P = 95%, eroarea maximă de eșantionare de E2 = ±5%, iar valoarea maximă a abaterii standard p = 50%. Pretestarea instrumentului s-a făcut pe un eșantion de disponibilitate/ de voluntari de 20 de respondenți de la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
384 respondenți, probabilitatea de garantare a rezultatelor de P = 95%, eroarea maximă de eșantionare de E2 = ±5%, iar valoarea maximă a abaterii standard p = 50%. Pretestarea instrumentului s-a făcut pe un eșantion de disponibilitate/ de voluntari de 20 de respondenți de la facultăți diferite, în funcție de profil (tehnic-ingineresc, vocațional, socio-uman) în data de 19 iunie, iar culegerea datelor între 20 - 27 iunie 2014. Plecând de la frauda intelectuală au fost analizate emoțiile morale de jenă, rușine și vinovăție, în cadrul comunităților studențești din Universitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care îi este permisă de dosar, atunci el este predispus să comită acte ce intră în sfera fraudei intelectuale. Conform prelucrărilor statistice s-a constatat că există asociere între intrarea la facultate și frecvența comiterii actelor de fraudă intelectuală de către respondenți. Pentru a analiza această asociere am calculat valoarea reziduală standardizată și ajustată. Conform valorii obținute se observă că respondenții care au fost admiși numai acolo unde le-au permis rezultatele din studiile medii comit acte de fraudă mai frecvent decât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Conform prelucrărilor statistice s-a constatat că există asociere între intrarea la facultate și frecvența comiterii actelor de fraudă intelectuală de către respondenți. Pentru a analiza această asociere am calculat valoarea reziduală standardizată și ajustată. Conform valorii obținute se observă că respondenții care au fost admiși numai acolo unde le-au permis rezultatele din studiile medii comit acte de fraudă mai frecvent decât cei care au fost admiși la specializarea pe care și-au dorit-o (adj. std. = 3,5). Valoarea 1
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
semnificativ mai mare decât al celor care apreciază că sunt importante (24,2%). Relevanța, una din cele patru caracteristici ale contribuțiilor și rezultatelor, scoate în evidență procentajele ridicate pentru răspunsurile care reflectă lipsa semnificației notelor mari pentru angajatori. Din totalul respondenților, 31,5% apreciază că notele obținute în facultate contează "În foarte mică măsură", 30,7% "În mică măsură", iar "25,0% "Într-o măsură medie". Figura 3. Aprecierea interesului angajatorilor pentru rezultatele studenților ) Concluzie Cu cât oamenii consideră că există
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
el laico José Pérez Guadalupe, www.zenit.org/es/articles/ los-catolicos-que-dejan-la-iglesia/, publicat la 15.04.2013, accesat la 21.04.2015. 5 Alexandru Buzalic, Ekklesia, Editura Buna Vestire, Blaj, 2005, p. 15. 6 " În ceea ce privește viața de după moarte 35,4% dintre respondenți împărtășesc o astfel de credință, în timp ce 49,9% o resping, iar 14,7% nu știu sau nu răspund. De remarcat disonanța între procentul relativ mic al celor care cred într-una dintre valorile fundamentale ale creștinismului în raport cu ponderea mare a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
persoane angajate care au o pregatire universitară, unele dintre acestea cu poziții manageriale în companiile în care sunt angajați. Întrebările calitative au fost măsurate folosind o scală Likert 4 astfel: * dezacord total; * dezacord; * tendință de acord; * acord; * total acord. Fiecare respondent și-a exprimat opinia cu privire la următorii itemi: * metode pentru asigurarea securității informațiilor în organizații (ca de exemplu folosirea semnăturii digitale, folosirea de către organizație a dispozitivelor biometrice de control acces, tehnici de criptare a informațiilor); * implementarea și certificarea în cadrul organizației a
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
ia în considerare următoarele răspunsuri: * da; * nu are, dar ar trebui să aibă; * nu are și nu ar trebui să aibă. Chestionarul include atât întrebări deschise, cât și întrebări închise. Itemii (întrebările) corelați sunt de asemenea incluși pentru a ajuta respondentul să aibă răspunsuri precise și în cunoștință de cauză. Chestionarul, care este prezentat în Anexa 4, a avut un template adecvat, pornindu-se de la întrebări cu privire la domeniul securității informațiilor și încheindu-se cu întrebări despre caracteristicile demografice ale respondenților. Chestionarul
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
ajuta respondentul să aibă răspunsuri precise și în cunoștință de cauză. Chestionarul, care este prezentat în Anexa 4, a avut un template adecvat, pornindu-se de la întrebări cu privire la domeniul securității informațiilor și încheindu-se cu întrebări despre caracteristicile demografice ale respondenților. Chestionarul a fost distribuit unui număr de peste 300 de respondenți, dintre care doar 180 au răspuns întrebărilor. 2.5. Analiza datelor cercetării Dacă facem referire la variabilele nominale, în ceea ce pribește sexul respondenților putem spune că din cei care au
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cauză. Chestionarul, care este prezentat în Anexa 4, a avut un template adecvat, pornindu-se de la întrebări cu privire la domeniul securității informațiilor și încheindu-se cu întrebări despre caracteristicile demografice ale respondenților. Chestionarul a fost distribuit unui număr de peste 300 de respondenți, dintre care doar 180 au răspuns întrebărilor. 2.5. Analiza datelor cercetării Dacă facem referire la variabilele nominale, în ceea ce pribește sexul respondenților putem spune că din cei care au răspuns chestionarului, * 39% sunt de sex feminin; * 61% de sex
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
-se cu întrebări despre caracteristicile demografice ale respondenților. Chestionarul a fost distribuit unui număr de peste 300 de respondenți, dintre care doar 180 au răspuns întrebărilor. 2.5. Analiza datelor cercetării Dacă facem referire la variabilele nominale, în ceea ce pribește sexul respondenților putem spune că din cei care au răspuns chestionarului, * 39% sunt de sex feminin; * 61% de sex masculin. Vârsta respondenților este: * între 20 și 25 de ani (54%); * 21% între 26 și 30 de ani; * 25% cu vârstă peste 30
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
doar 180 au răspuns întrebărilor. 2.5. Analiza datelor cercetării Dacă facem referire la variabilele nominale, în ceea ce pribește sexul respondenților putem spune că din cei care au răspuns chestionarului, * 39% sunt de sex feminin; * 61% de sex masculin. Vârsta respondenților este: * între 20 și 25 de ani (54%); * 21% între 26 și 30 de ani; * 25% cu vârstă peste 30 de ani. Din punctul de vedere al pregătirii universitare, cei mai mulți respondenți au o specializare tehnică, dar sunt și respondenți cu
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
sunt de sex feminin; * 61% de sex masculin. Vârsta respondenților este: * între 20 și 25 de ani (54%); * 21% între 26 și 30 de ani; * 25% cu vârstă peste 30 de ani. Din punctul de vedere al pregătirii universitare, cei mai mulți respondenți au o specializare tehnică, dar sunt și respondenți cu o pregătire non tehnică: pregătire juridică, drept, pregătire economică etc. Majoritatea respondenților (57%) au absolvit în urmă cu 2-5 ani, 20% în urmă cu mai puțin de 2 ani, 8% în
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Vârsta respondenților este: * între 20 și 25 de ani (54%); * 21% între 26 și 30 de ani; * 25% cu vârstă peste 30 de ani. Din punctul de vedere al pregătirii universitare, cei mai mulți respondenți au o specializare tehnică, dar sunt și respondenți cu o pregătire non tehnică: pregătire juridică, drept, pregătire economică etc. Majoritatea respondenților (57%) au absolvit în urmă cu 2-5 ani, 20% în urmă cu mai puțin de 2 ani, 8% în urmă cu 6-10 ani și 15% cu mai
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
și 30 de ani; * 25% cu vârstă peste 30 de ani. Din punctul de vedere al pregătirii universitare, cei mai mulți respondenți au o specializare tehnică, dar sunt și respondenți cu o pregătire non tehnică: pregătire juridică, drept, pregătire economică etc. Majoritatea respondenților (57%) au absolvit în urmă cu 2-5 ani, 20% în urmă cu mai puțin de 2 ani, 8% în urmă cu 6-10 ani și 15% cu mai mult de 10 ani în urmă. Din punct de vedere profesional, * 48% dintre
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
57%) au absolvit în urmă cu 2-5 ani, 20% în urmă cu mai puțin de 2 ani, 8% în urmă cu 6-10 ani și 15% cu mai mult de 10 ani în urmă. Din punct de vedere profesional, * 48% dintre respondenți lucrează în industria IT; * 8% în educație; * 7% în organizații din domeniul finanțelor; * 3% în cercetare; * 5% în organizații din domeniul logisticii; * 3% în e-business; * 3% în telecomunicații; * 5% în comerț; * 18% în alte ramuri de activitate din România
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
element în plus care validează rezultatele studiului. Organizațiile cuprinse în studiu: * au mai mult de 250 de angajați (43%); * 30% mai puțin de 50 de angajați; * 13% între 51 și 100 de angajați; * 14% între 101 și 250 angajați. Dintre respondenți, 15% au o poziție managerială strategică în companie, 43% o poziție managerială operațională, 5% dețin funcții manageriale de nivel tactic, iar 37% dețin funcții de execuție. Figura 2.1. Sisteme de management în organizații Daca ne referim la variabile legate
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
certifice un sistem de management, crezând că implementarea unui S.M.S.I. în organizație aduce beneficii și furnizează încredere clienților și părților interesate. 2.7. Concluziile cercetării, perspective Chiar dacă acest studiu are câteva neajunsuri, cum ar fi selecția eșantionului sau numărul de respondenți, câteva concluzii se pot creiona: * Analiza datelor relevă lacune pentru organizații vis-a-vis de următoarele aspecte: * analiza periodică a riscurilor de securitate a informațiilor; * implementarea și certificarea unui Sistem de Management al Securității Informațiilor (S.M.S.I.) în conformitate cu standardul internațional I.S.O. 27001
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
intitulat "Provincia în cadrul culturii române" dezbate, pe de o parte, exodul intelectualilor din provincie către capitală, iar pe de altă parte, rolul și activitatea grupărilor literare locale. Profilul intelectualului din provincie se distinge cu claritate prin prisma opiniilor exprimate de respondenți, ca acel "cărturar" originar dintr-o anumită regiune, format în școala locală, cu studii universitare în marile centre urbane și care, ulterior, întreține atmosfera culturală a locului de baștină sau, din contră, depune toate eforturile pentru a se afirma în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]