15,011 matches
-
a libertăților fundamentale invocate de autorii excepției, nu poate fi primită nici această critică. ... 41. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. ... 42. Distinct de analiza criticilor de neconstituționalitate, Curtea a observat că, în ceea ce privește drepturile salariale ce se cuvin
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
pune la dispoziție dosarul cauzei pentru studiu. “ ... ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul
DECIZIA nr. 664 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299721]
-
dispoziții de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 34 alin. (1) privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 41 alin. (2) referitor la protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, relevante fiind, în acest sens, Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299694]
-
având în vedere dispozițiile art. 117 alin. (1) și (2) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 cu privire la procedura notarială referitoare la procedura succesorală, în ipoteza normei de drept criticate, se poate vorbi despre o restrângere a drepturilor membrilor familiei pacientului decedat de a intra în posesia informațiilor medicale ale acestuia din urmă, întrucât pentru obținerea acestor informații este necesară parcurgerea unor proceduri anevoioase care implică resurse financiare și umane, aspect care creează o sarcină administrativă
DECIZIA nr. 667 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299653]
-
acces la datele medicale ale defunctului care nu și-a exprimat în timpul vieții consimțământul în vederea asigurării unui asemenea acces. ... 16. Pentru aceste motive se susține că textul legal criticat reglementează o condiție lipsită de proporționalitate, care constituie o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate privată și a dreptului la ocrotirea sănătății contrară prevederilor art. 53 din Constituție. ... 17. În acest sens se arată că soluția legislativă analizată este necesară, constituind o formă de protecție a dreptului la viață intimă
DECIZIA nr. 667 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299653]
-
în art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 - Rolul și structura Parlamentului, art. 124 - Înfăptuirea justiției, art. 126 - Instanțele judecătorești și în art. 154 -Conflictul temporal de legi. De asemenea, se invocă prevederile art. 1 - Obligația de a respecta
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
și a libertăților fundamentale: art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, în componenta privind accesul efectiv la o instanță, art. 14 privind interzicerea discriminării, art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept și art. 18 referitor la limitarea folosirii restrângerilor drepturilor. De asemenea, sunt încălcate și prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la aceeași convenție. Totodată, sunt invocate și dispozițiile art. 2 și ale art. 3 alin. (1) lit. c) teza finală, ale art. 9 alin. (1) din Directiva
DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299745]
-
sistemul bugetar, din categoria generală a cetățenilor români ca destinatari ai legii priviți generic, încălcând astfel art. 16 din Constituție. ... 9. Nu în ultimul rând, prin raportare la prevederile art. 53 din Constituție, se susține că se ajunge inevitabil la restrângerea excesivă și nejustificată, disproporționată a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, așa cum am arătat mai sus, și anume dreptul la muncă (art. 41 din Constituție), dreptul la un nivel de trai decent (art. 47 din Constituție), accentuând un tipar
DECIZIA nr. 57 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299791]
-
unui grup de interes economic. ... ... 17. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate fac parte din secțiunea 5 - Incompatibilități privind funcționarii publici a capitolului III - Incompatibilități din Legea nr. 161/2003 și reglementează incompatibilitatea funcționarului public de
DECIZIA nr. 57 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299791]
-
referitor la garanția respectării drepturilor și libertăților fundamentale și la principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 129 alin. (1) referitor la căile de atac utilizate împotriva hotărârilor judecătorești și ale art. 124 alin. (2) referitor la caracterul de unicitate, imparțialitate și egalitate al justiției. ... 13. Examinând excepția
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece dispozițiile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale în sensul prevăzut de textul constituțional (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26), ci vizează aspecte
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
se impune acordarea stimulentului, formularea legii fiind „se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut, pe lună“, fără nicio altă condiționalitate, termenii folosiți de legiuitor având un caracter clar și neechivoc. În aceste condiții, noua restrângere a domeniului de aplicare și a cuantumului stimulentului acordat produce efecte directe asupra drepturilor născute anterior, chiar dacă acestea nu se aflau achitate la data intervenirii ultimei modificări legislative aduse prin Legea nr. 166/2021. Dispozițiile modificatoare din Legea nr. 166/2021
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
de lege pentru acordarea lui, astfel că orice dispoziții legale intervenite ulterior ar trebui să fie aplicabile situațiilor juridice născute sub imperiul acestora, legea civilă neputând retroactiva. ... 6. Intenția legiuitorului de a recunoaște caracterul retroactiv al noilor reglementări, în sensul restrângerii drepturilor anterior recunoscute, rezultă cu prisosință din conținutul art. III alin. (2) din Legea nr. 166/2021, care dispune că „în situația în care până la data intrării în vigoare a prezentei legi au fost efectuate plăți în temeiul dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
calendaristice de la data primirii centralizatoarelor transmise de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială. ... 23. Curtea observă că pentru a stabili întinderea efectelor ultimelor modificări aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 prin Legea nr. 166/2021, din perspectiva restrângerii sferei persoanelor beneficiare ale stimulentului de risc, dar și a cuantumului dreptului salarial, prin comparație cu forma anterioară a ordonanței de urgență, se impune a se porni de la prevederile legale care guvernează aplicarea în timp a legii civile, conținute
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. ... 21. Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 22. De asemenea, reținând
DECIZIA nr. 519 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298952]
-
de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție:art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 referitor la dreptul la un nivel de trai decent, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 353 din 24 septembrie
DECIZIA nr. 4 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298992]
-
În acest context este necesar ca pentru vinurile cu CO_2 endogen (4, 5, 6 și 8) să nu fie admisă dezalcoolizarea totală, ci numai eventual cea parțială. Aceasta presupune și modificarea anexei VII partea a II-a primul paragraf, cu restrângerea categoriilor de produse care pot fi supuse dezalcoolizării totale/parțiale; ... 7. referitor la art. 2 - Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 251/2014 se propune ca, în cazul produselor aromatizate la care nu este admis adaosul de alcool, să fie permisă doar utilizarea
HOTĂRÂRE nr. 45 din 10 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299000]
-
de lege criticate creează posibilitatea eliminării de pe piața relevantă a acelor societăți producătoare de energie electrică din resurse regenerabile care nu își vor permite plata contribuției, pe lângă impozitul pe profit. Așadar, un efect principal și imediat va fi restrângerea numărului de vânzători/producători de energie electrică și impunerea pe piață doar a unui număr limitat, ceea ce va crea o concurență neloială în stabilirea prețurilor energiei electrice, fiind afectat, în final și în mod direct, clientul final. ... 7. Se creează
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
interesele private ale operatorilor care activează pe această piață, dar și faptul că o astfel de contribuție a fost stabilită inițial prin intermediul unei ordonanțe de urgență a Guvernului, aprobată ulterior printr-o lege, ca act al Parlamentului, având natura restrângerii unor drepturi, efectele acesteia fiind justificate de urgența atingerii acestor scopuri. Astfel, urgența adoptării acestora urmează să fie verificată prin raportare la mijloacele adoptate de către legiuitor în vederea atingerii scopurilor declarate la instituirea acestei contribuții, aspecte care însă impun
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, dovedirea vătămării de către aceștia, alături de impunerea, prin lege, și a altor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, constituind o condiționare a accesului liber la justiție, justificată prin restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a dreptului de a invoca nulitatea relativă, în vederea asigurării ordinii de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și a intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
individuală, ale art. 25 alin. (1) privind libera circulație, ale art. 26 alin. (2) privind viața intimă, familială și privată, ale art. 41 alin. (1) referitor la munca și protecția socială a muncii și ale art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
autorul invocă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertatea individuală, libera circulație, viața intimă, familială și privată, munca și protecția socială a muncii și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, fără să formuleze o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile constituționale invocate. Or, reținerea acestei cauze de inadmisibilitate constituie un motiv dirimant, cu efect peremptoriu în ceea
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
că instanța de contencios constituțional nu poate evalua aspecte de natură subiectivă care intră în conținutul exercitării dreptului la liberă exprimare, evaluare care poate conduce la interzicerea înregistrării unei candidaturi pentru funcția de Președinte al României, ceea ce echivalează cu restrângerea exercițiului dreptului fundamental de a fi ales. ... 7. Reiterând că rolul esențial al justiției constituționale este acela de a garanta prin interpretare judicioasă și în limitele competențelor constituționale protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei în fața oricăror abuzuri
HOTĂRÂREA nr. 17 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298006]
-
criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16, creând o discriminare indirectă prin faptul că nu fac distincție între categoriile de victime. ... 12. Se arată, de asemenea, că textele legale criticate încalcă principiul proporționalității și, prin urmare, dispozițiile constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, prin impunerea unor condiții nejustificat de împovărătoare, așadar, disproporționate, pentru obținerea despăgubirilor; se susține că, în aceste condiții, victimele sunt descurajate să obțină despăgubiri din cauza complexității procedurilor. ... 13. Se susține, totodată, că se încalcă
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298136]
-
Accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Legea fundamentală. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate și în prezenta
DECIZIA nr. 620 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298182]