3,881 matches
-
dreapta, lucru ce nu mă deranja prea mult. Atmosfera era încărcată cu picături de apă rece și frigul a început să mă pătrundă prin hainele umezite. Încă nu se luminase de ziuă. Am așteptat ca întunericul să-și ia “La revedere!” și să se lumineze cât de cât. Mi-am strâns bluza impermeabilă pe lângă corp și tremuram tăcut... Doar muzica din difuzorul tranzistorului îmi mai încălzea clipele de singurătate și neputință. Ceața devenea din ce în ce mai densă. Parcă și sunetul sirenei s-a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
sau viața lui. „ Măcar să văd dacă sunt bine .” Scoate telefonul și formează numărul. Răspunde greu ,fiindcă picioarele nu o mai duc atât de repede ca altădată. - Alo,cine este ? - Sunt Mihai...băiatul tău .... - Cine ?! Eu n-am niciun băiat. La revedere ! Sunetul ascuțit al tonului îi străpunge sufletul și-i disecă inimă în mii de bucățele. „Probabil ,cândva, o să plătesc pentru toate astea .” Un oftat prelung îi scapă de undeva, de dinăuntru și îi țâșnește afară, aruncâdu-se voit în fața mașinii galbene
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
Cât de curând îi va apărea și primul articol. Ideea de a pleca în weekend la Neptun se cristaliza tot mai bine în mintea ei. Dorea să-l revadă pe Ștefan. I se făcuse dor de el. Spera ca această revedere să-l bucure. Nici nu-i trecea prin gând câtă furtună trezise în sufletul bărbatului de care se simțea legată, vestea că s-ar putea să fi rămas însărcinată. Multe speranțe pentru viitorul lor erau legate de această reîntâlnire. Numai
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376615_a_377944]
-
te-am sunat aseară, după ce ne-am despărțit, a continuat Raoul. Intenționam să te invit să mă însoțești la petrecerea de la restaurant. N-am fost suficient de îndrăzneț să îți propun să vii cu mine, înainte să ne spunem la revedere, în oraș. Când am ajuns acasă, mi-am luat inima în dinți și ți-am telefonat, cu gândul că poate, vei accepta să-mi fi alături. Totuși, nu am scos o vorbă despre asta, căci m-am gândit că mă
LOGODNICUL MEU, FRED (V) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376723_a_378052]
-
julituri la frunte și pe mâini. Pe brațe avea vânătăi din cauza branulei de la perfuzie. Cei trei vizitatori s-au mai întreținut vreo jumătate de oră și cum doamna Gloria a specificat că rămâne la spital, Ștefan și-a luat la revedere de la familia Trifan, i-a urat Daliei însănătoșire grabnică și a invitat-o să vină la mare în convalescență să se pună mai repede pe picioare. Părăsi spitalul și orașul, revenind în Poiană. Ajuns la hotel, se plimba prin stațiune
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
a frumuseții florilor iar grădinița lor era plină cu aceste nestemate generatoare ale parfumurilor naturale care te alintau cu suavele lor mirosuri. Încerca să-și finalizeze articolul despre Ziua recoltei, însă gândul îi era la Ștefan și la apropiata lor revedere. Nici nu i-a spus că s-ar putea să-l viziteze încă de vineri seara, să aibă cel puțin două nopți de stat împreună. Părinților le va spune că merge cu o prietenă în weekend la Soveja. Era pentru
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
părut ei. Poate nu se gândeau că de fapt destinația fiicei lor era cu totul alta, mult mai îndepărtată decât stațiunea montană aflată la nici optzeci de kilometri depărtare de Focșani. Pe la ora două a amiezii și-a luat la revedere de la părinți și după ce le-a ascultat vrând-nevrând sfaturile, mai ales cum să circule, fără viteză excesivă, a pornit la drum. Nu i-a spus nimic lui Ștefan despre intenția sa de a veni de vineri, nici în zilele ce
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ADRIAN MUNTEANU - ADRIAN MUNTEANU PLEACĂ ÎN TURNEU PESTE OCEAN Autor: Adrian Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului A venit momentul să-mi iau la revedere! POEZIA ROMÂNEASCĂ VA CUCERI TERITORIILE DINTRE PACIFIC ȘI ATLANTIC. O VARĂ A POEZIEI ROMÂNEȚTI. Iunie- iulie- august 2017 au aroma de sonet. CEL MAI CUPRINZĂTOR TURNEU AL UNUI POET ROMÂN (îmi doresc sa fiu contrazis, cu probe) Voi demonstra ce
ADRIAN MUNTEANU PLEACĂ ÎN TURNEU PESTE OCEAN de ADRIAN MUNTEANU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372631_a_373960]
-
dar dacă tu ești fericit aici, rămâi. Te înțeleg. Și eu aș rămâne, dar îmi iubesc familia din tot sufletul și nu vreau să mă despart de ei. Cei doi buni prieteni s- au îmbrățișat și și- au luat la revedere. Cu lacrimi în ochi, copilul s- a apropiat de omul de zăpadă. - Te rog să nu mă uiți, i-a spus el. - Cu siguranță că nu, poftim i-a mănușa aceasta. - Cu siguranță că nu. Poftim! Ia mănușa aceasta, iar
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
Ai să vezi când ajungi acasă. Imediat sania s- a pus în mișcare. Treceu cu viteză pe deasupra orașelor și dintr- o dată s-a trezit în fața ferestrei sale. - Hai, te las jos la intrare în curte. Copilul și-a luat la revedere de la Moș, îmbrățișându- l cu drag, apoi a intrat tiptil în casă și a mers în camera lui. Era foarte obosit. A adormit imediat. Dimineața a auzit vocea mamei șoptindu-i la ureche: - Robert, trezește-te! Hai să vezi ce
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
tata. Însă, acest ultim vers al poeziei are și conotația plecării definitive, autorul resemnându-se cu faptul că va veni vremea să părăsească această lume, ca orice muritor, când va fi să fie, dar totodată nu-și poate refuza bucuria revederii tatălui. Voi fi bătrân este o altă dovadă că autorul privește viața în perspectiva morții: lucrul cel mai firesc. Și are tendința ca permanent să-și facă analiza interioară: cu fiecare piatră tocită/ voi înainta înspre/ capătul celălalt./ Voi fi
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
a se vedea poezia timpul ca o suveică: stau și mă gândesc la cei care/ pleacă tot pleacă mereu. Există în aceste versuri un concept al așteptării. Așteptarea ca acel chin al singurătății să dispară într-o bună zi. Așteptarea revederii celor dragi. Asteptarea pur și simplu ca modalitate de prelungire a câtorva clipe frumoase trăite în trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Așteptarea ca o privire stăruind asupra copilului din sine văzut prin ceilalți copii, cei care se joacă
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
că am fost prezentă, sa-mi pot lua și eu banii... - Iată un exemplu de operativitate și vă felicit domnișoară! s-a întors procurorul Dincă spre ea cu un zâmbet larg ce putea însemna multe. - Bine, declar ședința închisă, la revedere! a rostit plină de importanță judecătoarea și a ieșit grăbită, urmărită de privirile contradictorii ale celorlalte persoane din încăpere. Învinuitul, între doi polițiști ce-l țineau strâns între ei, după ce-i puseseră și cătușele, privea cu adâncă durere și disperare
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
doinită, cum vântu-i țese plapumă, păduricei desfrunzită! PrivescToamna cernând norii, cu-a lacrimilor risipă, când pe Cer se-nvârt cocorii, ducând un dor sub aripă! Privesc Toamna vieții mele ce-mi plouă-n gând și -n simțire, cu dorul de revedere a naturii înverzire! Privesc Toamna cu Cer plângând peste visul de iubire, când dorul legănat de vânt, îl ferecă-n amintire! Privesc Toamna ce pătrunde cu viscoliri de vânturi reci în suflet, spre a-mi ascunde norocul cu speranțe seci
PRIVESC TOAMNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372747_a_374076]
-
toată, printre fire verzi înnoată. Prin mirosul de rășină, printre crengile de pin, Veverițe se strecoară ușurele ca un fulg! Păpădia și-a deschis iar bănuțul său aprins! Vrăbiuțe gureșe ciugulesc un arbore. Mierla cântă a-nviere și a,,bună revedere,, Iar sticletele, pe-o creangă jură că i-a picat dragă! Stropi de rouă și de ploaie, stropi de dragoste bălaie Hrănesc firele de iarbă și pe flori s-au prins în salbă. Raze noi de dimineață se așează pe
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
dreapta, lucru ce nu mă deranja prea mult. Atmosfera era încărcată cu picături de apă rece și frigul a început să mă pătrundă prin hainele umezite. Încă nu se luminase de ziuă. Am așteptat ca întunericul să-și ia “La revedere!” și să se lumineze cât de cât. Mi-am strâns bluza impermeabilă pe lângă corp și tremuram tăcut... Doar muzica din difuzorul tranzistorului îmi mai încălzea clipele de singurătate și neputință. Ceața devenea din ce în ce mai densă. Parcă și sunetul sirenei s-a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
Rătăcit de regiment, rănit la un picior, cu lacrimile înghețate pe față și ajuns de o mare lehamite, un soldățel se așeză, mai bine spus căzu, lângă ceva ce semăna cu un gard, închise ochii și se bucură nespus de revederea Tirolului său natal unde cosea cu alții de seama lui și în pauză făcea iodlere pentru a atrage atenția fetelor care veneau să le aducă apă, sau mâncare. Era tare fericit și deși simțea el că parcă ceva nu e
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
cealaltă un bărbat între două vârste, care deschise larg poarta, ca autoturismul să pătrundă în curte. În pragul casei, pe niște trepte, gazda le făcu cu mâna de bun venit, trimițându-le un surâs și o mimică veselă, de bună revedere. Când mașina a parcat și au coborât cu toții, atmosfera era de bucurie generală. Bărbații s-au luat în brațe bătându-se prietenește cu mâinile pe spate, de asemeni și cele două femei care se cunoșteau desigur de mult timp, au
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
alt copil nu au mai avut, însă avea și el un copil din prima căsătorie , care era în îngrijirea fostei soții. Fetița era fericită la vederea Mariei - Antonella pe care o cunoștea desigur. Amândouă s-au îmbrățișat la fel de bucuroase de revedere și au fugit împreună în grădinița din capătul casei, unde printre rondurile pline cu flori, exista un leagăn confecționat din bârne din lemn. Acolo era locul de joacă al fetiței cu numele de Isabella, având amenajat în chioșcul existent alături
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
i se spune prin România peștelui mai mic de tip babușcă sau plătică. Ce bun ar fi fost pentru o ciorbă de pește, dacă eram acasă, dar aici nici nu au auzit de așa ceva, se gândi ea, luându-și la revedere de la cei doi. - Bine, vă las să pescuiți în continuare și dacă nu vă văd când ați terminat de pescuit, știu cum să ajung acasă, așa că nu vă faceți probleme că m-am rătăcit. - Bine Adriana, plimbare plăcută, îi spuse
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
ca lumina zilei, nu o cunoașteți și să vedem ce se poate face. - Dați-mi adresa, doamna Romașcanu, vom vedea ce putem face... - Notați: Strada... nr... - ... Da, bine, am notat! Ajung în zece minute, maxim un sfert de oră. La revedere! - Vă aștept. La revedere! răspuse Emanuela și răsuflă ușurată, privind spre Simona care, cuminte, tăcută, a asistat la toată discuția. - Sistemul! Își poartă numele degeaba. Auzi, câtă laudă în denumire: “Instituția de Protejare a Intereselor Copilului”! Habar nu au de
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
o cunoașteți și să vedem ce se poate face. - Dați-mi adresa, doamna Romașcanu, vom vedea ce putem face... - Notați: Strada... nr... - ... Da, bine, am notat! Ajung în zece minute, maxim un sfert de oră. La revedere! - Vă aștept. La revedere! răspuse Emanuela și răsuflă ușurată, privind spre Simona care, cuminte, tăcută, a asistat la toată discuția. - Sistemul! Își poartă numele degeaba. Auzi, câtă laudă în denumire: “Instituția de Protejare a Intereselor Copilului”! Habar nu au de situațiile reale prin care
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
să răspundă. Alo, da! ... Da..., ... da, doamna director... am înțeles... este foarte bine... minunat! La ce oră vor ajunge? ... pe la patru? Doamne ajută! Bine că i-ați găsit și pot veni! Mulțumesc! Bineînțeles că vă voi ține la curent... La revedere! ... Doamna Romașcanu...?!? Emanuela privea către Ana-Maria Bejan, dar părea că o privește fără să o vadă, privea prin ea. Devenise tăcută, prinsă între două stări. În sinele ei se petrecea un ceva ciudat, un ceva inexplicabil. Simțea un ceva ca
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
Crișan la ora opt și jumătate și până atunci, trebuia să fim cu tot bagajul pe ponton. L-am omenit pe gondolierul nostru cu votcă și bere, i-am achitat produsele și, având toate detaliile stabilite, ne-am luat “La revedere!” după ce ne-a spus cât se bucură de capturile noastre. Ziua de sâmbătă nu a avut nimic spectaculos în ea, ba chiar a fost cea mai slabă zi, deoarece, fiind sfârșit de săptămână, mulți erau liberi, iar vaporașele circulau mai
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
O să am grijă de Ziky. Este un câine frumos și cred că poate primi chiar și o medalie; a râs bătrâna Samanta, ridicându-se să plece: Afară în stradă o aștepta un taxi galben. - O zi bună domnule Bob. - La revedere doamnă, a rânjit el! Buzov a încuiat ușa adăpostului și a plecat imediat spre casă, frecându-și mâinile mulțumit că în sfârșit îi reușise o mișcare nesperată! O neliniște îl stăpânea totuși! Știa că un detector de metale mai performant
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]