7,557 matches
-
teoretician, Lenin vede în ideologii niște arme pe care protagoniștii luptei de clasă le utilizează în mod conștient în lupta lor. Nu contează falsitatea sau veracitatea lor, contează doar eficacitatea lor. Ideologia comunistă trebuie să servească practicii politice - și nu revendicărilor economice - devenind critica sistemului detestat. Lenin mizează în mod prioritar pe agitatorii care, mânuind „ideea”, trebuie să-i aducă pe muncitorii la lupta cea mare: „Aceste denunțări politice care îmbrățișează toate domeniile sunt condiția necesară și fundamentală a învățării de către
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rândurile PC occidentale, inclusiv atunci când a declanșat conflictele etnice, pe spezele croaților și bosniacilor. în China*, naționalismul a fost puternic instrumentalizat de mișcarea comunistă și îi slujește și în ziua de astăzi de pretext pentru sinizarea Tibetului, anexarea Hongkongului sau revendicarea suveranității asupra insulei Taiwan, fief al naționaliștilor lui Cian Kai-șî din 1949 încoace. Coreea de Nord* are aceeași atitudine în ceea ce privește Coreea de Sud. NEOCOMUNISM Prăbușirea, în 1989-1991, a sistemului comunist mondial dominat de URSS* a permis o nouă emergență a unor curente comuniste reduse
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mare taină, Joachim von Ribbentrop, ministru al Afacerilor externe al Germaniei, aterizează la Moscova unde, după câteva ore de discuție cu Stalin, semnează cu Molotov, omologul său sovietic, un pact de neagresiune. Semnatarii - „stelele gemene ale totalitarismului*”, dixit Troțki* - nutresc revendicări teritoriale în urma tratatului de la Versailles din 1919. încă din 1937, Hitler i-a îndepărtat pe aceia care pledau pentru o revizuire pacifistă a tratatului. Cât despre Stalin, el consideră încă din 1938 că „al doilea război imperialist a început în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dublă dimensiune. Clauzele sale publice implică o renunțare mutuală la violența dintre semnatari. Dar nimic nu transpare din „clauzele secrete” care delimitează „zone de influență” în perspectiva unei eventuale „rearanjări teritoriale și politice” în Europa de Est. Hitler este de acord cu revendicările teritoriale ale URSS în Finlanda, Estonia, Letonia și România, iar o linie de demarcație este deja trasată în centrul Poloniei. Asigurat pe frontul de est, Hitler atacă Polonia la 1 septembrie, declanșând astfel al doilea război mondial. Alianța germano-sovietică și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
După război și până în 1991, URSS și comuniștii din lumea întreagă au negat existența „clauzelor secrete” ale celor două pacte, în ciuda arhivelor publicate încă din 1949 de americani. Din 1989, statele baltice, Polonia și România se chinuiesc să-și vadă revendicările memoriale luate în seamă, atât de Rusia lui Vladimir Putin, cât și de Uniunea Europeană*. Reprezentanții acestora au susținut votarea de către adunarea parlamentară a Consiliului Europei, la 25 ianuarie 2006, a „unei condamnări internaționale a crimelor regimurilor comuniste totalitare” ce s-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să instaureze în fiecare ramură un monopol la angajare prin deținerea obligatorie a carnetului de sindicalist, în scopul asigurării unui salariu maxim și garantarea muncii, recunoscute prin contracte colective. în social-democrația* de tip germanic, mișcarea sindicală ia în sarcina sa revendicările sociale, iar Partidul Socialist se ocupă de acțiunea politică. Coordonarea între acțiunea politică și cea socială este administrată de un comitet în care fiecare organizație este reprezentată în mod paritar. în sfârșit, în țările Europei de Sud domină un sindicalism
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
impune măsuri radicale în cadrul planului de industrializare*: după ce a reintrodus salariul în funcție de numărul de piese - deja denunțat de Marx* ca metoda de exploatare cea mai atroce -, el îl demite din funcție pe președintele Consiliului Central al Sindicatelor, mai degrabă favorabil revendicărilor muncitorilor, Mihail Tomski, care se va sinucide în 1936. Acesta este înlocuit de Nikolai șvernik, care, din 1930 în 1966, va face din sindicate cabietul de înregistrare a deciziilor PCUS* și un instrument de coerciție asupra salariaților. De atunci începând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
față de cultura tradițională, căci, potrivit concepțiilor lui Aleksandr Bogdanov, o societate nouă are nevoie de o cultură nouă. Aceste poziții nu coincid, însă, cu cele ale lui Lenin*, pentru care arta este universală și nu cunoaște clase. De altfel, la revendicarea de creare a unei „culturi revoluționare” a artiștilor proletari, Lenin răspunde, într-una din ultimele sale scrieri, Despre cooperare (1923), prin necesitatea de a impune o „revoluție culturală”. Prioritatea este introducerea socialismului: „[...] revoluția politică și socială, la noi, a precedat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
i se aplică, fie din cauza unor deficiențe constituționale, fie din cauza semnificației legii înseși, oricare dintre cei doi poate, în anumite condiții procedurale, să-și înainteze cererea unei curți federale pentru o rezolvare oficială a chestiunii. Jurisdicția curții este instituită atunci când revendicarea este făcută de oricare dintre părți; nu este dependentă de consimțământul celeilalte părți. Cu alte cuvinte, un cetățean american poate chema un alt cetățean în fața tribunalului pentru a-și stabili în mod oficial relațiile juridice și astfel este capabil de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
384-322 î.Hr. Cel mai mare orator grec, a avertizat atenienii în Filipicele (351, 344, 341 î.Hr.) referitor la amenințarea reprezentată de Filip al II-lea Macedoneanul, care a cucerit Grecia în 338 î.Hr. Descartes, René - 1596-1650. Filosof francez. Disputa Alabama - Revendicările Statelor Unite împotriva Angliei rezultând din pagubele cauzate în timpul Războiului Civil asupra vaselor nordiste de crucișătorul Alabama, care fusese construit și echipat în Anglia. Revendicările au fost rezolvate în cele din urmă de către un tribunal de arbitraj întrunit la Geneva. Diderot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-lea Macedoneanul, care a cucerit Grecia în 338 î.Hr. Descartes, René - 1596-1650. Filosof francez. Disputa Alabama - Revendicările Statelor Unite împotriva Angliei rezultând din pagubele cauzate în timpul Războiului Civil asupra vaselor nordiste de crucișătorul Alabama, care fusese construit și echipat în Anglia. Revendicările au fost rezolvate în cele din urmă de către un tribunal de arbitraj întrunit la Geneva. Diderot, Dénis - 1713-1784. Filosof și scriitor francez. Dieta de la Regensburg - Un congres permanent al reprezentanților principilor din Sfântul Imperiu Roman (1663-1806). Discursul de rămas-bun - 1796
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
recurge la ostilitatea grupală deschisă prin forme sindicale cu caracter revendicativ. Greva constituie unul dintre mijloacele cel mai frecvent utilizate în acest scop. Într-o asemenea situație intră în funcțiune un fenomen foarte interesant: normele de randament impuse în urma unor revendicări sindicale nu sunt informale, ci tot formale, pentru că provin de la o altă organizație, cea sindicală - ca urmare, ele ar putea antrena noi reacții informale. Așa se explică faptul că manifestările sindicale sunt reluate după un timp oarecare. 3.8.3
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
caracteristici ale muncii managerilor o individualizează și mai mult. Munca managerilor se bazează aproape total pe comunicarea orală, chiar dacă materialul scris rămâne valabil. Aceasta face ca importanța factorilor etos și patos să crească în dauna factorului logos, calitatea factuală a revendicărilor și substanța argumentelor pierzându-și din valoare. Apoi munca managerului este dependentă de relațiile cu ceilalți, de dinamica acestora, precum și de trăsăturile lui de personalitate (îndeosebi de nivelul anxietății sale). La psihodinamica din interiorul relațiilor interpersonale se adaugă psihodinamica din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Transcriem câteva definiții care ilustrează cele de mai sus: # „Noțiunea de conflict denumește relația unor elemente care se caracterizează prin opoziții obiective („latente”) sau subiective („manifeste”)” (Dahrendorf, 1961, apud Bogáthy, 2002, p. 18); Conflictul este o luptă între valori și revendicări de statusuri, putere și resurse în care scopurile oponenților sunt de a neutraliza sau de a elimina rivalii (Coser, 1967, p. 8); conflictul apare “atunci când două sau mai multe entități sociale vin în contact, relațiile lor pot deveni incompatibile sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
criteriul complexității și al caracterului, mai mult sau mai puțin legal al desfășurării lor. În prima grupă sunt încadrate formele acționale simple, tradiționale, la care recurg angajații atunci când sunt implicați într-un conflict. Acestea sunt: hărțuirea verbală - repetarea frecventă a revendicărilor sau a vizitelor, făcute de persoane diferite, la responsabilii ierarhici; delegația - trimiterea unui grup de oameni la șefii ierarhici pentru a-i forța să le satisfacă doleanțele; numărul mare din care este formată delegația și vizita neașteptată, imprevizibilă sunt considerate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a pune direcția în fața faptului împlinit); pichetele de grevă ofensive (greviștii împiedică cu forța pe unii salariați de a merge la lucru); ocuparea localului întreprinderii (total ilegală); sechestrarea (reținerea ca prizonier a unui cadru al organizației până la obținerea satisfacerii revendicărilor; ilegală). Pus în fața acestor acțiuni, patronatul ripostează printr-o serie de modalități, mai mult sau mai puțin represive: șomajul tehnic (la nivelul întregii organizații sau doar a unor secții sau ateliere, în cazul grevei tip „dop” sunt dați afară și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că o victorie totală a uneia dintre ele nu este posibilă, atunci părțile decid să caute și să descopere anumite modalități de soluționare amiabilă a conflictului. Așadar, când există un echilibru evident al forțelor, una dintre părți va renunța la revendicările ei, se va retrage, va fi înfrântă; când însă raporturile de forță nu sunt total dezechilibrate, când părțile își dau seama că un acord acceptabil este încă posibil, atunci ele vor căuta modalitățile concrete pentru a ajunge la un asemenea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în mediile organizaționale negocierea are loc între două persoane, această situație fiind mai frecventă pentru relațiile și activitățile cotidiene. În aceste medii, cei care negociază sunt reprezentanți ai părților. Ei sunt mandatați de părți să le reprezinte și să susțină revendicările. Reprezentanții nu acționează în nume personal, ci în numele părților care i-au desemnat. Caracter interactiv, interrelațional. Negociererea presupune relații între persoane sau între grupuri de persoane. Mijlocul prin intermediul căruia se realizează aceste relații este comunicarea (verbală sau nonverbală). Nu întâmplător
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezistență (este cel după care o parte nu mai face concesii). Undeva la mijloc se amplasează zona potențială de târguire. Procesual, negocierea se derulează după o anumită schemă. La început, fiecare parte descrie punctul inițial de ofertă pentru fiecare item/revendicare/solicitare din agenda ei. Sunt de reținut cel puțin două aspecte: punctele inițiale de ofertă pot fi reale sau false, cele mai mici sau cele mai mari așteptări ale părților; participanții conștientizează faptul că aceste puncte sunt doar de deschidere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
folosite sunt diverse: întocmirea unei delegații numeroase („numărul” devine o armă și se încearcă compensarea prin el a slăbiciunii tehnice a delegației), recurgerea la raportul scris în timpul negocierii și la amplificarea verbală (citesc declarațiile scrise înainte, prezintă caiete volumunoase cu revendicări, intervin puțin în discuții prin repetiții și amplificări), recurgerea la suprarevendicări, la atacuri contra direcției, la prezentarea caricaturală a realităților tehnice și economice, la atribuirea unor intenții represive etc. Patronatul, prin opoziție, are o concepție contractuală asupra negocierii − pentru el
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
disponibile, dar dificile pentru neinițiați, formularea de propuneri și contrapropuneri pentru a-i aduce cu picioarele pe pământ pe sindicaliști, amenințarea cu întreruperea negocierilor în fața relelor intenții sau ale irealismului sindicaliștilor); tactici defensive (discutarea punct cu punct, la „sânge” a revendicărilor sindicaliștilor, argumentarea irealismului lor; atragerea sindicaliștilor pe terenul tehnic și economic, concomitent cu părăsirea terenului ideologic și utopic). Din păcate, dată fiind această contrarietate între concepțiile, strategiile și tacticile sindicaliștilor și patronatelor, se ajunge ca în mediile organizațional-manageriale să nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ideilor Revoluției din octombrie din Rusia și a teoriilor președintelui american Wilson, precum și prin crearea Societății Națiunilor. Coloniile, care participaseră la efortul de război, considerau că se cuvine să fie recompensate printr-o mai mare autonomie economică și politică. Această revendicare a venit mai Întâi din Asia: din India, prin Ghandi, apoi Nehru, din Indonezia, prin Soekarno, și din Indochina, prin Ho Și Min. A fost urmată apoi, În țările arabe, de activitatea unor partide numite „moderniste”: Wafd În Egipt, Neo-Destour
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se adaugă pluralitatea perspectivelor din care putem interpreta obiectul reflecției noastre. Diversitatea tradițiilor și pluralitatea perspectivelor fac ca definirea să fie dificilă. Pe de altă parte, ar Însemna să uităm că societățile noastre se confruntă astăzi cu o izbucnire a revendicărilor de recunoaștere, fapt pe care Îl putem interpreta ca pe o „Întoarcere a refulatului“ particularist În sânul individualismului universalist. A defini: o sarcină fără sfârșit? În articolul său premergător din 1983, Jean Leca distinge trei dimensiuni ale cetățeniei moderne: aceasta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iar pe de altă parte, cu islamizarea tinerilor originari din Maghreb și din Africa neagră. În sfârșit, și acest ultim aspect este o consecință a celor două anterioare, explozia de acte de necivilizație, al căror veșmânt cultural, sub formă de revendicări etnice, trebuie evidențiat. Această recrudescență identitară subliniază trecerea de la o exigență de egalitate formulată cândva În termeni sociali la o exigență de demnitate exprimată astăzi În numele dreptului la diferență. O asemenea transformare traduce ceea ce Constant numește „o strategie de Întoarcere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a poseda și de a-și dezvolta, eventual Împreună cu alții În cadrul unui grup definit prin valori și tradiții Împărtășite, propria viață culturală, corespunzând unei identități culturale distincte de cele ale altor indivizi sau grupuri” (Mesure și Renaut, 1999, p. 261). Revendicarea acestui tip de drepturi pornește de la o constatare greu de contestat: politicile aplicate În numele respectului egal față de toți cetățenii au eșuat, În principal din cauză că nu au Înțeles caracterul definitiv al pluralismului valorilor În societățile contemporane. Ghidate de ideea că societatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]