3,827 matches
-
disciplinele menite să cunoască această societate - pentru etnologie în primul rînd. Ciobanul, xenofobia și economia de piață — Păi, cum adică nu faceți negustorie ? îl întreabă, mirat, A. pe cioban, stînd de partea cealaltă a tarabei. — Eu vînd produsele mele ! se revoltă acesta. — și atunci negustorie ce ar însemna ? — Negustorie înseamnă să iei de la altul și să vinzi pe piață, asta-i negustorie ! Eu am carnet de producător, eu nu sînt hoț din ăia... Acest fragment de interviu realizat de un jurnalist
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
declarat peste noapte producători tradiționali pentru a beneficia de exceptările obținute de statul român în această privință și a-și vinde aceleași produse, dar cu altă pălărie. „îți spun eu, mîine-poimîine o să vedem că și parizerul e «produs tradițional !»”, se revolta zilele trecute un amic mai cunoscător în ale industriei alimentare autohtone. Lucrurile sînt deci mai complicate decît par. Vorba aceluiași Ricci, tradiția este o invenție reușită. Altfel spus, e mult de muncă pentru a crea „produse tradiționale” și bune, și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
gură „a fost sau n-a fost ?”, Herta Müller a privit în globul de cristal al vieții ei - și a noastre - și a răspuns ca un soi de Pitie carteziană : n-a fost ! Punct. Cum, Herta, chiar așa ? - s-au revoltat rapid unii și alții. Mai uită-te o dată, ce naiba, că doar sîntem intelectuali cu toții ! Nu mă vezi și pe mine, acolo, în colțul ăla învolburat al globului tău de cristal, nu vezi cum rezistam, nu chiar eroic, dar totuși... Cum
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acesta explicit, voluptuos, picurat ca cianura din colțul buzelor, asta mă exasperează cel mai mult, un dispreț care, în nestăvilirea lui, provoacă adevărata polarizare în societate, măcar pentru faptul că nimănui nu-i place să fie disprețuit și se va revolta fără nici un alt motiv. Vine apoi obtuzitatea, miopismul politic dublat sau nu de interes sau răutate. Ca și în cazul protestelor din ianuarie 2012, protestatarii din zilele acestea sînt percepuți, uneori sincer, ca o adunătură bezmetică de stîngiști caviar și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
curs postat la grămadă sub numele meu, din care nu am recunoscut mare lucru și pe care nu l-am autorizat niciodată. Evident, nici nu aș fi avut cum... Ceea ce nu m-a împiedicat să mă rușinez și să mă revolt în același timp, ca și cum aș fi fost obiectul unui act de voaiorism. Mai departe m-am pomenit citat și comentat cu niște afirmații despre care îmi aduceam aminte vag că s-ar putea să le fi făcut la o bere
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lui Isus se potrivea cu agenda socială, culturală și politică. Până la un anumit punct, totalitarismele din ultimul secol au reprezentat doar una dintre diferitele manifestări ale unui totalitarism mai amplu de gândire și cultură, împotriva căruia postmodernitatea, astăzi, s-a revoltat cu hotărâre. În definitiv, cine n-ar fi dorit ca morții să învie? Nu doar intelectualii timizi sau raționaliștii. Mai degrabă nu o doreau sau nu o doresc cei care se află la putere: despoții și tiranii sociali și intelectuali
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
o chestiune de cea mai mare importanță, interesând în mod direct progresul și existența oricărei țări civilizate. Și totuși astfel de pretenții - desigur plauzibile ale României - ar fi considerate de toată lumea ca exagerate, iar Ucraina n-ar lipsi să se revolte, să protesteze contra unor revendicări asemănătoare. Guvernul Regal păstrează speranța fermă că, în urma explicațiilor acestora sincere și loiale, guvernul Republicii va binevoi să examineze din nou, într-o manieră scrupuloasă și imparțială, toate elementele chestiunii care a format obiectul prezentului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
A făgăduit să revină a doua zi, pe seară, după ce va termina lucrul. ― Tipul ăsta e groaznic, reflectă Harold. Mă mir de ce-ți poartă atâta interes. Nu cumva vrea să te însoare cu fiică-sa? ― Ești absurd, Harold, mă revoltai eu ipocrit, roșind. Imaginea Maitreyiei, de care mă despărțisem de mult, îmi apăru iarăși în fața ochilor, de astă dată mai caldă, mai umană, aproape zeflemitoare, cu zâmbetul ei fardat (căci, ceea ce e curios, fața ei și fața d-nei Sen se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
izvor, o viață pe care vizita lui Lucien mi-o relevase ca pe o minune, pe care prezența Maitreyiei o făcea mai tainică și mai fascinantă ca o legendă, către care mă simțeam atras și dezarmat; și celălalt suflet se revolta împotriva conspirației acesteia din umbră a șefului meu pentru a-mi paraliza libertatea și a mă implica într-o existență cu rigori și mistere, unde petrecerile mele tinerești vor trebui sacrificate, băuturile excluse, cinematografele rărite. Simțeam tot atât de organic și tot atât de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
care se opri o clipă, mirat de plâns, apoi plecă mai departe, cu pași lini. (Și el era unul care ne spiona, am observat mai târziu aceasta.) Maitreyi încercă să se stăpânească adunîndu-și șalul la gură. ― De ce mă chinui? se revoltă ea deodată. De ce crezi că n-am fost pură în dragostea mea și în trupul meu? Rămăsei încremenit. Eu o chinui? mă întrebam. Îmi spune lucruri care mă ard, și tot ea se răzvrătește. Eu, care n-am spus nimic
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
seamă. Revoluția civilă amenința iarăși, cu cei 50 000 de naționaliști în temnițe. A trebuit să asist la câteva scene brutale, câteva șarje de poliție călăreață, o devastare a cartierului sikh din Bhowanipore, copii bătuți și femei rănite, ca să mă revolt și eu de-a binelea. Dar atunci n-am mai judecat și osândeam pe britoni fără rezervă, mă înfuria orice nouă brutalitate pe care o afiam din ziare, priveam scârbit orice alb întîlnit în tramvaie și am renunțat la tutunul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu mai sufere. Dragostea noastră s-a oprit aici. ...De ieri-dimineață, telefoane la fiecare ceas. "Unde e Allan? Vreau să vorbesc cu Allan! Spune-i că este ceva urgent de la Maitreyi, de la iubita lui!" Doamna Mctyre sfârșește prin a se revolta. Îmi spune: ― Allan, vino de sfârșește o dată cu bruta asta neagră! Îmi vine s-o lovesc cu palma peste gură, dar zâmbesc sălbatec. Așa, așa, mai mult, mai sângeros, până ce voi cădea în genunchi și voi urla: Dumnezeule, mi-e de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ursitoarele în leagăn. Blestemată precocitate!... Când n-am mai putut fi copil minune, pentru că trecusem de un metru șaizeci, m-au silit să fiu june prim... A fost prima dată când m-a ispitit gândul sinuciderii. Dar atunci m-am revoltat și am părăsit tot, am încercat să uit tot ce mă învățaseră ei, și, te asigur, domniță, am izbutit să uit. Am redevenit mai ignorant, mai naiv și mai pur decât a fost vreodată un actor în toată istoria teatrului
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
care suferă îndepărtarea sau chiar moartea celui drag. Solitudinea, exilul în existență și cunoaștere pare a fi noua paradigmă spre care este proiectat odată cu survenirea terifiantei pierderi. Mă simt singur ne va spune el cu vocea unui martir tângutor și revoltat deopotrivă. Dar această mărturisire este împlinită cu deplina convingere a unei confesiuni în vid, a unei destăinuiri către conștiințe înghețate așezate în blocuri de piatră sculptate demiurgic ca trupuri umane. Suferindul evocat aici privește experiența sa radicală ca de neînțeles
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
stăpânite. încă își mai chinuie mintea cu acei stropi de noroi pe o manșetă de pantaloni, umilit de gândul care nu se poate desprinde, provocându-i o insuportabilă suferință fizică în toată făptura, o durere care îl umilește și îl revoltă, sus, la etaj, uși închizându-se, deschizându-se, pași înceți pe scara de lemn. — Cum, domnule Ialomițeanu ? Cum, nu rămâi să cinezi cu noi ? Cum, dezertezi ? întreabă doamna Mironescu, ce coboară cu pași înceți și maiestuoși scara. Domnul Ialomițeanu este
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
eu ! eu !, și ea, intimidată de cererile tot mai imperioase, a dat-o la întâmplare celei mai grăbite. Comentariile triviale ale celor dezamăgiți, care mi-au ajuns la ureche, eu venind chiar în urma doamnei, m-au mâhnit. Chiar m-au revoltat, în acel mod în care de obicei mă revoltă viața, de câte ori, coborând brusc din nori, mă izbesc de ea. Și tocmai atunci Margot a mai provocat și ea un mic incident regretabil : părându-i-se, cum a explicat mai târziu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
imperioase, a dat-o la întâmplare celei mai grăbite. Comentariile triviale ale celor dezamăgiți, care mi-au ajuns la ureche, eu venind chiar în urma doamnei, m-au mâhnit. Chiar m-au revoltat, în acel mod în care de obicei mă revoltă viața, de câte ori, coborând brusc din nori, mă izbesc de ea. Și tocmai atunci Margot a mai provocat și ea un mic incident regretabil : părându-i-se, cum a explicat mai târziu, că s-a dat semnalul de plecare, a aruncat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
e că a doua zi dimineața Portocală ne-a „băgat În priză“. Pentru că tragerile sînt peste cîteva zile, am făcut exerciții de tragere, lungiți În singurele bălți care există pe o rază de cîteva mii de kilometri. Conflictul cu santinele revoltate de cruzimea stupidă a caporalului a devenit o parte din spectacolul zilnic. Cum uneori e bine să vezi și profitul din părțile rele, aș spune că partea bună e că frigul și mizeria Împiedică o infecție mai veche să mi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cineva din unitate? Să sunăm noi În unitate? Și ce să Întrebăm? Alo, alo, sînt soldatul cutare, știi tu, viteazul cu jumătate de cap ținut de un bandaj, ia zi, e adevărat că armata trage În poporul care s-a revoltat Împotriva lui Ceaușescu, voi ce știți? Și ce față a făcut Ceaușescu la televizor? Noi de ce n-am văzut? Dar cui i-ar fi trecut prin cap să deschidă televizorul? Uite că altora le-a trecut. Și noi am plecat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să demisioneze? Faceți loc tinerilor bătrâni, într-un fel. Înțelegem mai bine cum un catolic, care în fiecare săptămână asistă la transsubstanțierea pâinii și a vinului în corpul și sângele lui Cristos și la alte miracole de aceeași calitate, se revoltă împotriva mistificării practicate de astrologie. În țara orbilor... Cât despre al doilea sociolog "notoriu", el își câștigă pâinea universitară cu pluralizarea persoanei. Ca să vezi! Îmi aduce aminte de ceva. Ah da, în cartea mea despre cotidian din 1979, introduceam noțiunea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cu confuzia care se instituie. Atâtea legi imperative nu se elaborează decât atunci când puterea politică este complet deconectată de la forța societală, aceea a decidenților economici sau aceea, fără calitate, a vieții cotidiene. Dar eterna revoltă a lucrurilor împotriva cuvintelor inadecvate, revoltă împotriva schemelor impuse și abstracte, obligă în mod regulat la revizuirea convingerilor celor mai instituite și a ideilor unanim acceptate. Este tocmai ceea ce se petrece cu doctrina morală modernă. Raționalismul, examenul critic liber, rebel în timpul Renașterii, au devenit dogme inchizitoriale
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ceea ce trebuie să se întâmple mâine. Pe scurt, oboseala futurismului ce a marcat întreaga tradiție occidentală. Prin urmare, reîntoarcere la sensibil, la prezenteism, la ceea ce e imanent. Fericirea momentului prezent, asta este instinctul animal. Nu servește la nimic să ne revoltăm contra a ceea ce este ineluctabil. Desigur, o putem regreta, dar spiritul de corp (triburi), spiritul corpului (hedonism) tind să predomine. Toate marcând sfârșitul unei concepții morale și/sau politice despre lume. Sau, mai degrabă, împotriva "idolilor teleologici" pe care morala
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un cer mohorât și totul era mohorât în jur. Urmau asaltul general asupra colinei, entuziasm și urale... Alte umbre s-au perindat apoi pe ecran, în prim-plan sau în depărtare. Gestul de sacrificiu al eroului îl fascina și îl revolta, dar în același timp îl scotea pe calea cea mai directă din lumea reală... Și-a coborât din nou privirea către bocceluța de la picioare și, într-un fel care i-a dat fiori, a simțit că îl cuprinde amețeala... Pata
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
din părul lui?... Toate detaliile aspectului său, toate detaliile vieții sale, toate concurau în a zugrăvi un tablou complet diferit de portretul tipic al studentului anilor '60. Mereu nemulțumit ba de una, ba de alta, cu umerii lui căzuți, veșnicul revoltat împotriva tuturor și a toate, adesea îmbufnat, mai mereu cu privirea îndreptată în jos, concentrat pe un câmp foarte îngust ca fasciculul unei lanterne, raza-privirii-spot-luminos, dar totodată atent să capteze toate opiniile din jur și mai ales, cu un apetit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a lăsat-o să mai trăiască, sau aprobator, în sensul că a ținut atât de mult la ea încât a vrut-o mai repede alături de el sus în ceruri. Oricum, ceea ce îmi aduc aminte este că vorbele ei m-au revoltat întrucâtva: cum adică, tata, în lumea lui de dincolo, avea atâta putere aici pe pământ încât să dispună de viața mamei după bunul lui plac? Pentru mama poate că misterul se dezlegase, acum că trecuse și ea marele prag. Fiindcă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]