5,758 matches
-
al doilea test hotărăți dinainte că testul va ieși slab. Nu trageți mai tare. Observați doar că această schimbare a intenției influențează rezultatele. Deseori se Întîmplă astfel. Așa că stabiliți-vă intenția de a face un test corect. 4. Stabiliți o rezonanță Între persoana care testează și cea testată. Puteți crea o rezonanță energetică cu partenerul: a. Înspirați profund amîndoi În același timp. b. Expirați simultan, eliminînd și toate gîndurile o dată cu aerul. c. Efectuați testul după ce ați expirat. 5. Rămîneți În alertă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
trageți mai tare. Observați doar că această schimbare a intenției influențează rezultatele. Deseori se Întîmplă astfel. Așa că stabiliți-vă intenția de a face un test corect. 4. Stabiliți o rezonanță Între persoana care testează și cea testată. Puteți crea o rezonanță energetică cu partenerul: a. Înspirați profund amîndoi În același timp. b. Expirați simultan, eliminînd și toate gîndurile o dată cu aerul. c. Efectuați testul după ce ați expirat. 5. Rămîneți În alertă. Asigurați-vă că persoana este pregătită Înainte de a Începe testul. Trageți
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o coastă, spre sulița vârfului muntelui/ Care împunsese coasta divină a luminii” (Coasta). Sentimentul singurătății nu-l părăsește nici în etapa următoare (de altfel, titlul volumului din 1957 e, semnificativ, Ostrovul meu), dar tonalitatea se schimbă, poemele au adesea o rezonanță imnică, solemnă, de factură rilkeană, speculând însă efectele sonore ale lexicului de la începutul secolului al XIX-lea: „Măi ticălosule, ce șild i-ai zugrăvit/ Jupânului de zice că i s-a șters de ploaie?/ Ori pui vopsele bune și ești
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
despre ce ne veți vorbi astăzi?”. Răspunsul său ar fi fost: „De-abia aștept să aud și eu ce vă voi spune!”. Morala fabulei este că Bion nu Își construia dinainte discursul, ci, intensificându-și atenția liber-flotantă, el crea, În rezonanță cu publicul din sală, asociații și relații noi, spontane, punând așadar la lucru o creativitate ad-hoc, Însă deloc ingenuă, ci deliberată, programată. Așadar, pe de o parte, În compoziția unei metode care să amplifice, să ducă până la capăt imaginile, ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fiecare om Îmbrâncit pe stradă, Înghețat și brutal, la rându-i, cu alții, zace un ghem de gânduri despre lume3. În termenii unei rezistențe existențiale concepe scrisul și Stelian Tănase: „Jurnalul Îmi dă consistență, un background. E o cutie de rezonanță de care am strictă nevoie ca să simt că sunt Încă viu”4. Într-o splendidă, necruțătoare aducere-aminte (și, totodată, acută analiză) a acelor ani, Simona Popescu scrie: Deprivarea senzorială era recuperată de creier. Adesea, creierul ne-a ținut loc de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înseamnă actul de a influența destinele unui grup social. Or, fără discuție, generația ’80 influențează destinul politic al României. Ștefan Borbély: Politica este capacitatea de exercitare a influenței la nivel macroși nu microsocial. Influența de care vorbiți este minimală, fără rezonanță executivă. „Patalamalele” autorității Doru Pop: Aici nu aș mai fi de acord. Generația ’80 are o forță macro destul de mare - așa cum spunea Sanda Cordoș, În acest moment generația aceasta decide „patalamalele autorității” pentru generațiile următoare. Cine e publicat, cine nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Endre, Poeme, București, 1972; Méliusz József, Cele mai frumoase poezii, București, 1975, Destin și simbol, București, 1978; Örkény István, Gloria. Jocul de-a pisica. Familia Tot, București, 1976; Horváth István, La zidul alb, București, 1979; Salomon Ernö, Pilda copacului de rezonanță, București, 1979; Csiki László, Bunicul vândut, București, 1989; Király László, Oastea uitată, București, 1981; Kányády Sándor, Monolog interior cu ușa deschisă, București, 1982; Deák Tamás, Istorisiri nemaiauzite, București, 1982; Szilágyi Domokos, Aterizare forțată, București, 1985; Mózes Attila, Epilog la un
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
O. Carp, rareori supraapreciați. Deși se grupau, ideologic, sub același steag, criticul n-a făcut în privința lor concesii sub raportul exigenței artistice. Pentru lărgirea orizontului și sporirea valorică a literaturii române, vedea necesare orientarea scriitorilor spre temele esențiale, vitale, de rezonanță socială și sincronizarea lor cu marile literaturi europene. În scopul educării estetice a publicului, el cerea un program de traduceri din literatura universală. Un ciclu de articole se ocupă de însemnătatea traducerilor, de dificultățile legate de selecția și de posibilitatea
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
din Titus Andronicus sau efectele de un comic spumos din Comedia erorilor sunt păstrate cu o știință precisă a echivalențelor lexicale și a tehnicii versificației. De asemenea, traducerile în engleză din poezia noastră sunt realizate cu o mare exactitate a rezonanței lirice. D. a fost și un excelent pedagog; în afara orelor sale de la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene (unde a fost invitat târziu să profeseze, la începutul anilor ’60), pe care foștii lui studenți le țin minte ca pe
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
față, / Mi să varsă-n suflet răceală de gheață”. Plângerea Ecleziastului, motivul perisabilității lumii - străvechiul topos „ubi sunt” al liricii antice și medievale - se regăsește în psalmii lui D., ca și la contemporanul său Miron Costin, autorul poemului Viiața lumii. Rezonanțe de bocet interferează acum lamentația psalmistului, sentimentul trecerii nu întunecă, ci atrage doar o melancolie senină. În imaginea petrecerii pe pământ a omului, aidoma unui ciclu vegetal („Ca otava ce să trece / De soare și de vânt rece, / De demineață-i
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
craioveană. 1838-1975, pref. Ovidiu Papadima, Craiova, 1976; Pe urmele lui Tudor Arghezi..., București, 1981; „Arhivele Olteniei” (1922-1943). Bibliografie (în colaborare), București, 1983; Profiluri și structuri literare, pref. Liviu Călin, introd. Const. M. Popa, Craiova, 1986; „Ramuri”. 1905-1995, Craiova, 1996. Ediții: Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971; Corespondență. „Ramuri”, pref. edit., Craiova, 1973; Mihail Cruceanu, Lauda vieții, Craiova, 1987; Al. I. Amzulescu, Capodopere ale literaturii populare românești, pref. edit., Craiova, 2003. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „De la Macedonski la Arghezi”, RL, 1975, 26; Emil
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
apoi a lui Nicolaus Cusanus și a multor altora; iar pentru secolul al XVI-lea marea mistică spaniolă culminând cu Ioan al Crucii și în secolele ce au urmat, spiritualitatea carmeliților. Ca scriitor, Pseudo Dionisie Areopagitul este puțin atrăgător, dar rezonanța sa spirituală a lăsat o urmă de neșters de-a lungul secolelor. Bibliografie. Ediția acestui corpus în PG 3 (textul ed. de B. Cordier, Anversa 1643, cu trad. latină; numeroase greșeli de tipar); la coloanele din PG se fac trimiteri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui trubadur (1916). Printre înduioșări, înfrigurări, deprimări, o „inimă tristă” bate și un peisaj, la rându-i, plângător intră numaidecât în rezonanță. Câteva vagi fizionomii și un umor silit nu destramă monotonia acestor debile narațiuni suspinătoare. SCRIERI: Flori de câmp, Vălenii de Munte, 1909; Priveliști și amintiri, București, 1912; Floarea iubirei, București, 1914; Dragostea unui trubadur, București, 1916; Flori de pădure, București
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
fizic și intelectual (1866) și Pământul și omul (1884). A scos și manuale practice pentru ingineri, comercianți și agricultori. S-a îndeletnicit, un timp, cu arheologia, trimițând în 1861, la „Revista română”, studiul Dacia veche, clădit pe ideea, cu atâta rezonanță printre contemporani, a unității patriei străbune. A redactat, în franceză, o istorie a românilor, cu lacune, dusă până la finele secolului al XVIII-lea. În manuscris a rămas o traducere a cărții a VI-a a Istoriilor lui Herodot. Scrierile sale
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
Chișinău, 1959; Pe-un picior de plai..., Chișinău, 1960; Eu, Anicuța și Radu, Chișinău, 1962; Ostroave verzi, Chișinău, 1962; Visătorii, Chișinău, 1963; Când liniștea cuvântă, Chișinău, 1964; Flota mea, Chișinău, 1964; Sonata lunii, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1967; Cutia de rezonanță, Chișinău, 1968; Scoica sarmatică, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Bradul și steaua, Chișinău, 1972; Lumi de cleștar, Chișinău, 1972; Caietul cu scoarțe de chihlimbar, Chișinău, 1975; Drumeție. Oameni și lucruri, Chișinău, 1975; Lanterna magică, Chișinău, 1978; Adio, Cioco!, Chișinău, 1979
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
iubirea față de Moldova și istoria ei. Un ciclu de sonete evocă în ritmuri ample, vibrant romantice, locuri și nume, fapte glorioase (Suceava, Mănăstirea Neamț, Valea Albă, Ștefan cel Mare ș.a.). Despre Moldova vorbește autorul și într-un credo patetic, cu rezonanțe incantatorii. Câteva parafraze ale unor motive întâlnite la Gh. Asachi, Ienăchiță Văcărescu și C. Conachi întăresc ideea afinității cu poeți și cu o poezie în interiorul căreia H. aspira, de fapt, să-i fie recunoscută prestația. SCRIERI: Cuvânt către elevii școalei
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
erotice („dragostea năvalnică” din Abia îndrăzneai...). Filonul legendar se extinde, înglobând și figurile eposului antic grec (Homer și Ahile). Aspirația spre puritate se concretizează mai puțin metaforic și mai mult tematic, clasicismul antic fiind ridicat la rang de model. Unele rezonanțe magice (se pune accentul pe metamorfoză, oamenii se schimbă, „el, într-un stejar, ea, într-o floare”, se spune în poemul La marginile lumii, bând izvoare) sunt caracteristice pentru cele mai izbutite poezii din volum. Ca întotdeauna când dispariția prematură
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
floare”, se spune în poemul La marginile lumii, bând izvoare) sunt caracteristice pentru cele mai izbutite poezii din volum. Ca întotdeauna când dispariția prematură întrerupe evoluția unui poet, presimțirea și gândul morții, încărcându-se cu o semnificație mai profundă, amplifică rezonanțele. SCRIERI: Sămânța, București, 1969; Brusc, să deschizi fereastra, București, 1971; Cămașa de apoi, București, 1973; O zi de toamnă, anonimă, București, 1974; Versuri, București, 1975. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Sămânța”, RL, 1969, 46; Nicolae Baltag, „Sămânța”, „Scânteia”, 1969, 6328; Dan
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
doar pentru cei ce se formează ca antropologi și sociologi, dar și pentru asistenți sociali și psihologi, ca, de altfel, pentru tot mai mulți cetățeni de rând. Tema diversității familiei contemporane interși intraculturale (vezi secțiunea 8.4.) este de mare rezonanță teoretică și practică. Spațiul cel mai larg este alocat însă analizei vieții de familie tipice culturiieuro-americane, insistând și asupra unui fenomen din ce în ce mai răspândit, divorțul, și asupra dezvăluirii consecințelor lui. De asemenea, am analizat procesul semnificativ al perioadei premaritale, precum și alternativele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt este mai complexă și abstractă, problema capătă o deosebită acuitate în cazul studierii valorilor. Și nu e vorba numai de cuvinte. Întrebările sau propozițiile în întregime ca entități semantice capătă o rezonanță specifică în funcție de experiența de viață individuală. Dificultatea poate fi surmontată parțial prin asigurarea, în timpul preanchetei, că subiecții operează cu aceeași semnificație a termenilor sau - pentru un număr mai mic de subiecți - ținând seama de sensul acordat de fiecare individ. 2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pozițiilor proprii, dar principial problema rămâne. Pornind de la faptul că fiecare concept prezintă și o latură conotativă (afectiv-apreciativă), pe modelul lui Osgood al diferențiatorului semantic - care este în primul rând o probă psiholingvistică - se pot broda variante speciale pentru studierea rezonanței afectiv-evaluative a unor cuvinte și depistarea, în ultimă instanță, a valorilor familiale, individuale sau de grup. Se înțelege că în acest caz cuvintele trecute prin grila adjectivelor vor desemna valorile pe care le supunem aprecierii, în cazul nostru, cele legate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ipostaze, fiind adusă în prim-plan confruntarea dintre o realitate interioară agitată, nonconformistă și o lume dinamică, brutală, copleșitoare, căreia, dincolo de aparențele ce țin îndeosebi de contingent, i se deslușesc forțele, dimensiunile cosmice. Și aici, și în volumele următoare există rezonanțe din Lucian Blaga; e vorba de fascinația misterelor lumii, de retorica tăcerii, de „culmea aspră a tăcerii”, de trufia nedisimulată a celui care se vede întemeind și întrebând lumea prin cuvânt. Specific este faptul că această trufie nu aparține demiurgului
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
au veștejit și plâng / într-una veșnicie, veșnicie...” (Clepsidrele în năruire), iar în sfera semantică predomină cuvintele cu conotații temporale (veșnicie, trecut, reamintire, memorie). Lacrima Laurei (1973) conține versuri de invocare a ființei iubite (așa cum o arată și titlul cu rezonanțe petrarchiene), cu care eul poetic se identifică în încercarea de a-i surprinde și sugera misterul: „Și sunt doar umbra unei statui de-a ta, / sufletul tău în mine repetându-l” (Doar umbra). R. meditează asupra poeziei și a condiției
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
volumului, ample secțiuni (Caragiale - contemporanul nostru, Camil Petrescu - delimitări critice), ceilalți dramaturgi fiind Victor Ion Popa și G. M. Zamfirescu. Ei sunt examinați sub un dublu aspect: la nivelul operei dramatice și al părerilor despre teatru, apoi ca sursă de „rezonanță” pentru lumea anilor ’70 - ’80 ai secolului trecut. Eseistul, documentat și perspicace, face observații de finețe, întregul demers având aerul unei întreprinderi superior-didactice, nerebarbative. S. încearcă să demonstreze cristalizarea unui concept românesc al gândirii despre teatru, stăruie în învederarea valorii
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
iar cu inclusivitatea - securitatea. Visul american pune accent pe creșterea economică, bogăția individuală și independentă. Noul vis european pune mai mult accent pe dezvoltarea durabilă, pe calitatea vieții și interdependență. Visul american este tributar eticii muncii. Visul european este În rezonanță cu timpul liber și cu joacă profundă. Visul american nu poate fi separat de moștenirea religioasă și credința spirituală profundă a țării. Visul european este secular În totalitatea sa. Visul american este asimilaționist. Noi asociem succesul cu eliberarea de legăturile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]