5,555 matches
-
unele schelete din cimitirul situat la Hansca-Căprăria, unde o grupă distinctă de morminte conținea doar o parte din trupurile celor decedați prin violență. Cele șapte morminte de la Prodana nu aveau obiecte de inventar, datarea lor fiind permisă de situația stratigrafică. Ritul și ritualul creștin, precum și lipsa vreunui vas depus ritual, susțin datarea cimitirului de la Bârlad-Prodana în secolele X-XI și atribuirea lui unei comunități autohtone, de origine veche românească. În cazul descoperirilor funerare izolate ne confruntăm cu două situații distincte, determinate de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altor două descoperiri de la Băneasa și Berești, județul Galați. Numărul mare (9 din 11) al mormintelor cu defuncți alogeni este justificat dacă luăm în calcul prezența grupurilor de migratori, care s-au perindat pe teritoriul Moldovei, în perioada respectivă. Chiar dacă ritul este același, ritualul practicat este total diferit de cel creștin. Morții au fost războinici, iar obiceiul de înmormântare a inclus obligatoriu depunerea lângă defunct a calului sau a caiilor ce l-au servit în timpul vieții, sacrificat(ți) drept ofrandă, de unde
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2a, b). De cele mai multe ori, nu s-a precizat orientarea și s-au constatat părți lipsă ale corpurilor anatomice. Într-un singur caz s-a descoperit un copil înmormântat (M2-Banca). O altă asemănare între cele două categorii de morminte, pe lângă ritul de înmormântare, orientarea defuncților, constă în prezența mormintelor duble, unul fiind găsit la Dumeștii Vechi (în 1961 sau 1965), iar altul la Bârlad-Dealul Țuguieta (în 2003). În ambele cazuri, analiza osteologică a indicat prezența unei perechi umane (bărbat și femeie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a ținut seamă de o serie de factori și elemente ale activității umane, precum tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic, cu componente locale sau cu influențe, precum și aspecte de ordin spiritual (ritul și ritualul funerar). Descoperirile secolelor VI-XI au fost împărțite în două etape istorice, specifice celor două culturi românești și analizate din punct de vedere arheologic, potrivit criteriilor amintite anterior și având în vedere asemănările și deosebirile cu spațiul Moldovei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o groapă de cult, al cărei conținut reflectă preocupările oamenilor pentru lumea de dincolo (reprezentări umane și animaliere, fragmente de vase cu simbolul crucii), situație ce denotă că viața spirituală ocupa un rol important în cadrul comunităților umane. Informațiile legate de ritul și ritualul funerar completează restul datelor furnizate de inventarul unei așezări umane. Spre deosebire de perioadele anterioare, specifice geto-dacilor și culturii Sântana de Mureș, numărul descoperirilor funerare este foarte mic, nu doar pentru Bazinul Bârladului ci pentru întreg teritoriul Moldovei. Cele mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din bazin, iar cele din timpul culturii Dridu au ponderea cea mai ridicată. Dacă vom compara etapele istorice, de la un areal la altul, doar pentru secolele VI-VII s-au găsit mai multe vestigii funerare în afara spațiului hidrografic amintit. În privința ritului funerar, deși în Moldova au fost descoperite morminte atât de incinerație, cât și de înhumație, în interiorul bazinului, pentru perioada secolelor V/VI-VII, nu avem dovezi legate de practicarea incinerației, iar pentru veacurile VIII-IX nu există argumente pentru practicarea înhumației
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor noi cercetări, susținem ideea unei imagini unitare pentru spațiul Moldovei, întrucât nu există motive să credem că acest areal făcea excepție. Cele două morminte de înhumație (secolele V/VI-VII), izolate, nu au oferit prea multe informații legate de rit, datorită distrugerii lor accidentale. Însă, conform altor descoperiri, din restul teritoriului Moldovei, poziția scheletului era pe spate (decubit dorsal), orientat V-E și cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul conține un minim de piese, câte una de fiecare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
că cei incinerați erau autohtoni, însă aspectul amintit reflectă o simbioză româno-slavă. Descoperirile funerare din secolele X-XI le-au depășit ca număr pe cele din etapele anterioare. Cele 11 vestigii au permis arheologilor să observe mai multe amănunte legate de ritul și ritualul funerar. În primul rând se produce o schimbare în privința ritului, întrucât din secolul X se generalizează înhumația. Acest aspect se desprinde din necropola de la Bârlad-Prodana, unde mormintele sunt doar de înhumație. Cei șapte defuncți erau orientați V-E
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Descoperirile funerare din secolele X-XI le-au depășit ca număr pe cele din etapele anterioare. Cele 11 vestigii au permis arheologilor să observe mai multe amănunte legate de ritul și ritualul funerar. În primul rând se produce o schimbare în privința ritului, întrucât din secolul X se generalizează înhumația. Acest aspect se desprinde din necropola de la Bârlad-Prodana, unde mormintele sunt doar de înhumație. Cei șapte defuncți erau orientați V-E (cu ușoare deviații), așezați pe spate, cu brațele pe lângă corp, pe piept
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe lângă corp, pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Moartea acestora nu a fost cauzată violent, cum s-a observat la unele schelete de la Arsura și Hansca-Căprăria. În lipsa obiectelor de inventar, dar pe baza stratigrafiei și a ritului și ritualului de înmormântare, necropola de la Bârlad-Prodana a fost atribuită unei comunități autohtone, de origine veche românească, din secolele X-XI. Exceptând acest cimitir, mormântul dublu de la Dumeștii Vechi(Vaslui) avea scheletele orientate NV-SE, iar în inventar s-a găsit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de cult păgân în cadrul obiceiului de înmormântare dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai târziu obligatorii (secolele VIII-X), modul de înhumare și, mai ales, orientarea vest-est (considerată creștină) nu erau respectate întotdeauna, îndeosebi de rudele, încă necreștine, care îi îngropau. Dacă ritul folosit era același, în cazul ritualului funerar practicile utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor lucrări administrative (în 1961 s-au amenajat șanțurilor șoselei Băcești-Negrești) s-a găsit întâmplător, la 1,85m adâncime, un mormânt dublu de înhumație, ale cărui schelete erau orientate NV-SE. Întrucât lucrările respective au distrus mormântul, alte informații despre rit și ritual nu au fost posibile. Din inventar a fost salvat un cosor (cuțit) din fier cu dinte, folosit pentru viticultură, caracteristic veacurilor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Piesa se găsește la Muzeul Național de Istorie a României. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
distrus un cimitir de incinerație în urne. Sondajul efectuat în același an (1961) a surprins trei urne in situ, care conțineau resturi umane calcinate. Distrugerea necropolei nu a permis stabilirea unui număr aproximativ de morminte sau alte informații legate de ritul și ritualul funerar. Caracteristicile ceramicii au indicat datarea cimitirului în secolele VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Materialul este la Muzeul de Istorie din Huși. Bibliografie: Teodor 1970c, p. 325-326 (fig. 1); Teodor 1978c, p. 76; Coman 1980c, p. 200
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe dorința de noutate (Lumea Nouă), de explorare, dar și de expansiune și de putere (țară bogată). Continentul european împărtășește parțial aceleași semnificații; - Africa, pământ de foc în imaginarul colectiv, asociată cu animalele sălbatice, cu savana, cu vegetația specifică, cu riturile animiste, simbolizează partea arhaică a psihicului și indică faptul că situația face apel la dimensiunea instinctuală; în funcție de scenariu, această animalitate îl sperie sau îl atrage pe cel ce visează; - Asia are o semnificație de mister și de spiritualitate; cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
pe care le are mâna. Este înainte de toate simbolul abilității, al transformării și al muncii. Este alegoria comunicării, a schimbului și a iubirii (a întinde mâna, a cere mâna). Mâna este încărcată cu o energie pozitivă, reparatoare și senzuală, de unde riturile de impunere a mâinilor și mângâierile. Tot prin atingere, omul obține dovada existenței, controlează, verifică, și scapă de îndoială. Mâna este simbolul cunoașterii și al recunoașterii. Este elementul fizic și simbolic al responsabilizării și al contrariului acesteia. «A se spăla
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
durerii fizice, sau un act afectiv. În mod evident, partea din corp tatuată sau găurită nu este neutră, la fel ca alegerea motivului sau a formei. La nivel psihologic, în afară de funcțiile citate înainte, tatuajul, piercingul și scarificarea fac parte din riturile de mutilare sau de automutilare. Pot uneori îmbrăca o formă patologică și pot fi expresia pulsiunilor agresive asupra propriei persoane. Falus, penis În afară de semnificația pur sexuală (vezi Sexualitate), falusul simbolizează puterea, forța masculină, creația. El reprezintă, din timpuri imemoriale, obiect
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
greșit). Ca atare, amprenta piciorului este semnul greșelii morale. Din această perspectivă, imaginea lui Iisus care spală picioarele discipolilor săi poate fi văzută într-o lumină nouă. Nu este vorba numai de un act de umilință, ci și de un rit de purificare: le spală astfel și de greșeli, și de păcate. Părul de pe corp Părul de pe corp simbolizează activarea pulsiunilor primare, a instinctelor sălbatice, a sufletului arhaic. Trimit ființa la dimensiunea ei animalică. Exprimă comportamentele impulsive, uneori brutale, dar naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
au fost materiale. Care este situația Legii În noua ordine instaurată de MÎntuitor? MÎntuitorul nu a abolit Legea În Întregime, ci doar partea care se referă la „ochi pentru ochi”; el a completat Decalogul și a explicat Înțelesul spiritual al riturilor și al simbolurilor 239. Cu alte cuvinte, asemenea creștinismului, valentinismul dorește să păstreze o anumită continuitate față de iudaism și nu recomandă, În nici un caz, cum făcea Marcion, abandonarea completă a Vechiului Testament. O dată porniți pe calea „interpretării eronate creatoare”, gnosticii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de la Mânăstirea Maicii Domnului mai adaugă acestui și așa impresionant repertoriu antinomist respingerea dogmelor Învierii din morți și a Judecății de Apoi55. Zigabenos, sursa cea mai completă de care dispunem În privința bogomilismului bizantin, furnizează și alte informații asupra practicilor și riturilor comunității bogomilice - care Însă nu Își au locul În capitolul de față56. Potrivit lui Cosma, bogomilii bulgari resping Legea și pe Profeți 57, În vreme ce bogomilii bizantini acceptă, după informațiile lui Zigabenos, un canon neotestamentar ortodox, la care se adaugă cele șaisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Bernard Gui: Ei n-ar ucide În nici un fel #nullo modo occiderint## vreun animal sau vreo pasăre, deoarece spun și cred că spiritele care pleacă din trupurile oamenilor neinițiați În secta și În ordinul lor - prin impoziția mîinilor, Înfăptuită după rituri - Își află refugiul În animale lipsite de rațiune sau chiar În păsări și trec dintr-un corp În altul 66. Iar celălalt motiv este că## ei nu mănîncă și nici nu ating carne, nici brînză sau ouă, nici vreo ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a fost momentul decisiv de trecere de la circulația orală, eventual manuscrisă, a Bibliei, la prezența ei reală, sub formă de carte, în toate colțurile teritoriilor locuite de români, și chiar dincolo de ele („exportul” de carte religioasă, în toate țările de rit ortodox, fiind o constantă a preocupărilor voievozilor și cărturarilor români). Momentul Coresi marchează și trecerea de la faza aleatorie a traducerilor biblice, la cea a unei munci organizate, ce avea să culmineze cu Biblia de la București, tipărită în 1688. O dovedește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
colocvii, seminarii și zile de studiu au fost organizate pe această temă, într-un program de cercetare pluridisciplinară, conducând la o serie de articole și volume, pe una sau alta din problemele ospitalității. Ele au fost consacrate, rând pe rând, riturilor și reprezentărilor, miturilor și imaginilor ospitalității, practicilor medievale de ospitalitate, banchetului ca formă de ospitalitate, emigrației, străinului, parazitului în comunitate, spațiilor domestice și private, ospitalității în Antichitate, în povești, timpului și filozofiei ospitalității, neospitalității. Fără îndoială însă, cel mai spectaculos
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
focul, mănâncă din brânza ciclopului și de cum "gazda" apare, îi cer daruri fără a-și declina însă adevărate identitate. Acesta, la rândul lui le refuză cererile, le bea vinul și nu le oferă de mâncare, ci începe să-i mănânce. Riturile de ospitalitate sunt astfel răvășite și violența adusă gazdei provoacă un șir de violențe și ea îi va aduce lui Ulise peregrinarea îndelungată și amânarea reînnoită a întoarcerii acasă; altfel spus, lunga călătorie a lui Ulise în drum spre Itaca
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
4 și călătorii ne fac mereu să visăm amintindu-ne că aceasta face parte din ritualul bunei ospitalități, că nu există o gazdă bună fără o femeie bună și că în această economie a darului, schimbul de femei este un rit care, chiar dacă nu se înțelege întotdeauna de la sine, este totuși în logica cea mai strictă a economiei ospitaliere. Primirea: datorie și putere În celebrul său Eseu despre dar. Forma și rațiunea schimbului în societățile arhaice 5*, Marcel Mauss a descris
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]