2,626 matches
-
construcție a subunității secunde prin proiecția „în oglindă” a celei dintâi. Cea de-a doua micro unitate b’ reeditează prima subunitate a motivului anterior, adițonând în sens ascendent primele trei sunete ale acestuia (do, re, fa), cu menținerea aceluiași profil ritmic din cadrul expresiei anacruzice inițiale ( ). A treia micro-unitate c’ extrage cele trei sunete mediane ale aceluiași prim motiv (re, fa, sol), conservând configurația intervalică 232 (3m + 2M), dar modificând inițial sensul avansării. Sunetul re va îndeplini ulterior funcția schimbării sensului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inoportune a liniei melodice în arabesc, comparativ cu motivul vocii mediane proiectat în prim-planul contextului. În acest sens, Debussy previne marcarea suplimentară a acesteia care se evidențiază în mod natural și suficient prin plasarea sa în registrul acut, dinamizarea ritmică ( ) și reaparițiile sale ulterioare în contextul discursului. Pauzele situate în debutul motivelor dobândesc funcții expresive la nivelul imaginii conceptuale, limitând în mod deliberat forța de pregnanță a acestora prin deplasarea unităților melodice în raport cu structura metrică sau timpul tare al acesteia
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la limita inefabilului, în pofida scriiturii compoziționale care apelează în mod paradoxal la o configurație acordică masivă, în care densitatea țesăturii inițiale apare amplificată de la patru la opt voci. Un scurt episod de tranziție Un peu animé cu un pregnant caracter ritmic, incită ermetismul acestei atmosfere încremenite, pe care numai surprinzătoarea intervenție în (ce restabilește cadrul metric de 6/8) pare să-i mai tulbure ritualul consfințit în tăcerea întunericului. Cu un ritm trohaic ( sau ritm trohaic punctat) ce fusese „prevestit” anterior
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plasate la vocile extreme ale scriiturii, explorând rezonanțele timbrale opuse ale claviaturii; pedala armonică ce menține cu insistență disonanța secundei mari () cu intenția obținerii unui efect de bruiaj acustic; o voce secundară cu același aspect predominant cromatic, în care configurația ritmică conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază, și care descrie un traseu contrapunctic expus în sens opus articulației tematice. Nivelul dinamic extrem de redus (pp) menționat în circumstanța unui discurs cu o asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
episodului apare amplificat de masivitatea țesăturii acordice expuse într-o opoziție de registre, accelerarea semnificativă a tempo ului (en animant), precum și sonoritatea disonantă a armoniilor cu septime, accentuată la rândul ei de prezența duplicată a acestora. Plasarea ulterioară a formulei ritmice în registrul grav, cu accentuarea timpilor II și V, va potența suplimentar energica dinamizare sonoră a momentului tensional. Afirmația unei versiuni rezumative a temei de vals, în care timpii tari ai măsurii apar adesea anticipați de un amplu arpeggiato concluzionează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apare o dată cu revenirea tempo-ului inițial (au mouvement), afirmă un motiv tematic sinuos redus doar la spațiul limitat al unei măsuri. Asimilarea sa ulterioară ca element distinctiv al afirmației tematice va fi generată de accentuarea pregnanței prin repetiția insistentă, dinamizarea ritmică și frecventa inserare a secundei mărite. Caracterul palindromic al unității motivice plasate pe ultimul timp al măsurii, asociind rezonanțele unui mers treptat prin secundă mică, mare și mărită (prezentă deopotrivă și în ipostaza enarmonică a intervalului de terță mică), generează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav) va împleti cu măiestrie traseele „rezumative” ce dublează linia melodică principală cu cele două planuri ale ostinato-ului ritmico melodic. Avansarea spre cea de-a treia secțiune (C) se realizează cu aceeași implicare a momentului de tranziție, de această dată într-o „rememorare” meditativă (Le double plus lent) a motivului tematic secund. Funcția sa de liant, îndeplinită la nivelul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
grav al țesăturii. O nouă etapă în desfășurarea narativă ne propune un moment de divertisment, o relaxare evidentă a atmosferei anterioare (Peu à peu animé - pp léger), determinată de apariția surprinzătoare a unei linii melodice ce înlănțuie cu insistență formule ritmice punctate ( ), imprimând un caracter amuzant acestui material tematic. Animația planului median va fi atenuată de expresia stranie a două motive scurte expuse în sens contrar (pentru a echilibra evoluția de ansamblu a discursului), precum și de aceeași omniprezență a pedalei sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mediane (Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe care Timpul îi încremenise Chipul. Reluarea ideii melodice a celui dintâi „bocet” va păstra atât configurația ritmico melodică originară, cât și registrul inițial al acesteia. De altfel, o analiză atentă a evoluției de ansamblu a preludiului va confirma acest fapt, devenit o caracteristică esențială valabilă la nivelul ambelor exprimări melodice expuse în stil recitativ (prima melopee măsurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin dimensiunea talentului debussyist, orizonturile posibilităților de avansare își lărgesc în permanență spațiul de acțiune. Astfel, expunerea terțelor într-o rapidă alternanță, rezonând armonii îndepărtate sau tonalități opuse, sonorități de cluster sau doar pedale staționare, implică cu dezinvoltură variate accente ritmice într-o mișcare cvasi-uniformă de . Fapt inedit la nivelul scriiturii de ansamblu a preludiului, natura discursului edifică o imagine compactă a fluxului melodic, generată de procedarea la o evidentă diminuare a pregnanței tematice, ce se risipește astfel într-un „tot
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asociază activarea unui nou registru de discurs (ascensiunea „în premieră” spre registrul acut), aspect ce stimulează receptarea acestui episod ca un act esențial al construcției retorice. Preocuparea pentru investirea traseului melodic cu multiple sensuri tensionale generează un caleidoscop de variații ritmice rezultat prin plasarea diferențiată a accentului în cadrul structurii metrice. Operând o detensionare a atmosferei instituite anterior (doux et lié - blând și legat), secțiunea mediană a preludiului recurge la o evidentă augmentare a valorilor de durată, aspect ce prezintă, la nivel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
avansare a tempo-ului, în special în momentele dinamice cele mai reduse. Acest fragment premergător revenirii secțiunii de început propune o tratare inedită a țesăturii de discurs, prin juxtapunerea spontană a diferitelor registre combinată cu alternarea constantă a două formule ritmice (ritmul punctat și cel ternar) și instalarea unui nou cadru tonal - . La nivelul întregului preludiu, pedala de rezonanță va beneficia de o activare economică, al cărei efect reținut ar trebui să sprijine în exclusivitate contrastele și acumulările dinamice, precum și legatoul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
entități autonome, ce evită a se supune unei evoluții deductibile, generează la Debussy instaurarea unui nou concept de armonie non funcțională. Investigația muzicii debussyiste în sfera rezonanțelor timbrale determină conceperea discursului în „blocuri sonore”, cu o rafinată supraetajare melodică, armonică, ritmică, dinamică și timbrală. Receptată din această perspectivă, culoarea sonoră de ansamblu va apărea ca rezultat al unei elaborate ierarhizări și redimensionări a raportului dintre diferitele elemente constitutive ale fenomenului sonor. Pe de altă parte, Debussy va recurge la fluidizarea cursului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din această perspectivă, culoarea sonoră de ansamblu va apărea ca rezultat al unei elaborate ierarhizări și redimensionări a raportului dintre diferitele elemente constitutive ale fenomenului sonor. Pe de altă parte, Debussy va recurge la fluidizarea cursului discursiv prin eliberarea traseului ritmic de limitarea barei de măsură, difuzând astfel o remarcabilă libertate inventivă, cu un pronunțat caracter improvizatoric. În mod simultan, aceasta derivă și din stratificarea complexă a multiplelor traiectorii ritmice, care se asociază unei mobilități accentuate a indicelui agogic, supus unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
parte, Debussy va recurge la fluidizarea cursului discursiv prin eliberarea traseului ritmic de limitarea barei de măsură, difuzând astfel o remarcabilă libertate inventivă, cu un pronunțat caracter improvizatoric. În mod simultan, aceasta derivă și din stratificarea complexă a multiplelor traiectorii ritmice, care se asociază unei mobilități accentuate a indicelui agogic, supus unei subtile metamorfoze. Opțiunea pentru structurile asimetrice sporește spontaneitatea discursului, generând impresia unei evoluții în care ideea dictează forma reprezentărilor sale. Evitând descrierile „după natură”, Debussy evocă frumusețea acesteia printr-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale; elementele determinate fiind cupola și porticul de intrare. Poarta principală încadrată de două coloane ase‑ mănătoare acelora ale ordinului colosal din exterior, precede
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în considerație tehnica perfectă de execuție și nonșalanța cu care au fost câștigate cele două curse. Un nou record mondial - când...?. Probabil cât de curând sau poate mult mai târziu. 2.3. LUNGIMEA ȘI FRECVENłA PAȘILOR, CA FACTOR AL MODELULUI RITMIC AL ALERGĂRII DE VITEZĂ Viteza de deplasare a unui alergător depinde direct de ameliorarea vitezei de accelerare. Dar dintre factorii care condiționează această formă de manifestare a vitezei, conform Ardelean T. (1991), unul are o importanță majoră și anume - „raportul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
brațelor (Rosen M., Rosen K., 1986, citați de Ardelean T. 1991). Această precizare merită, de asemenea, de a fi luată în considerare. Această problemă a constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian Vittori C. a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp”, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
gimnasticii sportive în gimnastică artistică. Din anul 1994 s-a hotărât eliminarea exercițiilor impuse din programul Campionatelor Mondiale și Jocurile Olimpice și creșterea vârstei senioarelor de la 15 la 16 ani. Gimnastica artistică care și-a schimbat denumirile în gimnastică modernă, gimnastică ritmică modernă, gimnastică ritmică sportivă și apoi în gimnastică ritmică a evoluat rapid devenind sport olimpic în anul 1994. Gimnastica acrobatică s-a dezvoltat într-un ritm mai lent decât celelalte două ramuri cuprinzând următoarele forme de practicare: acrobatica liberă, acrobatica
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
gimnastică artistică. Din anul 1994 s-a hotărât eliminarea exercițiilor impuse din programul Campionatelor Mondiale și Jocurile Olimpice și creșterea vârstei senioarelor de la 15 la 16 ani. Gimnastica artistică care și-a schimbat denumirile în gimnastică modernă, gimnastică ritmică modernă, gimnastică ritmică sportivă și apoi în gimnastică ritmică a evoluat rapid devenind sport olimpic în anul 1994. Gimnastica acrobatică s-a dezvoltat într-un ritm mai lent decât celelalte două ramuri cuprinzând următoarele forme de practicare: acrobatica liberă, acrobatica pe perechi, în
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
a hotărât eliminarea exercițiilor impuse din programul Campionatelor Mondiale și Jocurile Olimpice și creșterea vârstei senioarelor de la 15 la 16 ani. Gimnastica artistică care și-a schimbat denumirile în gimnastică modernă, gimnastică ritmică modernă, gimnastică ritmică sportivă și apoi în gimnastică ritmică a evoluat rapid devenind sport olimpic în anul 1994. Gimnastica acrobatică s-a dezvoltat într-un ritm mai lent decât celelalte două ramuri cuprinzând următoarele forme de practicare: acrobatica liberă, acrobatica pe perechi, în 3 și în grup și acrobatica
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
de stăpânire a corpului în condiții neobișnuite, de atârnare, sprijin și echilibru. Aceste mijloace cuprind mișcări cu o tehnică bine determinată (de forță și de balans), executate la diferite aparate care constituie și probe de concurs. 6. Exerciții din gimnastica ritmică care contribuie la educarea esteticii corporale și motrice, a ritmului coordonării imaginației creatoare. Caracteristica principală o constituie simbioza dintre mișcare și muzică. Ele cuprind o mare varietate de mișcări sistematizate în elemente corporale (variații de pași, balansări și circumducții, întoarceri
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
sau fără acompaniament muzical, sau în grup. 2.4.2. Gimnastica de performanță Reprezintă forma de concurs a practicării gimnasticii dusă până la înaltă măiestrie. La rândul ei gimnastica de performanță se divide în patru subramuri: gimnastica artistică, gimnastica acrobatică, gimnastica ritmică și sport aerobic. 2.4.2.1. Gimnastica artistică Denumită până în anul 1991 (Campionatul Mondial de la Indianapolis), gimnastică sportivă, gimnastica artistică este un poliatlon care cuprinde exerciții liber alese, pe mai multe categorii de clasificare, la probele de concurs: 6
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
Gimnastica la aparate speciale: plasa elastică, roata acrobatică, bascula. Competițiile internaționale la plasa elastică cuprind probele de individual și sincron. Mijloacele gimnasticii acrobatice sunt incluse în conținutul exercițiilor la sol, bârnă, sărituri, bară fixă, paralele. 2.4.2.3. Gimnastica ritmică Are conținutul cel mai potrivit caracteristicilor organismului feminin. Programul competițional cuprinde: 1. exerciții individuale, liber alese cu obiecte portative: coardă, cerc, minge, panglică, măciuci. 2. ansambluri: un ansamblu cu același obiect și un ansamblu cu două obiecte diferite. Concursurile de
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
temporală a actului motric care indică cantitatea de elemente structurale ale acestuia, raportată la unitatea de timp. Ritmul mișcării. Caracteristica temporară a actului motric ce constă din accentuarea periodică, după anumite reguli, a unora din elementele sale constitutive. Cadența. Succesiunea ritmică și uniformă a pașilor în mers și alergare, imprimată prin diferite modalități de semnalizare sonore ca: numărătoare, bătai din palme, fluier, etc. Din punct de vedere al complexității mișcarea poate fi: a) Mișcare simplă. Act motric cu solicitare neuromusculară redusă
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]