2,724 matches
-
eram încă la Conservator... Și din toată orchestră, nu vă privesc și nu va ascult decât pe d-stră!... Nu, nu mă gândeam la asta, o întrerupse, continuând s-o privească și trecându-și batistă dintr-o mâna într-alta. Ești româncă? Vreau să spun, ai trăit aici, in București? [P.P. Maria] Față se îmbujora brusc. Părinții mei sunt din provincie, dar eu am fost crescută aici. Ah, deci am avut dreptate. Într-un anumit sens, esti străină, vii din altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cine măsoară) și fiind rezervat la spusa "omul sfințește locul"(depinde de loc, om și vremurile "sub care se află" acesta), trebuie să mai insist asupra acestuia și a apelor în care intră (volens-nolens). Mă gândesc la cele idiomatice, pentru că româncele califică ușor drept "franceză de baltă" vorbirea care nu respectă imaginarul lor lingvistic, norma(litatea) din cutele epidermei lor. 6. Ce pielea meattt... O scurtă introducere în structura Eu-lui numit MOI-PEAU în Franța, pe care uneori îl poți confunda cu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
semblait allonger sur le tapis un corps sans fin, îl pensa crûment: "Tiens! Une sirène. Elle n'a que ce qui promet"" [Maupassant, Notre cœur, p.75]. Și Sidonie este comparată ironic cu o "sirène" care "avait mal choisit să românce" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.168]. 115 "Îl passait son temps à courir leș bijoutiers, leș marchands d'étoffes, à lui inventer des cadeaux, des surprises. C'est qu'il la connaissait bien, allez! Îl savait qu'on
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Herșcovici Zigu jignindu-L (sic!, n.n.). Tov. Schulimshon Rubin a susținut părerea tov. Herșcovici. În același sens a vorbit și tov. Scherer Seli”. Din punctul nostru de vedere, concluzia care se desprinde din acest document este că tov. Zelinescu Elena (româncă) a trebuit să facă față unui atac sută la sută evreiesc în vederea unei eventuale acaparări totale a puterii din sânul acestei minuscule organizații orășenești, dar care promitea multiple „gheșefturi” în viitor. Zelineasca a mai primit o păsuire și o gură
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
evreiască, și o singură casă clandestină descoperită”. În schimb, numărul femeilor de moravuri ușoare crescuse la 47 - 10 clandestine și 37 în casele aflate în evidența poliției și a medicului comunal. Dintre acestea din urmă, după criteriul naționalității, 30 erau românce, 4 erau evreice și 3 austriece. Lipsa de igienă și a măsurilor de protecție a dus la înmulțirea cazurilor de boli cu transmitere sexuală - sifilis, blenoragie etc. După informațiile furnizate de corespondența medicului comunal, aceste stabilimente deserveau, printre altele, și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zile după ședința cu cotizațiile, a avut loc alta, de data asta având ca scop constituirea unei organizații de femei de aceeași nație, căutând a se imita, astfel, mai vechea înființată „uniune a femeilor democrate din România”, compusă și din românce dornice și de aventuri politice, nu numai de celelalte. Potrivit raportului lui Abramovici, la adunarea de constituire a participat și „...tovarășa Bety Birănștain, delegata C.C. (al CDE - central, desigur, n.a.)”. Numele acestei tovarășe era, probabil, Birenstein, dar, mai rău ca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
este afară din chestie". În schimb, același critic se pronunță hotărît în favoarea dramei Năpasta ("cea mai puternică concepțiune dramatică a autorului") însă ecourile în presă sunt extrem de contradictorii: "eroare literară, e originală dar respiră dostoievskism sau tolstoism, Anca nu e... româncă, s-a măritat cu un cîrciumar ca să se răzbune pe un cirezar și să facă dragoste cu un învățător, drama Năpasta este o adevărată năpastă a dramei, închipuire bolnăvicioasă și rafinată, eroare dramatică a unui autor talentat care impune prin
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Slavici a intuit perfect că se impune să utilizeze supratema iubirii pentru a realiza cea mai bună reflectare și aprofundare a raporturilor cu Celălalt. Între creațiile prozatorilor noștri ce îl preced pe Slavici, descoperim suficiente povești de dragoste între o româncă/român și un străin/o străină(fie el/ea de naționalitate germană, turcă, romă, evreiască) care să poată constitui un material substanțial al unei antologii reprezentative. O investigație de această natură ne-a condus spre Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tradiția breslei, anii de ucenicie, pare să vină la momentul oportun. Nebunia de tinerețe cu fata Marei ar fi fost un fapt trecut la întoarcerea lui acasă. De ce sârboica Milena putea lua cu ușurință pe românul Munteanu ca bărbat, iar românca Persida se izbește de opoziția ambelor familii când e vorba de alăturarea ei neamțului Națl? Erau în târgul bănățean altele relațiile dintre români și sârbi decât cele între români și germani? La supărare, Mara aruncă vorbe grele: Națl care sucește
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea " Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea nu îmi aduc bine aminte. Avea un păr... de seama ochilor. Avea o guriță... Dar de atunci au trecut mulți ani, și-n mulți ani am uitat multe feluri de gurițe! N-am uitat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
celebrul studiu imagologic al lui Klaus Heitmann dedicat perioadei istorice care ne interesează (1775-1918) susține același lucru, de această dată din punctul de vedere al unui german. Distinsul romanist de la Heidelberg se oprește asupra reflecțiilor lui Rudolf Berger despre erotismul româncei și atracția pe care ea o exercită asupra unui bărbat german, pentru ca ulterior, prin romanul Aus guter Gesellschaft de Hermann Gosseck, să ilustreze teoria foarte des întâlnită în epocă potrivit căreia soiul ăsta de "căsătorii mixte" (n.a. ca și cea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
stă și substanța epică a Marei pe care Slavici o expune admirabil. Cu sau fără ecouri ale unei "teze", romanul nu este metafraza unei credințe, al unui crez, ci, cel mult, prefacerea artistică impecabilă a acestuia. Persida nu era o româncă oarecare. Prin educație și condițiile speciale ale zonei în care s-a format, ea a împrumutat mult din trăsăturile spiritului german cu care a fost determinată să conviețuiască din copilărie. Limba, ca prim posibil obstacol al oricărui tip de comunicare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
amuzată, despre o doamnă de origine română emigrată de mult în Franța, care o interpelase agresiv la una dintre conferințele de la Institutul Cultural Român de la Paris, întrebând-o cum de își permite să vorbească despre trecutul României când nu e româncă, am primit fără ezitare propunerea ei de a scrie "la patru mâini" o carte despre istoria recentă a României în momentul în care România era admisă ca membru al Uniunii Europene. Cartea de față este rezultatul acestui intens efort comun
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vâlvătaie pentru ca țara să se schimbe. Ei spun că au visat la o Românie după model polonez, nemaiștiind dacă se refereau la Polonia anilor 1830, 1956 sau la mișcarea sindicalistă de opoziție Solidarnosc... În același moment, la Paris, o tânără româncă, cercetătoare în sociologie, beneficiară a unei burse de studii de o lună, se întreabă în mod deschis cum de a obținut atât de ușor viza de ieșire din țară; în timpul unei conversații despre Uniunea Sovietică a lui Gorbaciov, ea lansează
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de atenția stârnita de anumite ocazii incitante. În aceste condiții, ea are riguros în vedere psihologia și tehnică publicității grafice și prin imagine, de care sunt legate mass-media, si cu mult încercată lor tema a ceea ce se numeste human interest: "românce, religion, money, children, health, animals". Printr-o prezentare dramatică a faptelor și bine calculate stereotipii, ea mizează pe o reorientare a opiniei în funcție de noi arhetipuri și simboluri, pe care își ia îndatorirea de a face publicul să le adopte".14
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de tulburare a păcii." (v. Internet 9). Iată cum își descrie experiența de membru SL și performanțele de socializare unul dintre cetățenii comunității virtuale ghidate de aceste reguli: "Musical Palace Centru cultural" de Angey Laura Houston (12 februarie 2008) Sunt româncă și sunt în SL de doi ani. Am intrat fără nici un leu/dolar/linden în joc. La început am mers la petreceri, unde se organizau concursuri. Mi-am făcut prieteni foarte mulți care m-au ascultat cântând și care m-
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Orașul plăcerii nu-și poate dezavua numele, orice e bun ca să-și justifice etimologia; se ridică peste tot, ca în vremurile cele mai bune ale mitologiei, temple pentru zeița din Paphos, din înaltul scării sociale și până la baza ei, de la românca cea albă cu păr mătăsos până la țiganca arămie cu pletele-i aspre, tămâia, delicată sau vulgară, arde zi și noapte pe altarele sale. La Șosea se afișează tinerii aflați în căutarea unei protectoare coapte sau cei care, fiind deja în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aer liber în care colonia germană se consacră exercițiilor coregrafice de duminică, precum și consumării unei cantități infinite de pipe și de halbe de bere. Merg acolo o mulțime de blonde fiice ale Germaniei, de unguroaice brune cu purtări energice, de românce cu umeri generoși. Nimeni nu rămâne acasă, afară de matroane și de bătrâni. Balul începe în plină zi și se termină la miezul nopții; diversitatea costumelor le dă acestor reuniuni câmpenești o notă originală; tinerele fete își poartă părul împletit și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
primul loc printre instituțiile consacrate bunăstării publice. Capitolul 5 Teatre; serate Cât a costat sala Operei • Personal cosmopolit • Teatrul românesc • Eșecul unui teatru franțuzesc • Baluri unde nu se dansează • Baluri unde se dansează • Obiceiuri neprimitoare, cauza acestora • Fizionomia și toaleta româncelor Teatrul e principala clădire din București. Început în 1847, întrerupt din lipsă de fonduri, reluat la suirea pe tron a domnitorului Știrbei, a fost terminat în 1854. Construit de un arhitect german după modelul micșorat al Scalei, e totuși destul de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se însărcinează să compenseze pentru toate; în puținele saloane în care ni s-a permis intrarea, am avut mereu parte de o primire amabilă. Am avut răgazul de a examina de aproape, la câteva serate dansante, trăsăturile particulare ale frumuseții româncelor. Tinerele fete și tinerele femei se întreceau în farmece. Se văd aici fizionomii grecești, italiene, spaniole, încât le poți confunda. Nimic nu e mai catifelat decât marii ochi negri ai acestor doamne, mai bine arcuit decât sprâncenele, mai mătăsos decât
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu e tot. Românii, neputincioși să îndrepte răul pe care l-au creat, au tendința de a i se sustrage căsătorindu-se cu femei străine, puțin scrupuloși în ceea ce privește originea, antecedentele, averea, dacă pot conta pe șanse de statornicie. În schimb, româncele caută soți străini. Ele devin atunci soții fidele și mame bune. Am găsi mai mult de un exemplu la Paris și chiar la București. Tinerele fete crescute cu grijă sunt ireproșabile înainte de căsătorie. A cui e vina dacă se pervertesc
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
import masiv de „viață occidentală” cu pretenții de globalizare. Că floarea activă a societății a migrat în străinătăți, fără gând de întoarcere, silită de condițiile vitrege - consecință a schimbării structurii economice și politice a României. O sută de mii de românce s-au căsătorit deja cu italieni. Românii plecați își cheamă la ei și copii pentru a-i școlariza acolo. Fapte îngrijorătoare prin simpla lor enunțare. Și nu e numai singura temere a deznaționalizării. Cartea reține și figuri de români care
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93058]
-
de la Patrik. Dimineața, mi-a spus că a aflat că Ceaușescu e foarte bun prieten cu Bokassa și ca una din nevestele lui e româncă. "Bun, am zis, și ce pot să fac eu?" "Să te duci la nevastă-sa românca și să-i ceri niște bani împrut, nu se poate să nu te ajute, îți dai seama ce bine o să-i pară să audă românește aici în pustietatea asta?" Era nebun gagiul. "Cîte neveste are Bokassa ăsta?" întreb. Așa, să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
întrebat-o cu tupeu: "Nu vă supărați, mai stați, că aș vrea să împachetez și eu plaja, să strâng lacul și să mă duc acasă că mi-a ajuns de azi de dimineață." Nici un gest, nici un răspuns. Nu o fi româncă, mi-am zis, dar parcă o cunoșteam de undeva. Eram pe punctul să traduc tâmpenia mea în engleză, când am auzit: "Pardon, ați spus ceva?" "A... m-am bâlbâit. Am fost și eu haios, da', dacă nu m-ați auzit
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
din profil. Dobitocul dușmănos, fără imaginație și talent, care a născocit, pentru chipul dumitale sprinten și inteligent, asemenea hidos comanac, l-a făcut parcă într-adins, ca să batjocorească, slută și caricaturală, din țara lui, nu știu de unde, pe frumoasa noastră româncă"137. Se întâmplă, foarte rar, să-l surprindem pe Arghezi într-o situație pacifistă nedisimulată, și acest lucru are legătură, fără îndoială, cu înțelegerea principiului feminin și cu încercarea de a-i conserva esența naturală. Gândind evoluția mentalității femeii în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]