2,161 matches
-
și un "bovarism esențial sau metafizic"10. În primul caz, avem o automistificare deplină, o suprapunere a afectelor, fără rest, între modelul livresc, cu conduitele și gesticulațiile sale și subiect; în cel de-al doilea, subiectul își alege o atitudine romanescă, o conduită livrescă, deplin conștient de alegere, fapt în măsură să-i confere un stil de viață prin similitudine cu cel prestigios, care-i servește drept model. Eva are la dispoziție un stil de viață pe care mijloacele modeste o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
9 și urm. 58 Vezi spre exemplu Paul Cornea, "Sinteza gîndirii Luminilor: Enciclopedia", prefață la Enciclopedia franceză sau dicționarul rațional al științelor, artelor și meseriilor, traducere de Virginia Șerbănescu, Editura Minerva, București, 1976. 59 René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc, traducere de Alexandru Baciu, prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1972. 60 Paul Cornea, "Prefață" la René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc, ed. cit., p. 19. 61 V.I. Lenin, Opere complete, ediția a II-a, vol. 29, Editura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
meseriilor, traducere de Virginia Șerbănescu, Editura Minerva, București, 1976. 59 René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc, traducere de Alexandru Baciu, prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1972. 60 Paul Cornea, "Prefață" la René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc, ed. cit., p. 19. 61 V.I. Lenin, Opere complete, ediția a II-a, vol. 29, Editura Politică, București, 1966, p. 231. 62 Sociolog al literaturii, Charles Grivel a făcut un eforturi constante de a integra analiza semiologică într-un model
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
intervină pentru a o elibera pe Iștar. Ceea ce surprinde în versiunea sumeriană este justificarea "psihologică", adică umană, a condamnării lui Dumuzi: totul pare să se explice prin mânia Inannei când își găsește soțul instalat glorios pe tronul ei. Această explicație romanescă pare să cuprindă o idee mai arhaică: "moartea" rituală și, deci, reversibilă însoțește, inevitabil, orice act de creație sau procreație. Regii din Sumer ca și, mai târziu, regii akkadieni, îl întruchipează pe Dumuzi în hieros gamos cu Inanna 21. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
1855 și au apărut postum sub formă de carte în 1865. Un alt precursor a fost Augustus Baldwin Longstreet cu Georgia Scenes 38 din 1830, ale cărui schițe au apărut inițial în ziare. În secolul al XVIII-lea tehnica scrierii romanești pentru texte din viața reală sau a unor texte care se doreau a avea un status fenomenologic a fost adusă în prim-plan de prietenia literară dintre Samuel Johnson 39 și James Boswell. Într-o scrisoare adresată de Johnson prietenului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Nu poți să le rupi spinarea, că n-au spinare. Nu poți să rănești, că n-au sânge deloc. Nu poți nici să le înțepi creierul că sunt la fel ca tine - n-au creier" (266). Gradul în care tehnica romanescă a fost adaptată la jurnalism este examinat de Phyllis Frus atunci când compară două lucrări ale lui Crane, una despre suprviețuitorii scufundării de Revelion a vasului Commodore în New York, și a doua despre contrabanda cu arme în Cuba. Ea trage concluzia
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care anticipează pe Mihail Bakhtin, care oferă o interpretare a romanului care plasează jurnalismul literar narativ într-un context mai larg, ca parte a evoluției narațiunii. Această evoluție ar putea fi denumită romanul "bakhtian", ca opus tradiției canonice a prozei romanești. Așa cum notează Bakhtin: Romanul ia o formă tocmai... când obiectul reprezentării artistice începe să se degradeze la nivelul unei realități contemporane care este inconcluzivă și fluidă. De la bun început romanul a fost structurat nu pe imaginea îndepărtată a trecutului absolut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
câteva terminologii care au fost folosite la asemenea texte, nonficțiunea literară, sau reportajul documentar, sau noul jurnalism, ad infinitum, indeterminat și fluid, ca și forme schimbătoare care încearcă să reflecte realitatea. Caracterizarea jurnalismului literar narativ ca o parte a formei "romanești" este riscantă întrucât crește riscul de a o plasa și înțelege ca pe o altă formă de ficțiune 56. Dar orice mijlocire textuală poate fi plasată ca ficțiune datorită naturii spectrale a limbajului. Ca o consecință există și din aceia
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
elibereze obiectivitatea de limitările subiectivului. Poziția similară a lui Zavarzadeh cu privire la subiectivitate este reflectată într-o afirmație care ne ajută să distingem diferența dintre romanul declarat ficțional și construit conform canoanelor clasice și jurnalismul literar narativ ca fiind o formă romanescă, care admite în mod implicit ficționalitatea din cauza naturii speculative a limbajului. Zavarzadeh notează că evenimentele și acțiunile din jurnalismul literar narativ "sunt fenomene actuale din lume care sunt accesibile înțelegerii oamenilor obișnuiți și, care invers decât în romanul ficțional, există
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Mailer (Armies of the Night - Armatele umbrelor - 65-66, 243-44) și alții, este subiectivitatea accentuată și uneori prioritară a autorului. Și aceasta se întâmplă chiar și în relatări care au un statut cvasiromanesc, pentru că, așa cum observă Weber, "este evident... că arta romanescă a scenei și caracterizarea personajelor ei fac cunoscută prezența scriitorului și structura conștientă în această formă (Some Sort 20). Dar în timp ce scriitorii și cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Mai întâi, ipostaza morală a turistului este esențialmente una obiectivată, independentă de ceea ce este vizualizat de personaj. Apoi, în cazul peisajului - și prin extensie al decorului, al detaliilor concrete, al dialogului și al altor tehnici asociate, în mod greșit, stilului romanesc - s-a încercat stabilirea unei baze epistemologice comune pentru ceea ce Trachtenberg numește "schimb de subiectivități" (273). Datorită naturii sale abstractizante, curentul dominant de jurnalism obiectiv nu a izbutit să vină la momentul respectiv cu un apel retoric la intuiția comună
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
așeza propriul cap deasupra lui, descrie o scenă de tandrețe psihologică și de sacrificiu de sine. Astăzi, o astfel de strategie retorică - dacă relatarea lui Smith este adevărată, deoarece specialiștii în domeniu au dezbătut deseori această problemă - ar fi considerată "romanescă" deoarece evită abstracția analizei istorice atente și "moderne". Acest pasaj dezvăluie cât de mult și cu câtă ușurință se amestecau tehnici precum descrierea într-o narațiune a cărei intenție fundamentală era, după cum sugerează și titlul, de a zugrăvi o istorie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
E. B. White. Într-un articol publicat în 1938 în timpul scurtului său popas pe la Harper's Magazine el descrie cum șindruliește acoperișul fermei sale din Maine și o face astfel folosindu-se de un gen de descriere asociată cu scrierea romanescă: Cum mult înainte de venirea frigului am fost pe creasta acoperișului, punând șindrile de cedru, de cinci inci în locul celor mâncate de vreme. Și pe acoperișul vecinului am văzut semne de activitate, așa că am mai meșterit ceva și m-am ridicat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai rigide. O asemenea înțelegere ne-ar putea ajuta să distingem între eseul ceva mai tradițional și narațiunea nonficțională și jurnalism. În timp ce jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să facă apel la tehnicile de scriere romanescă, este limpede că ultimele două nu sunt obligate să o facă. În loc de aceasta, se pot apropia mai mult de modelul discursiv care, în diverse grade, are o strânsă relație cu "modelul informațional" al știrilor așa cum l-a prezentat Schudson (89
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
principiu în comun. Această intenție epistemologică de a micșora distanța dintre subiectivitate și lumea obiectivată servește drept ilustrare a ceea ce separă jurnalismul literar de jurnalismul de senzație în toate formele și varietățile lor. Deși senzaționalul poate cuprinde tehnici de scriere romanescă, scopul lui nu este de a trece peste falia dintre subiectivitatea persoanei și obiectivarea a ceea ce sunt Ceilalți. În calitatea sa de critic, fotograf și scriitor, John Berger a notat că fotografia de senzație încearcă să "reducă experiența unei persoane
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
People of the Abyss de London este, într-adevăr, jurnalism de investigație dar fundamental jurnalism de senzație și la fel de fundamental nu este jurnalism literar narativ. Cu certitudine mimează în mod superficial atributele jurnalismului literar narativ în desenul tehnic de scriere romanescă și în invocarea subiectivității auctoriale. Dar această subiectivitate auctorială în serviciul cauzei socialiste interzice micșorarea distanței dintre subiect și obiect. Când Jack London spune că "este de necontestat faptul că acești copii (de orășeni) cresc între adulți declasați, fără bărbăție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
implice lumea fenomenală - fie că e vorba de subiectivitatea scriitorului sau a cititorului - se exprimă în diverse forme și grade, dar există oricum în alegerea retorică pe care o face autorul atunci când face apel la mijloacele literare asociate cu universul romanesc. Printre scriitorii acestei epoci "liniștite" se numără Hard și Lardner. Alții care pot fi incluși aici sunt Richard Harding Davis 71, John Reed, Elizabeth Cochrane, Damon Runyon în primul și al doilea deceniu al secolului al XX-lea, apoi Dorothy
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
doar pe baza unui singur exemplu. Hemingway nu insistă asupra subiectivității în măsura în care o fac mulți alți practicanți ai jurnalismului literar; totuși, aceasta iese în evidență din cel puțin două motive. În primul rând, prin intermediul tropilor utilizați, de regulă asociați stilului romanesc, "scriitorul își face cunoscute prezența și propria conștiință modelată" (Weber, Some Sort, 20). Fără îndoială că orice scriere, inclusiv știrile obiective, reflectă o conștiință modelată. Diferența este una de nivel, iar prin opoziție cu jurnalismul literar, știrile obiective reflectă o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în romanul Pentru cine bat clopotele. Experiența descrisă în "Italy, 1927" contribuie, astfel, la politizarea lui datorită implicării propriei subiectivități. Între timp, în această perioadă au existat eforturi mai puțin reușite de a practica jurnalismul literar cu ajutorul tropilor specifici stilului romanesc, ca în cazul cărții lui Lowell Thomas, With Lawrence in Arabia (Cu Lawrence în Arabia, n. trad.). Acestea alcătuiesc o categorie mai cunoscută de jurnalism pseudoliterar, întrucât mimează atributele jurnalismului literar. În cazul lui Thomas, nu ar trebui să ne
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu ar fi putut ajunge niciodată la asemenea concluzii. Exagerarea este într-un contrast puternic cu propria Revoltă în deșert a lui Lawrence, extrasă din cei Șapte stâlpi ai înțelepciunii. Deși scrie discursiv, acesta oferă și genul de construcție scenică romanescă adesea întâlnită și în jurnalismul literar, care nu are în vedere concluziile: Când în sfârșit am ancorat în portul exterior din Jeddah, departe de orașul alb așezat între cerul aprins și reflexia sa în miraj care plutea și se rostogolea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 Țel./Fax: 0232/230197; Țel. Difuzare: 0232/233731 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PRUS, ELENĂ Pariziana romanesca : mit și modernitate / Elenă Prus. Iași : Institutul European, 2004 Bibliogr. ISBN (10) 973-611-421-X ; ISBN (13) 978-973-611-421-2 821.133.1.09:396(44 Paris) Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ISBN (13) 978-973-611-421-2 821.133.1.09:396(44 Paris) Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed în ROMÂNIA Pariziana romanesca: mit și modernitate ELENĂ PRUS INSTITUTUL EUROPEAN 2006 Volumul este recomandat studenților din Republică Moldova de către Senatul Universității Libere Internaționale din Moldova. CUPRINS Introducere 3 Capitolul I Personaje emblematice ale modernității: Pariziana 3 1.1. Femeia pariziana în imaginarul colectiv
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a reprezentării și delimitarea nivelurilor sale estetice, textuale și actanțiale. Relaționarea, în demersul investigației la nivel de text, a diferitelor dimensionări ale reprezentării femeii pariziene că: reprezentare socială (în Codul civil), reprezentare mentală (colectivă în formă de mit, simbol), reprezentare romanesca (de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Reprezentarea socială contextualizează istoric, temporal și spațial profilul personajului. Reprezentarea romanesca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
romanesca (de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Reprezentarea socială contextualizează istoric, temporal și spațial profilul personajului. Reprezentarea romanesca a personajului este cea prin care personajul devine relevant că un construct literar. Reprezentarea mitică asigura trăsăturile "canonice" ale personajului, legate de ceea ce perpetuează un anume mit cultural. Reprezentarea teatrală decurge din imanenta personajului și dezvăluie identitatea să ascunsă. Investigația
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Aristotel: directă (teatrală) și indirectă (narativa) și dezvolta demersul kantian, conform căruia reprezentarea nu este o cunoaștere a lucrurilor în sine, ci o construcție a lumii în conștiința noastă. Am dori să precizam că sintagma propusă în titlu Reprezentarea romanesca a Parizienei nu ține doar de reprezentarea în sensul clasic de mimesis, ci și de construirea unui univers teatral al reprezentării, ce corespunde inerentei imanente a femeii pariziene. Reprezentarea mentală și romanesca a Parizienei din capitolul I se completează cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]