10,767 matches
-
Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești și Rusești. Lotul lor de pământ pornește de la locul numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie (un pinten de deal format din gresie moale, vânătă) coboară în Cot, urcă în Dealul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au plecat în alte răzeșii sau au căutat loc de așezare în altă parte, pe altă moșie, satul Filipeni a rămas, s-a „umplut” cu oameni veniți din alte locuri, având statutul de clăcași. Satul este amintit în recensământul zis rusesc din 1772, 1773-1774, în Condica abețedară din 1833 și în Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1871. Filipenii au rămas reședința boierilor Rosetti până în anul 1949, fiind și centrul administrativ al comunei căreia i-a dat numele pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuind pe lângă curțile boierești sau pe lângă mănăstiri, lucrând ca meșteri, dar și la vite, la câmp și oriunde era nevoie. Faptul că între Fruntești și Filipeni este amintită moșia Sălașele nu înseamn neapărat că acolo, în zona unde este cătunul Rusești care ține de Fruntești, erau sălașe de țigani. Sălaș înseamnă locuință sezonieră, loc de adăpost și găzduire, dar și adăpost pentru animale.43 Toponimul Sălașele este amintit în două documente de la sfârșitul secolului XVII-lea în legătură cu vânzarea unor părți din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, diminuând veniturile visteriei statului. Categoria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu-și trage numele, așa cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu-și trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu-și trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Ioniță Roset, Maria (înainte de 17621794) și a Smarandei Sion a fost măritată cu banul Dumitrache, a cărui nume de familie nu-l cunoaștem, dar de care a fost despărțită, a fost proprietara moșiei Filipeni , după cum aflăm din recensământul zis rusescă din 1772-1773 și 1774, în care este menționat satul Slobozia - Filipeni și Maria Rosetti, băneasa Dumistrăchioaia. Recensământul vorbește de locuitorii din Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia”, din care 23 au fost supuși la bir, rămânând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste hotare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietarul moșiei Mărăști. Istoricul cumpărării moșiei Dobrena „în primăvara anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o parte am rămas până la sfârșitul lui mai. - îmbrăcămintea ne era împestrițată: unu cu pantaloni vătuiți rusești, altul cu tunică nemțească, altul cu manta rusească. Îmbrăcămintea ne era un echipament de la cele 3 armate: românești, rusești și nemțești. Pe la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie, într-o sărbătoare, am fost la biserică. - Căci atunci ne duceam
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primăvara anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o parte am rămas până la sfârșitul lui mai. - îmbrăcămintea ne era împestrițată: unu cu pantaloni vătuiți rusești, altul cu tunică nemțească, altul cu manta rusească. Îmbrăcămintea ne era un echipament de la cele 3 armate: românești, rusești și nemțești. Pe la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie, într-o sărbătoare, am fost la biserică. - Căci atunci ne duceam mai des la biserică nu ca acum - la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acasă, unii dintre noi, iar o parte am rămas până la sfârșitul lui mai. - îmbrăcămintea ne era împestrițată: unu cu pantaloni vătuiți rusești, altul cu tunică nemțească, altul cu manta rusească. Îmbrăcămintea ne era un echipament de la cele 3 armate: românești, rusești și nemțești. Pe la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie, într-o sărbătoare, am fost la biserică. - Căci atunci ne duceam mai des la biserică nu ca acum - la Paști și la Crăciun. - După terminarea slujbei, am fost înștiințați de către
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se întinde de la locul unde era moșia, brutăria și coșarele proprietarului (Gura Știubienei) și până la pădure și moșia Tarnița, înspre răsărit. 5. Locul numit Hălmaciu, situat în dreapta pârâului Dunavăț și la nord-nordvest de drumul ce merge de la Gura Știubienii spre Rusești și Slobozia, până la pădurea Hălmaciu, excluzând șesul și fânețele care rămân proprietarului. 6. Partea de sud a locului numit Dealul Velniței, mărginit cu pădurea Hălmaciu la răsărit, cu proprietățile locuitorilor din Fruntești la sud și cu proprietățile moștenitorilor defunctei Eufrosina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe motorină; în 1937 Emilian Gurău construiește o moară pe benzină; în 1936, Vasile șarălungă construiește o moar pe benzină la Fruntești. Era așezată dincolo de biserică, pe partea dreaptă, un timp a fost „purtată” de Ionel șarălungă care locuia în Rusești. Capacitatea acestor mori era destul de mare, iar durata lor de funcționare s-a întinsă pe mai multe decenii. În 1944, în timpul războiului, morile din comuna Filipeni au măcinat următoarele cantități de grâu și porumb, pentru care au reținut și încasat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, altfel, foloseau grăsimile animale. În satul Lunca aveau „oloinițe” Gheorghe Iftimie Cucu, Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada interbelică, a avut o presă de ulei, în partea de sat numită Ruseni - Rusești. Nu avem date despre existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
specializaseră în această meserie. Nu avem nicio mărturie despre olarii din Filipeni și Fruntești, deși trebuie să fi existat, altfel nu s-ar fi putut desfășura viața de zi cu zi, dar, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, recensământul zisă rusescă din anii 17721773 și 1774 menționează, pe lângă „curtea” Mariei Dumistrăchioaia Rosetti, un scutelnic, Iftimie, de meserie olar, desigur, confecționa vase pentru curtea boierească, poate și pentru locuitorii din Slobozia - Filipeni și Fruntești. Zona în care se află comuna Filipeni nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care era de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mic). Descoperirile arheologice situate în timp la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului al II-lea d.Hr., aparținând culturii Dridu și Răducăneni, vorbescă despre o populație în mare parte creștină, care păstrează legături cu lumea ortodoxă, grecobizantină și cea rusească, folosind în practicile de cult crucile duble și cruciulițele simple. Dacă în ce privește răspânădirea credinței creștine în spațiul etnică românescă avem informații si dovezi care nu pot fi contestate, în ceea ce privește rânduielile bisericești, organizarea ecleziastică și a vieții monahale, nu se poate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ale proprietarilor, care erau datori - o datorie morală - să facă biserică și pentru sat, deși avem destule cazuri în care satul i-a făcut sigur biserică. Când moșia Filipeni a rămasă Mariei Dumitrăschioaie (Rosetti) a avut loc și recensământul zisă rusescă din 1772-1773 și 1774. La pagina 211 din volumul VII al recensământului rusescă se spune clar despre satul Slobozia - Filipeni a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat, deși avem destule cazuri în care satul i-a făcut sigur biserică. Când moșia Filipeni a rămasă Mariei Dumitrăschioaie (Rosetti) a avut loc și recensământul zisă rusescă din 1772-1773 și 1774. La pagina 211 din volumul VII al recensământului rusescă se spune clar despre satul Slobozia - Filipeni a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-ar crede că acești 12 duhovnici sunt cei din Slobozia - Filipeni și din satele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Slobozia - Filipeni a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-ar crede că acești 12 duhovnici sunt cei din Slobozia - Filipeni și din satele de jur, însă recensământul rusescă înregistreaz între scutiții de bir și alte dări pe popa Ioniță și pe Lupu diacon, dar și pe Catrina Diaconiță (văduvă după un diacon). Este de la sine înțelesă că 12 duhovnici de la curtea Mariei Rosetti îndeplineau toate slujbele la curte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plata în bani sau natură a botezului, cununiei, înmormântării, la marile sărbători, când se mergea la fiecare casă (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață și frumoasă biserică din lemn. Înainte de această biserică, pe la 1772-1774 (Recensământul zisă rusescă - n.a.), în Mărăști se afla un locaș de cult, la care slujea un preot și un dascăl. De la prima vedere, biserica de lemn din Mărăști impresionează prin dimensiune și înălțime, cât și prin prezența celor două turle. Toate acestea o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a învățământului din 1948. VII. 4 De la Legea învățământului din anul 1948 pânăș la evenimentele din decembrie 1989. Legislația școlarș în perioada dictaturii comuniste Regimul politică introdusă în România după încheierea celui de-al doilea război mondial, adusă pe tancurile rusești după cum zică unii, a însemnat, pe lângă o răsturnare a vechilor realități social-politice din România interbelică, și o adevărat revoluție în învățământ, ceea ce ne determină să admitem că tot ce s-a făcut atunci, în perioada de început, și în cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]