KorAP: Find »[drukola/base=sârb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...194 >

4,832 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

părinți Vasile și Tinca, țărani mijlocași din Sârbi). 1915, 22 octombrie. Având ca părinți pe Gheorghe Gheorghiu zis Grecul și pe Maranda (fostă Paraschiv), adusă din Tămășenii Dodeștilor, se naște la Sârbi, Catinca, mama scriitorului. 1938, 1 mai. În localitatea Sârbi, raionul Bârlad este înregistrată căsătoria lui Iordache Codreanu cu Catinca Gheorghiu, părinții viitorului scriitor Theodor Codreanu. Aici, familia va avea domiciliul stabil tot restul vieții. 1938, 23 aprilie. Se naște, Adela, sora mai mare a scriitorului. 1939, 12 iulie. Se

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
de familie post-mortem, moare, în urma unei explozii, tatăl Iordache, atunci nedemobilizat, aflat în trupele de geniști, la deminări, în Dobrogea, la Cumpăna Negru Vodă, județul Constanța. 1945, 1 aprilie. Este înregistrat la în actele civile Toader, viitorul scriitor, născut în Sârbi, actualul județ Vaslui. În același an moare Gheorghe Gheorghiu zis Grecul, bunicul dinspre mamă. 1948, 22 iulie. Se naște Dumitru, mezinul familiei. Moare Vasile Codreanu, bunicul dinspre tată. 1945-1952. Toader Codreanu își trăiește copilăria în satul natal. Deși membrii familiei

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
marele poet. Din această perioadă datează manuscrisul Însemnările unui băiețandru, cuprinzând notații ce vor fi punctul de plecare al însemnărilor din ciclul Numere în labirint. Frecventează cenaclul literar din Bârlad. 1963-1964. După terminarea liceului, profesează ca suplinitor în învățământ, la Sârbi, apoi este mutat în satul Orgoești, com. Bogdănești. În toamna lui 1964, intră la Facultatea de Filologie a Universității "Alex. I. Cuza" din Iași. Neavând suport financiar, urmează cursurile la "fără frecvență". Din 1966 va fi numit director la Școala

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
2000 Ion Trif PLEȘA Theodor Codreanu: "Controverse eminesciene" Semnalez Controverse eminesciene (Edit. Viitorul românesc, Buc., 2000) dintr-un motiv capital noi, ca români, nu avem unde fugi din fața lui Eminescu, chiar dacă am vrea. Autorul cărții, Theodor Codreanu (n. 1945, satul Sârbi, com. Banca, jud. Vaslui), eminescolog de notorietate, îl "adună" pe Eminescu în el însuși după un secol în care apropierile și despărțirile de poetul național s-au succedat într-un ritm impus de componentele morale și istorice ale vremurilor. Cartea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
transformă într-un om religios: Sunt stăpânit de o nesfârșită milă pentru toți cei care m-au lovit și mă lovesc". Desprinderea de modelul raționalist e dublată de opțiunea categorică pentru iubire: "rațiunea dilatată la proporții cosmice". Când ajunge la Sârbi, Lina "a luminat casa de pe malul Bârladului" prin frumusețe, tinerețe, feminitate, "verdele crud și pur al ochilor ei", prezență interpretată ca semn al Divinității și reper luminos pe drumul căutării de Sine. Povestea de dragoste este relatată fragmentar, reținut, dar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

și S.U.A.; al doilea se ocupa de Polonia și țările scandinave, iar ultimul cu Biroul Presei. Secția de politică externă, cea mai importantă și „cea mai grea”, era considerată cea care se ocupa de Orientul Apropiat (Balcani) și Orientul Îndepărtat. Sârbul Tuscovici conducea problematica Orientului Apropiat, acesta fiind „sfetnicul cel mai bun și mai credincios” al lui Cicerin în problemele balcanice. Până la data respectivă, cele mai bine organizate birouri erau cele pentru Turcia, Bulgaria și Iugoslavia, cu mențiunea că ultimele două

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Serebenți au fost arestați și întemnițați la Belgrad, în cazarma Regimentului 12 Infanterie, pentru că au participat la Adunarea de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918 și au arborat steagul național în localități. La nivel de zvon, a circulat informația că sârbii aveau intenția să oprească lucrul la fabricile din Reșița și Anina, pentru a demonta utilajele și a le transporta în Serbia. O lună mai târziu, „Buletinul de Informații”, elaborat pe baza datelor expediate de agenții 39 și 46, a concluzionat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
loc de întâlnire pentru adepții ideilor social-bolșevice. Trupa de teatru ungar din Timișoara a fost înlocuită cu una sârbă, a fost înființat un inspectorat minier pentru regiunea Caraș-Severin, un inspector sârb a verificat didactic și administrativ școlile românești, iar militarii sârbi din regiune „iau în râs” știrile despre evacuarea Banatului. Nu în ultimul rând, românii erau desconsiderați în ansamblu, fiind numiți în mod „consecvent” țigani. Abuzurile au continuat prin arestări de români, trimiși la închisoare tocmai la Belgrad și bătăi „până la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au revenit în funcțiile deținute toți notarii alungați de români, care au inițiat acțiuni de răzbunare. La polul opus s-a situat minoritatea șvabă din Banat, care s-a arătat favorabilă alipirii la România. Motivul principal a fost antipatia față de sârbi, considerați „nemuncitori, luxoși și, în genere, decadenți”, dar și bogățiile subsolului, care le ofereau multiple posibilități de exprimare economică. Nemulțumirile populației românești care s-a văzut, din nou, la cheremul funcționarilor imperiali și asuprită de armata sârbă au fost aduse

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Jandarmi Argeș se aflau în supravegherea organelor contrainformative un număr de șapte militari, toți minoritari: Vasile C. Nenciu (bulgar), Husein Amet, Abil Bilil Idiris (ambii etnici turci), Gheorghe Wala (slovac), Loghin Vladicenco (rus), Sava Pantin și Milan Popovici (ambii sârbi). Aceștia au făcut diferite comentarii negative la adresa statului român și a conducerii, fapt care a făcut să fie catalogați drept suspecți. La data de 1 aprilie 1932, Regimentul Argeș nr. 4 a raportat Diviziei 3 Infanterie, Biroul 2 Contrainformații, identificarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de poliție, iar acestea au fost subîmpărțite în 22 de subsectoare de siguranță. Secția a III-a din Corpul Detectivilor a primit sarcina să supravegheze localurile din Capitală frecventate „de lume suspectă” originară din Balcani, adică bulgari, greci, albanezi, turci, sârbi și macedoneni. Printre cele 14 localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi), birtul economic din Piața Mihail Kogălniceanu (bulgari și macedoneni) și lăptăria „Bai Ivan” din str. Viitorului (bulgari, albanezi și macedoneni). Un alt Ordin al Prefecturii de Poliție a Capitalei a fost emis la 5 iunie 1936 (nr. 1718), cu atribuțiile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
locali cât și problemele cu care se confruntau congenerii. În Banatul iugoslav erau cunoscute grupările românești și orientările lor: una era a lui Alexandru Butoarcă, recunoscută și sprijinită de statul român, a doua era gruparea ,,Punia Mebei”, care simpatiza cu sârbii și a treia care ,,spre rușinea noastră ar cam asculta de maghiarii din acele părți”. La sfârșitul anului 1942, starea de spirit a populației române era una bună, principala preocupare fiind Ardealul care constituia ,,o rană de nevindecat”. Legionarii au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de graniță din Banat, prin care se promova alipirea regiunii (până la Mureș) la Iugoslavia. Pentru contracarare, I.R.P. Timișoara a primit sarcina să colaboreze cu grănicerii și jandarmii la securizarea frontierei și în supravegherea - „într-o discretă dar serioasă observație” - intelectualilor sârbi din regiune. 6. Activitatea elementelor reacționare, caracterizate a fi nemulțumite de „opera de reală democratizare a Țării” și concretizată prin lansarea de zvonuri tendențioase. O atenție specială a fost acordată unor evrei din Basarabia și Bucovina de nord (cetățeni sovietici

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Corola-website/Law/116820_a_118149

Moroianu - deputat, Partidul Național Liberal - Geamăn Convenția Democrată. 13. Gheorghe Frunda - senator, Uniunea Democrată Maghiară din România. 14. Nicolae Patru - senator, Partidul România Mare. 15. Nicolae Octavian Daramus - deputat, Partidul Unității Naționale Române. 16. Slavomir Gvozdenovici - deputat, Uniunea Democratică a Sârbilor și Carasovenilor din România. 17. Ioan Sorin Marinescu - deputat, Partidul Social Democrat Român. Anexă 19 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ AFRICA DE SUD (20 de persoane) Președinte: Laurențiu Dumitrașcu - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Vicepreședinte: Oliviu Gherman - senator, Partidul Democrației Sociale

HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/116820_a_118149]
România. 8. Dumitru Huidu - senator, Partidul Național Liberal. 9. Robert Kalman Raduly - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. 10. Marcu Tudor - deputat, Partidul România Mare. 11. Miron Chichisan - deputat, Partidul Unității Naționale Române. 12. Slavomir Gvozdenovici - deputat, Uniunea Democrată a Sârbilor și Carasovenilor din România. Anexă 27 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ ARABĂ EGIPT (15 persoane) Președinte: Vasile Miclaus - deputat, Partidul Unității Naționale Române. Vicepreședinte: Tănase Pavel Tăvala - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Secretar: Decebal Traian Remeș - deputat, Partidul Național

HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/116820_a_118149]
Corola-website/Law/117234_a_118563

în Austria, 2514 Traiskirchen Wienersdorfer, Hauptstr. 28 B. 608. Cojan Dumitru, născut la 29 octombrie 1952 în localitatea Florești, județul Mehedinți, România, fiul lui Cojan Vasile și Sofia, cu domiciliul actual în Austria, 2514, Traiskirchen Wienersdorfer, Hauptstr. 28 B. 609. Sârb Petru, născut la 28 ianuarie 1975 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Sârb Petru și Elena Marilena, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Rennbahnweg 27/14. 610. Guggenbischler Daniel Sebastian, născut la 25 mai 1972 în localitatea Caransebeș

HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/117234_a_118563]
octombrie 1952 în localitatea Florești, județul Mehedinți, România, fiul lui Cojan Vasile și Sofia, cu domiciliul actual în Austria, 2514, Traiskirchen Wienersdorfer, Hauptstr. 28 B. 609. Sârb Petru, născut la 28 ianuarie 1975 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Sârb Petru și Elena Marilena, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Rennbahnweg 27/14. 610. Guggenbischler Daniel Sebastian, născut la 25 mai 1972 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Novăcescu Ioan și Mihuț Persida, cu domiciliul actual în

HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/117234_a_118563]
1.003. Barabas Janos, născut la 8 octombrie 1957 în Dej, județul Cluj, România, fiul lui Barabas Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Ungaria, 1161 Budapesta, Nefeleyes 1. 1.004. Praja Maria, născută la 8 ianuarie 1957 în localitatea Sârbi, județul Bihor, România, fiica lui Ghiurău Teodor și Juliana, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Hausmening, Schauleithenstr. 20. 1.005. Praja Pavel, născut la 10 decembrie 1955 în localitatea Burzuc, județul Bihor, România, fiul lui Florian și Maria, cu domiciliul

HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/117234_a_118563]
Corola-website/Law/118349_a_119678

Macaveiu Liliana - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu - Aron Ioan-Marius - Comăniță Aurelia Danusia - Jugastru Remus - Parchetul de pe lângă - Stănculescu Bogdan Ion Judecătoria Săliște - Titian Dana - Parchetul de pe lângă - Baldea Georgiana Gabriela Judecătoria Deva - Velicu Victorita - Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani - Kando Gabriela Mirela - Parchetul de pe lângă - Sârb Anca-Elena Judecătoria Orăștie - Sofan Dumitru - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 - Iancu Ana-Maria București - Parchetul de pe lângă - Dumbrava Dinu-Florin Judecătoria Pitești - Focica Mihaela-Florina - Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung - Austrianu Margarit-Razvan - Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești - Stoica Gheorghe - Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Oltei Gabriela-Iuliana

DECRET nr. 277 din 2 iulie 1997 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118349_a_119678]
Corola-website/Law/118610_a_119939

iulie 1957 în localitatea Râșnov, județul Brașov, România, fiica lui Kurmes Andreas Hans și Emma Anna, cu domiciliul actual în Germania, 71522 Backnang, Berliner Ring 53, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Râșnov, Str. Brazilor nr. 25, județul Brașov. 508. Sîrb Nicoleta, născută la 4 august 1971 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Brancu Nicolae și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der DonauRehberg, Rehberger Hauptstr. 105, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Lăcrămioarelor nr. 18

HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118610_a_119939]
4 august 1971 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Brancu Nicolae și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der DonauRehberg, Rehberger Hauptstr. 105, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Lăcrămioarelor nr. 18, județul Arad. 509. Sîrb Nicolae, născut la 15 decembrie 1967 în localitatea Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Paul și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der Donau-Rehberg, Rehberger Hauptstr. 105, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 81

HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118610_a_119939]
15 decembrie 1967 în localitatea Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Paul și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der Donau-Rehberg, Rehberger Hauptstr. 105, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 81, județul Arad. 510. Sîrb Magdalena Iosefina, născută la 16 iunie 1961 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Lajos Iosif și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der Donau-Rehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr.

HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118610_a_119939]
16 iunie 1961 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Lajos Iosif și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der Donau-Rehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 13, județul Arad. 511. Sîrb Teofil, născut la 9 august 1962 în Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Sîrb Paul și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der DonauRehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 81

HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118610_a_119939]
cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der Donau-Rehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 13, județul Arad. 511. Sîrb Teofil, născut la 9 august 1962 în Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Sîrb Paul și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der DonauRehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 81, județul Arad. 512. Dressend Livia Corina, născută la 20 septembrie 1962 în localitatea Băltița

HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118610_a_119939]