2,662 matches
-
cu corpul îngust și cu tăișul lat, simetric ori asimetric. Tipurile menționate sunt specifice Europei de est, sud-est și centrale, fiind întrebuințate în intervalul secolelor VII-XI. Circulația lor se întinde, deci, pe o perioadă lungă. Unele au fost descoperite întâmplător, altele prin intermediul săpăturilor sistematice. Ele sunt caracteristice perioadelor Protodridu și Dridu. Deoarece există un studiu amănunțit și pertinent asupra tipurilor de obiecte amintite, rămâne doar să le catalogăm pe cele descoperite în Bazinul Bârladului și să le datăm, prin intermediul analogiilor. Menționăm descoperirea a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o cronologie largă și una restrânsă, mai exactă. Din cele 12 așezări investigate arheologic, unele au elemente (ceramica lucrată la mână și la roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești (Galați), Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, (Vaslui). Ornamentele ceramicii, îndeosebi combinarea liniilor orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dridu, Bucov), ci și altele, dinainte și după aceste descoperiri, din restul teritoriului românesc (Serdaru/Șendreni - Galați, cercetările de suprafață din Câmpia Dunării, dintre 1923-1926 sau cele sistematice, din anii 1930-1940, de la Lechința de Mureș, Dinogeția, Capidava, Cavadinești, urmate de săpăturile de la Ileana-Podari, București, Radovanu, Sultana - Muntenia, Spinoasa, Dănești, Băiceni, Oituz - Moldova, Ciumbrud, Alba Iulia, Blandiana și Sălașuri - Transilvania), aparțin autohtonilor și se deosebesc de cele din sudul Dunării, de factură slavo-bulgară. Din interese geo-politice, unii cercetători străini au considerat cultura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni (jud. Vaslui), Hansca-Căprăria și Hansca-Limbari (Basarabia). Forma gropilor: uneori, când mormintele au fost descoperite întâmplător nu a fost surprinsă forma gropii, însă în cazul săpăturilor sistematice s-a precizat, fiind de obicei rectangulară (cimitirele de la Bârlad-Prodana, Vaslui; Brănești, Hansca-Căprăria și Cordon - Basarabia), dar existau și gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale (Hansca-Căprăria). Pentru mormintele izolate creștine sau păgâne acest amănunt nu a fost amintit, exceptând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a fost împărțit între Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1968, p. 234-235 (fig. 17/1-3, 10); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1977. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108; Teodor 1997c, p. 79. 47. Dodești (comuna Dodești), județul Vaslui a) Călugăreasca: pe malul drept al Pârâului Șipote, în vatra satului, s-au efectuat săpături sistematice în anii 1967-1974, care au dezvăluit prezența unei așezări cu 14 locuințe adâncite, de formă rectangulară și având în interior vetre construite din piatră. Printre complexele de locuire se numără și o locuință de suprafață (L15), folosită ca atelier
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh. Coman, C. Bloșiu, V. Bazargiuc (1967), A. Nițu (1969), I. Bauman (1975). Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași și doar parțial la Muzeul Național de Istorie a României. Bibliografie: Teodor 1968, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și lut (fusaiole). Pentru secolele X-XI s-au găsit șapte locuințe, distruse prin incendiere și din inventarul cărora s-a păstrat îndeosebi ceramica, făcută la roată, fină, de culoare cenușie-neagră. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh. Coman, C. Bloșiu, V. Bazargiuc (1967), A. Nițu (1969), I. Bauman (1975). Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași și doar parțial la Muzeul Național de Istorie a României. Bibliografie: Teodor 1968, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1980c, p. 249, nota 10. b) Siliște: pe malul abrupt al Pârâului Șacovăț, din marginea sud-estică a satului, s-au desfășurat săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba săpături în 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Teodor, Coman, Maxim-Alaiba 1979, p. 285-288; Teodor, Coman, Maxim-Alaiba 1980, p. 462-467; Coman 1980c, p. 249, nota
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
însă găsite de T. Bolohan) făcute la roata înceată și decorate cu striuri orizontale și în val, caracteristice secolelor VIII-IX. Sondajul din 1981 a indicat prezența în amestec a ceramicii medievale timpurii cu cea din neolitic și bronz. În 2007, săpătura preventivă a descoperit câte trei locuințe, vetre, gropi și un cuptor, specifice epocii bronzului și secolelor IV-V. Totodată, pe lângă complexele închise, s-au descoperit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu linii incizate, în formă de val sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vârf de săgeată din fier, cu peduncul și dotat cu două aripioare, dintre care una ruptă. Aceste dovezi materiale se datează, potrivit autorilor, în secolele VIII-IX. Cercetare M. Nicu, sondaj de salvare în 1981; M. Nicu, C. Ilie, C. Munteanu, săpătură preventivă în 2007; M. Nicu, P. Ciobotaru, C. Ilie, A. Adamescu, săpătură preventivă în 2008; D. Gh. Teodor, C. Ilie, A. I. Adamescu, M. Nicu, P. Ciobotaru, O. S. Cotoi, cercetare sistematică în 2009. Materialul a fost împărțit între Muzeul Mixt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dintre care una ruptă. Aceste dovezi materiale se datează, potrivit autorilor, în secolele VIII-IX. Cercetare M. Nicu, sondaj de salvare în 1981; M. Nicu, C. Ilie, C. Munteanu, săpătură preventivă în 2007; M. Nicu, P. Ciobotaru, C. Ilie, A. Adamescu, săpătură preventivă în 2008; D. Gh. Teodor, C. Ilie, A. I. Adamescu, M. Nicu, P. Ciobotaru, O. S. Cotoi, cercetare sistematică în 2009. Materialul a fost împărțit între Muzeul Mixt Tecuci și Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 121
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
146. 111. Simila (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Grădinărie: la 1,5 km sud de sat, pe un grind mai mare de pe dreapta apei Bârladului, la doar 150m de confluența acesteia cu Râul Simila, în grădina satului, s-au desfășurat săpături (1964) ce au indicat prezența unei stațiuni, din care s-au dezvelit trei locuințe, două având cuptoare din piatră iar alta era prevăzută cu un cuptor circular din lut. Inventarul lor conținea fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ruinele castrelor și ale orașelor romane pentru construirea de case, biserici, castele feudale ori pentru împlinirea altor nevoi gospodărești, încă din secolele XIII-XIV. Activitatea de cercetare pe teren, în cazul Sciției Minor spre sfârșitul secolului XIX, s-a materializat prin săpăturile de mare amploare întreprinse de arheologul Grigore Tocilescu (1850-1909), după cum ne demonstrează studiile și preocupările sale arheologice. Toate aceste activități de cercetare s-au îndreptat îndeosebi spre vestigiile și monumentele romane din Sciția Minor și Oltenia, unde, în cazul celei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și cunoscutul clasicist George Murnu (1868-1957), care, la Adamclisi (jud. Constanța), efectuează mai departe lucrări de explorare arheologică. La scurt timp după aceasta, în 1910, o altă personalitate în domeniul cercetării arheologice românești, Vasile Pârvan (1882-1927), își începe seria de săpături la Ulmetum și apoi la Histria, ambele fiind continuate până la moartea sa prematură. Cercetările arheologice au continuat și în perioada interbelică. Pentru zona Sciției Minor îi amintim, printre alții, pe Scarlat Lambrino (1891-1964), continuatorul lucrărilor inițiate de V. Pârvan la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
alții, pe Scarlat Lambrino (1891-1964), continuatorul lucrărilor inițiate de V. Pârvan la Histria (jud. Constanța), Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971), care începe și conduce cercetările la Callatis (azi, Mangalia, jud. Constanța) și pe Paul Nicorescu (1890-1946), care între anii 1926-1932 a întreprins săpăturile de la Argamum (azi Jurilovca, jud. Tulcea) și din castrul Vetren (Tegulicium, în Bulgaria) reluând și cercetările lui Grigore Tocilescu și George Murnu la Adamclisi, pe care le-a completat cu săpăturile de la Tyras (Cetatea Albă, Ucraina). La rândul lor, alți
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Paul Nicorescu (1890-1946), care între anii 1926-1932 a întreprins săpăturile de la Argamum (azi Jurilovca, jud. Tulcea) și din castrul Vetren (Tegulicium, în Bulgaria) reluând și cercetările lui Grigore Tocilescu și George Murnu la Adamclisi, pe care le-a completat cu săpăturile de la Tyras (Cetatea Albă, Ucraina). La rândul lor, alți cercetători, precum Grigore Florescu (1892-1960) și Gheorghe Ștefan (1899-1980) au făcut investigații în monumentele de la Capidava (jud. Constanța) și cele de la Dinogeția romano-bizantină (jud. Tulcea). După cum se poate lesne constata, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romano-bizantină (jud. Tulcea). După cum se poate lesne constata, în decursul a peste cinci decenii, dezvoltarea arheologiei românești și a studiilor sale în sfera istoriei antice naționale a făcut un progres fără precedent. Pe teritoriul Sciției Minor, munca de cercetare și săpăturile arheologice, dar și publicarea rezultatelor, se situează pe aceleași coordonate majore de extindere, de o mare amploare și diversitate tematică. Astfel, la Histria, Tomis, Callatis, Argamum, s-au continuat ori reluat - cu diferite intensități de timp și cercetare - săpăturile în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și săpăturile arheologice, dar și publicarea rezultatelor, se situează pe aceleași coordonate majore de extindere, de o mare amploare și diversitate tematică. Astfel, la Histria, Tomis, Callatis, Argamum, s-au continuat ori reluat - cu diferite intensități de timp și cercetare - săpăturile în straturile romano-bizantine, situație verificabilă și la Tropaeum Traiani, Aegyssus (Tulcea), Noviodunum Isaccea, jud. Tulcea). Ample cercetări și de lungă durată s-au efectuat și în cetățile romane târzii de la Dinogeția, Capidava, Troesmis (azi, Turcoaia, jud. Tulcea) ori în alte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în cetățile romane târzii de la Dinogeția, Capidava, Troesmis (azi, Turcoaia, jud. Tulcea) ori în alte puncte fortificate din sectorul dobrogean al limesului roman. Preocuparea cercetătorilor a oscilat de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin. Descoperirile de caracter creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din siturile arheologice dobrogene au evidențiat existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis) ori de pe limesul dunărean de la Beroe (azi Piatra-Frecăței, jud. Constanța). Despre altele avem doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare ori simple sondaje arheologice. Cea mai bine cunoscută este necropola de la Callatis care, cercetată sistematic, a beneficiat și de o monografie arheologică detaliată. Unele morminte sunt considerate creștine, grație materialului arheologic; în alte cazuri, credința defuncților este văzută
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de salvare efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul dunărean de la Axiopolis (azi Cernavodă, jud. Constanța), dau prilej de reflecție arheologilor și teologilor creștini. În continuare, vom prezenta un repertoriu concis al mormintelor de caracter creștin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
p.Chr.), din afara sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte fortificații romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea celor de la Histria, Adamclisi sau Dinogeția, descoperirea ruinelor celor trei bazilici creștine - două din secolul VI și o alta din secolul V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]