6,936 matches
-
pe un pământ că o grădină a Edenului, dar Atotputernicul l-a înzestrat pe om și cu capacitatea de alegere - și omul a ales... Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu capacitatea de a decide conform unor norme morale, adânc săpate în ADN-ul și în conștiința acestuia. Citește mai mult Doamne Îți mulțumesc pentru lucrurile pe care NU le inteleg.Nu înțeleg de ce moare o mamă sau un tată și lasă în urmă copii mici.Nu înțeleg de ce există atâta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
pe un pământ că o grădină a Edenului, dar Atotputernicul l-a înzestrat pe om și cu capacitatea de alegere - și omul a ales...Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu capacitatea de a decide conform unor norme morale, adânc săpate în ADN-ul și în conștiința acestuia.... VI. INTERVIU - LUMINIȚA CIUCIUMIȘ - VIEȚI TRANSFORMATE, de Ioan Ciobota, publicat în Ediția nr. 426 din 01 martie 2012. LUMINIȚA CIUCIUMIȘ “Dar tu pe cine aștepți? A spus: ‘Eu ?l aștept pe Isus să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
din tavan Răsăriseră ierbare După vechile tipare Într-un singur paravan Luai carte după carte Căutându-te întruna Dar din toate, numai una Negurile le desparte Felinarul într-un colț Amintea făgăduinți Până când l-au scos din minți Trei hârciogi săpând sub bolți Timpul greu mustea precoce Fluturele fără vină Alerga înspre lumină Bâzâind în sotto voce Un patrat, dreptunghiul, sfera Iscodiseră cu toate Testul de întâietate Ca să-ncarce atmosfera Și-ai rămas atunci surprinsă De puterea din tubercul Când ai
FLUTURELE FĂRĂ VINĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356550_a_357879]
-
mă mulțumesc răsplată să-mi fie doar un zâmbet și-s fericit când este mereu în preajma mea. Dar sunt și unii care mi-nvolburează apa, o calcă în picioare și unda-i nămolesc, îi iert, deși în mine durerile tot sapă și strig către Divinul, - O, Doamne, îi iubesc. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul „Lâng-o margine de lume” Referință Bibliografică: izvor / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul I, 30 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
IZVOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356542_a_357871]
-
minune, În cer - o insolită-ncununare. Religii ne îndeamnă la visare, Știința încă prea puține spune. Chiar în zadar o floare să răsară, Să-și plece fruntea și să ceară apă În seceta amiezilor de vară? Durerile obrazul cum ni-l sapă! Vin curcubee de lumină rară... Desigur e ceva care ne scapă! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ceva ne scapă... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae
CEVA NE SCAPĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356576_a_357905]
-
sfideze moartea, să rămână în picioare victorioasă. Să rămână în picioare pentru ce? Nu mai avea nicidecum niciun rost... nu mai slujea nimănui. Lipsa rostului mă chinuia. M-am oprit brusc și am privit chipul gazdelor mele. O adâncă oboseală săpase cute adânci pe chipul lor. Nu numai atât, un grotesc al grabei în mișcări, mișcări repezite și dezordonatate ce aminteau de mișcările unui animal hăituit... M-am cutremurat... Aproape nu mai rămăsese nicio amintire pe chipul lor, o urmă că
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
acelea tocmai la hotarul comunei. În plus, vreo două‑trei hectare erau cu pământ galben, cleios, pe care cultura nu se dezvolta aproape deloc. Era găurit tot, plin de râpe și gropi făcute de ploi și de oamenii comunei, care săpau să‑și facă chirpici și cărămizi ori să‑l ducă în bătătură să‑și spoiască grajdurile și casele. A făcut contestații și plângeri. Au venit la fața locului oameni din Comisia județeană, care se ocupa cu rezolvarea cererilor de împroprietărire
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
ziceți: ‘Doamne, Doamne!' și nu faceți ce spun Eu? Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele mele, și le face. Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte, și a așezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape, și s-a năpustit șivoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă. Dar cine aude și nu face
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356661_a_357990]
-
și atunci amândoi ținându-ne de mână precum altădată reușim să înnodăm trecutul. amândoi redevenim un întreg în formă de inimă care bate în ritmuri de jazz dansăm împreună ne iubim într-o mână ținem cerul și în cealaltă pământul săpăm gropi în care să ascundem stelele pentru vremea când coborâți în adâncuri ele ne vor fi singura sursă de lumină. când sunt departe de tine plâng nu doar trecerea timpului nici tinerețea pierdută plâng clipa de singurătate a sufletului silit
CÂND SUNT DEPARTE DE TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356707_a_358036]
-
pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei se află un car și o fântână cu roată și cu acoperiș de șindrilă. O altă casă tradițională, veche de peste 100 de ani, aparține doamnei Țăran Leontina, în vârstă de 90 de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
apoi, cu suflet vom alerga prin holda Moldavelor pământuri, prin codrii de stejar, Ne-om odihni la Putna, la cripta fără moarte A celui ce Moldovei îi făuri hotar. Cu frunțile plecate pe lespedea de piatră Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să ne scăldăm , iubito, în ondulări de grâne, În salbele de focuri aprinse peste glii Că din străvechea vatră se-nalță azi
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
Acoperită cu draniță de brad, Grădina cu meri și cu otavă, Unde mă-ntorceam cu drag. Ochii blânzi ai mamei nu erau, Trecuți demult în neființă, Eu totuși îi vedeam mereu, Și îi purtam în conștiință. Fântâna din larga ogradă, Săpată de nu știu care bunic, Este aproape de livadă, O știam de când eram mic. *********** Iată că din florile fragede cu rădăcini în pământul hleios al CIOFULUI, o văgăună plină totuși de viață, una a reușit să dea mireasma binecuvântată a poeziei, aceasta fiind
CASA PĂRINTEASCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355211_a_356540]
-
repede învăluid-o într-un alt nor gros de praf și parcă auzise bătrânica ceva odată cu zgomotul motorului și al roților pe prundiș: „Babo, te caută moartea p-acasă!” Acum asuda mult și mergea și mai greu. Două lacrimi subțiri își săpau albia pe pielea ei bătucită de vânt și praf. „Floriță, Floriță, nu-i sorgă la nimeni de tine. Pruncii, alduiască-i Domnul, n-au nici ei timp de mine. Ce le-o fost sorgă să margă pân' țări? Casa me
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
-i al cezarului” , să nu zici nici “pâs” și să te mulțumești cu câte și ce-ai văzut, că alții ... Marele Canion, Grand Canyon, cum îl știu americanii, este o “articulație” fizică a pământului - o crestătură uriașă în învelișul terestru săpată cu migală zeci de milioane de ani la suprafață, de către factorul principal de eroziune - albia năvalnică a fluviului Colorado, lungă de peste 400 de km, adâncă în punctual ei cel mai de jos de 1,3 km și având o lățime
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
s‑a mai prins câte puțin somnul, biata femeie nu a reușit să închidă ochii până dimineața. Când întunericul se destrăma și cerul se lumina dinspre răsărit, Silvia era ghemuită în pat cu genunchii la piept și cu cearcăne adânc săpate în jurul ochilor de noaptea albă, plină de neliniște. Pentru că nu s‑a prins somnul de ea, a mers de multe ori la fereastra dinspre stradă, încet, ca o nălucă, să privească în gol și să numere mașinile care mai treceau
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
din călcâie, îți fuge privirea pe buza bălții spre-un licăr de curcubeu ca din poveste. „A naibii iluzie optică”, îți spui și pleci să te faci fizician la Nasa, agent de bursă în Cipru, informatician la Microsoft sau specialist SAP în Canada. Dar buclucașul noroi n-are altă treabă decât să-ți tulbure somnul lin, de te trezești căutând din priviri unghiul optim al razei solare pe suprafața lacului Ontario, la pescuit, doar-doar se va descompune lumina în gama nestematei
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
Hienele din noi ne-nșfacă Și ne strivesc flămânde-n colți, Ne rod și sângele ni-l seacă Prin mușcături de mii de volți... Acvilele din noi ne sfarmă Și lacome ne mărunțesc Cu ghearele și ciocul-armă, Și-n mine sapă, ciugulesc... Și pești de pradă-adânc în cranii Și în organe ne pătrund, Rechini în haite și piranii, Și-abia-i îndur în corp, profund... Păianjeni, viermi, călugărițe Ne sug în digestiv orgasm Și ne golesc pe sub pojghițe, Secuse simt, spams după spasm
FESTINUL MONŞTRILOR DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346083_a_347412]
-
între semeni, rupți de adevăr și de familie. Unde este celula familială e și gândire, și cerințe mai mari și, atunci, creierul trebuie să producă și să constate cine e devină de viața lor amară și de bolile care le sapă și zdruncină existența. Constatând, profanul abia atunci se unește cu un altul, vorbește și, când nu mai poate se răzvrătește...împotriva cui? Râsul izbucnește din toată puterea înțelepciunii scriitorului și scrie. Degeaba. Profanul nu înțelege că legile sunt făcute de
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
exploziei se prăvăliseră-n galerie vreo cinci rabe de pămât. Eram împiedicați să ieșim la suprafață pentru moment, da',bine, atunci am crezut că pentru totdeauna, nu știam cât din galerie s-a prăbușit, asta am aflat după ce-am săpat. La urecheat i-au dat lacrimile pe la coada ochiului. Eu tremuram ca varga. Mai văzusem eu așa ceva până atunci? Nu, nu mai văzusem. Nea Titi, mai moșneag, mai experimentat, zice „ Stați mă, băieți, liniștiți! Ne scot ăștia, acuș de-aici
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
eu așa ceva până atunci? Nu, nu mai văzusem. Nea Titi, mai moșneag, mai experimentat, zice „ Stați mă, băieți, liniștiți! Ne scot ăștia, acuș de-aici. Da' mai stăm puțin să ne tragem și noi sufletu', după care ne-apucăm de săpat. Tre' să eliberăm galeria cât mai repejor. Ăia de afară, noi de-aici. Să verificăm dacă avem târnăcoapele și lopețile întregi și-i dăm bătaie!” Eu mai neîncrezător „Bre, da' dacă ăștia de-afară nu știu de noi? Poate s-
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
galeria cât mai repejor. Ăia de afară, noi de-aici. Să verificăm dacă avem târnăcoapele și lopețile întregi și-i dăm bătaie!” Eu mai neîncrezător „Bre, da' dacă ăștia de-afară nu știu de noi? Poate s-o apuca de săpat după ce-o să vadă că n-am ieșit noi din tură” „Băi, țigane, am treizeci și cinci de ani vechime în mina asta. Crezi tu, că nu știu ce fac ăia afară? Plus că mai sunt două galerii la care se lucrează, sper că
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
o cremă, de se dădea cu ea pe mâini. A luat frumos o mână de cremă și l-a dat pe ăsta, pe arsuri. Parcă clefăia mai ușor așa. Era unsprezece și-un sfert, când ne-am apucat iar de săpat, doar că acu' săpam să ieșim din propiu' mormânt, nu ca să-i străpungem măruntaiele preamăritului. Eu, nea Titi și Mitu dădeam la târnăcoape, Chiriac dădea la lopată. Am dat așa la târnăcop vreo oră. Când m-am uitat la ceas
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
dădea cu ea pe mâini. A luat frumos o mână de cremă și l-a dat pe ăsta, pe arsuri. Parcă clefăia mai ușor așa. Era unsprezece și-un sfert, când ne-am apucat iar de săpat, doar că acu' săpam să ieșim din propiu' mormânt, nu ca să-i străpungem măruntaiele preamăritului. Eu, nea Titi și Mitu dădeam la târnăcoape, Chiriac dădea la lopată. Am dat așa la târnăcop vreo oră. Când m-am uitat la ceas, am trântit târnăcopul și
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
la ceas, am trântit târnăcopul și m-am pus în cur. „Mai ieșim pe dracu de-aici, bre, nea Titi! Unde mă-sa m-ai adus să muncesc? Murim ca peștii pe uscat, sufocați aici!” Nea Titi iritat „ Bă, murătură, săpăm de-o oră și deja faci ca toți dracii. Ia vezi! Sapă cum sapi după cărbune! Nu te gândi că sapi să scăpi de-aici, gândeștete că nu s-a-ncheiat ziua de lucru. Dacă nu era beleaua asta, tot aia făceai
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
ieșim pe dracu de-aici, bre, nea Titi! Unde mă-sa m-ai adus să muncesc? Murim ca peștii pe uscat, sufocați aici!” Nea Titi iritat „ Bă, murătură, săpăm de-o oră și deja faci ca toți dracii. Ia vezi! Sapă cum sapi după cărbune! Nu te gândi că sapi să scăpi de-aici, gândeștete că nu s-a-ncheiat ziua de lucru. Dacă nu era beleaua asta, tot aia făceai, săpai. Așa că tacă-ți fleanca, că te scutur de nu te vezi
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]