2,273 matches
-
și cu toată prietenia sa, V. Tempeanu 38 Buftea, 22 mai 1972 Iubite domnule Dimitriu, Sunt sigur că tăcerea matale, cam Îndelungată, se datorește suprasolicitării În legătură cu deschiderea „Muzeului pentru literatură”. Deunăzi am trimis direcției Liceului No. 2 două dovezi de sărbătorire a semicentenarului altor licee: un anunț recent al liceului din Găești și altul - al Gimnaziului „Alecu Donici” din... Fălticeni (de acum vreo 30 ani) - ambele serbându-și această aniversare. Am o rugăminte: dacă articolul trimis despre Înființarea școalei secundare nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au fost „Prietenii Culturii”, a fost neglijată, sau, când a fost vag pomenită (fără numele instituțiilor) a fost dată ca fiind executată de niște profesori anonimi. Ramolisment, spun unii; invidie și rea credință, zic eu. Dar... să trec peste aceasta! Sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimii” piteștene s-a amânat pentru la toamnă, la deschiderea cursurilor. Am fost invitat de pe acum de organizatori, scriindu-mi că voi fi „vioara Întâia” la această sărbătorire, deși am fost doar elevul liceului (Președinte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zic eu. Dar... să trec peste aceasta! Sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimii” piteștene s-a amânat pentru la toamnă, la deschiderea cursurilor. Am fost invitat de pe acum de organizatori, scriindu-mi că voi fi „vioara Întâia” la această sărbătorire, deși am fost doar elevul liceului (Președinte al „Junimii” și director al revistei cu același nume Însă). 583 Aluzie la un profesor care nu putea influența deloc serbarea sau neserbarea Semicentenarului Liceului Nr. 2. 584 Foarte probabil, aluzie la același
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost lipsit de salariu de rabin-șef cât timp a trăit. Era un cărturar erudit, de la care am folosit mult În discuțiile noastre. Trăia din darul enoriașilor. Apoi rabinul-șef, fiul său, a trimis „Amintiri” pentru Anuarul lui Gane (la sărbătorirea Centenarului), amintiri care nu sau publicat, fiind... evreu(?) (De asemeni și avocatul-publicist Iacob Bacalu, mort anul trecut). Rabinul-șef nu are, deci, frumoase amintiri despre orașul său natal (care i-a Înscenat și un proces de lèse-majestate, din care l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
României, 33% dintre deputați îl reprezintă femeile. S-au evidențiat condițiile optime create pentru ocrotirea mamei și copilului, pentru sprijinirea familiilor cu copii și cât de puternic s-a dezvoltat rețeaua sanitară pe întreg cuprinsul țării. Tot în cadrul manifestărilor consacrate sărbătoririi Zilei femeii, Participantele au exprimat hotărârea femeilor din România de a sprijini cu toate forțele inițiativele și politica externă a țării, ale președintelui Nicolae Ceaușescu, pentru înfăptuirea securității în Europa și în întreaga lume, pentru trecerea la măsuri efective de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pare, În schimb, extrem de sugestivă; absolut remarcabilă, de asemenea, mi s-a părut și calitatea hârtiei. Vom urmări, În continuare, ecourile; eu mă voi număra, În orice caz, printre cei dintâi (și cei mai entuziaști) cronicari. Se apropie, dragă Nicki, sărbătorirea ta; am de gând să Îl conving pe Aurel Rău să Îți consacre un număr special (cel pe luna iulie) al revistei Steaua. Mă voi ocupa personal de structura numărului și de Întocmirea sumarului; am de gând să angajez colaboratori
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nicki și Cella, În perspectiva aniversării, nu prea Îndepărtate, a zilei de naștere a lui Nicki, mă grăbesc să vă transmit urările mele frățești de viață lungă și rodnică, Încărcată de succese și de mari Împliniri! La Mulți Ani! În legătură cu sărbătorirea lui Nicki aici, În România, veștile pe care pot să vi le dau sunt În general bune: am unele nemulțumiri legate Îndeosebi de editorul meu, care tărăgănează prea mult lucrurile și care mă cam poartă cu vorba, Încât nu prea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dialogului Între puncte de vedere diferite sau opuse, menținând tonalitatea dezbaterii principiale, obiective, atât de necesară Însănătoșirii „spiritului național”, marcat de prea multele perioade despotice ale Istoriei. * Pe ultima pagină a numărului aniversar, 750, redactora-șefă descrie cum și-a imaginat sărbătorirea și viitorul noii vârste a revistei. Printre altele, și printr-o „rubrică nouă, alertă, deschisă spre stricta actualitate În care condeie foarte diverse să facă pe rând croquis-uri, notații despre societatea românească”. Rubrica „utopică”, cum o numește, resemnată, autoarea, ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1938; De altădată, București, 1965. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Bătea un vânt de nebunie”, ALA, 1932, 580; I.B. [Ion Breazu], „Prima aventură”, GR, 1935, 9; Dan Petrașincu, „Prima aventură”, DMN, 1935, 10 082; Octav Șuluțiu, „Prima aventură”, F, 1935, 1; Sărbătorirea acad. Al. Rădulescu, București, 1961; Boris Buzilă, Interviu cu Al. Rădulescu, RRI, III, partea I, 15-17. C.T.
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 366, 368-369; Nichifor Crainic, Ion Dragu, „Moartea albă”, „Revista critică”, 1918, 2; Caion [Constantin Al. Ionescu-Caion], Cronică literară, „Cronicarul”, 1918, 15; Al.Al. Busuioceanu, Cărțile lui Ion Dragu, LU, 1919, 3-4; Emil Samoilă, Ziaristica, București, 1932, 258-259; Sărbătorirea d-lui Ion Dragu, ADV, 1936, 16 199; Predescu, Encicl., 290; Sevastos, Amintiri, 288-289; Mircea Popa, Romanele Marii Uniri, LCF, 1988, 46. C.Bz.
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
preocupat mai ales de conturarea unei etnologii a fericirii, subscriind opiniei lui Karl Kerényi, care spusese, încă din 1938, că sărbătorescul a „ scăpat cu totul etnologului”. Autorul investighează așadar comportamentul festiv, pentru că esența sărbătorii este „sărbătorescul de dincolo de o anume sărbătorire”. Contează, în viziunea sa, „modul de viață sărbătoresc”, „principiul cultural al sărbătorescului”, sărbătorescul fiind „esențialitate a gestului festiv și sentiment al lui”. Autorul vede în spiritul sărbătorii ceva mai înalt decât plăcerea, decât distracția și relaxarea, și anume profilarea, dincolo de
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
feți logofeți cu părul de aur, București, 1936; Scrieri, îngr. Viorica Florea și Victor Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1971. Traduceri: Euripide, Ifigenia în Aulida, Cluj, 1879, Ifigenia în Taurida, Gherla, 1880. Repere bibliografice: Omagiu profesorului Petre Dulfu cu prilejul sărbătoririi sale la 29 mai de către foștii săi elevi și colegi, București, 1927; Gh. Cardaș, Petre Dulfu, „Albina”, 1936, 17; Petre Pușcașu, Vasile Alecsandri și Petre Dulfu, „Buletin științific”, seria A, Baia Mare, 1971, 171-178; Dicț. scriit. rom., II, 163-164; Datcu, Dicț
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
aprecia articolele „tânărului filosof” ce îi era doctorand din 1947, constituie o fecundă ucenicie. Odată cu desființarea, în 1952, a facultății, H. ajunge la Catedra de istorie medie a României ca asistent al profesorului David Prodan. În „Făclia” din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, H. își reia activitatea publicistică după zece ani de tăcere. Traduceri de poezie îi apar în „Scrisul bănățean” și „Luceafărul de ziuă” (1956-1957). Din 1959 se transferă la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde, la Facultatea
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Ateneu” ș.a. Este redactor la „România liberă” (1946-1948) și la „Flacăra” (1948-1949). Din 1966 călătorește mult pe mare, către destinații orientale și extrem-orientale. În același an participă ca traducător la Congresul internațional al iranologilor de la Teheran, iar în 1971, la sărbătorirea a 2500 de ani de existență a statului iranian. Traduce poezie persană și indiană, din Baudelaire, Verlaine, Poe și din literatura sovietică. Cunoscut mai ales ca poet-traducător din poezia persană, D. este el însuși un poet prolific. După un scurt
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
din Cluj, primele colocvii de teatrologie din țară, urmate de Zilele Teatrale Clujene și Săptămâna Teatrelor Naționale, care se înscriu între primele festivaluri românești de teatru. A coordonat, fiind coautor, elaborarea studiului monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de ani de activitate ai instituției clujene (1995). Debutează cu proză în revista „Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
legislației internaționale existente, cere statelor participante: condamnarea violenței împotriva femeilor, fără drept de a invoca rațiuni ce țin de apartenența religioasă sau alte considerente legate de cutume; pedepsirea actelor de violență împotriva femeii; intensificarea sancțiunilor penale, civile și administrative. La sărbătorirea a 50 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, Organizația mondială contra torturii (OMCT) a prezentat un raport în care argumentează considerarea violenței domestice ca o formă de tortură a femeii (Benninger-Budel, Lacroix, 1999). Deși există o legislație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de semnalare a puterii în cadrul unor înfruntări pentru dominație, împodobirea cuiburilor etc.), încearcă să înțeleagă unele practici din societatea umană: "teoria semnalelor costisistoare oferă o nouă interpretare pentru unele practici simbolice, precum elaborarea estetică, riturile de inițiere, stabilirea granițelor etnice, sărbătoririle ceremonioase, circulația bogăției, consumul opulent, arhitectura monumentală, dedicația religioasă și acumularea de bunuri colective prin eforturi individuale costisitoare"87. Semnificația acestei "risipe" vine din avantajul pe care îl conferă cheltuirea de resurse. Ideea e simplă: cu cât risipești resursele pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Târgu Neamț. Urcând pe acele ziduri, Popescu mi-a spus următorul lucru: Știi că peste doi ani se împlinesc 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare. Ce ar fi să organizăm noi, studenții, o sărbătorire cu totul și cu totul deosebită, antrenând studenții întregii țări?" M-a prins ideea imediat. După un an, în 1956, la o oră de curs cu profesorul Constantin Ciopraga, care ne vorbea despre Eminescu și despre unele poezii patriotice ale
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
foaie și a pus-o într-o carte, pe care i-o făcusem cadou când îmi făcuse o vizită. Eu deja luasem legătura cu studenți și de la Istorie și din alte părți, nu numai de la Iași, și stabilisem organizarea acestei sărbătoriri. Am hotărât să organizăm nu numai la Iași, ci și la Putna diverse manifestări: științifice, artistice, literare, concursuri literare de poezii, în sfârșit. C.I.: Manifestările de la Iași și de la Putna de cine au fost organizate? A fost doar organizarea dumneavostră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dumneavostră independentă, fără știrea partidului și a UTM-ului, sau ați organizat-o prin UTM? D.V.: Noi am organizat-o, dar nu prin UTM, ci prin UASR (Uniunea Asociațiilor Studențești din România). Eu am răspuns de programul cultural-artistic al întregii sărbătoriri de la Iași și Putna. Popescu s-a ocupat cu organizarea în general, Zub și Brudiu Mihalache s-au ocupat de organizarea sesiunilor științifice. C.I.: Cum s-au desfășurat activitățile, câți oameni au fost, cine a participat, au venit doar colegii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trăirilor mele sufletești, crezul meu sufletesc în Ștefan, în istoria acestui popor și, dacă vreți, în demnitatea acestui popor de a reveni la felul nostru plin de frumusețe sufletească din trecut. După ce s-au terminat festivitățile din 1957, cu prilejul sărbătoririi a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, noi, fericiți de tot ceea ce s-a petrecut, am dat uitării, adică n-am mai ținut cont de ceea ce a fost. Am terminat facultatea și am plecat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
reținusem nici măcar un cuvânt din ea. C.I.: Cât de mare a fost lotul celor arestați și condamnați alături de dumneavoastră? D.V.: Miezul lotului nostru a fost alcătuit din patru inși: Alexandru Zub3, Aurelian Popescu, olteanul care a fost adevăratul suflet al sărbătoririi de atunci, Brudiu Mihalache 4 și subsemnatul. Dar, pe lângă acești patru, Securitatea a vrut să ne transforme în organizație contrarevoluționară și au mai adăugat cunoștințe diverse, din Hațeg, Bora Tit Liviu 5, care n-avea nici o legătură cu Ștefan cel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așa mi s-a spus, ori la 25 de ani de muncă silnică. Până la urmă și-au dat totuși seama că n-au pentru ce să ne condamne. Nici așa nu trebuia să ne condamne, pentru că trecuse un an de la sărbătorire, nu se întâmplase de fapt nimic rău în timpul organizării acestei sărbătoriri și, totuși, după un an de zile am fost arestați. Fără să ne dăm seama pentru ce anume suntem condamnați. După aceea ni s-a spus. C.I.: Unde erați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
muncă silnică. Până la urmă și-au dat totuși seama că n-au pentru ce să ne condamne. Nici așa nu trebuia să ne condamne, pentru că trecuse un an de la sărbătorire, nu se întâmplase de fapt nimic rău în timpul organizării acestei sărbătoriri și, totuși, după un an de zile am fost arestați. Fără să ne dăm seama pentru ce anume suntem condamnați. După aceea ni s-a spus. C.I.: Unde erați când v-au arestat? D.V.: Eu fusesem numit profesor și director
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
este apărătoarea demnității poporului român și a noii ordini sociale. C.I.: Deci, anchetatorii nu căutau adevărul, ci voiau să dovedească un anumit adevăr, exact adevărul care... D.V.: ...să-i ajute pe ei. Prieteni, călăii mei spirituali C.I.: Atunci când a fost sărbătorirea, totul era știut de către cei de la Securitate? D.V.: Da, bineînțeles, cum să nu fi știut?! Ei știau absolut totul, fiecare pas. C.I.: Dar cine a denunțat, cine a informat Securitatea? D.V.: Tot prieteni de-ai noștri denunțau, tot prieteni. Cei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]