2,271 matches
-
și asortate cu măiestrie, foarte diferite de uniformele de bucătar, lălâi, făcute din poliester, cu care ea se obișnuise atât de mult. Sau poate pentru felul în care el părea să cunoască pe toată lumea, împărțind bătăi prietenești pe umăr și sărutări pe obraz, și se înclina politicos în fața prietenilor și a celor cu care făcea cunoștință. Cine naiba era tipul ăsta atât de sigur pe el? Care se mișca cu atâta dezinvoltură printre atâția oameni fără să pară câtuși de puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ambii obraji un bărbat arătos, de etnie nedeterminată. Emmy e o prietenă de-a mea pe care am invitat-o la cină astă seară. Emmy, ți-l prezint pe Mario, omul din spatele legendei. A urmat un schimb de prezentări și sărutări — în vânt, pe obraz și de mâini — după care fetele au fost însoțite în salonul din spate și s-au așezat la o masă de trei persoane. Restaurantul nu era atât de aglomerat ca de obicei deoarece obișnuiții petrecăreți erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
grijă să nu scoată vreo vorbă despre ceea ce credea ea. — L-am felicitat deja pe viitorul meu ginere, spuse el intrând în cameră și apropiindu-se de Leigh. Vino, dragă. Fă-mi această plăcere. După o scurtă îmbrățișare și o sărutare pe frunte, nici prea entuziasmată, nici prea afectuoasă, domnul Eisner îi conduse pe toți în camera în care urmau să ia masa și începu să dea directive pe un ton liniștit. — Russell, ai vrea te rog să pui tu vinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cât de mult îl dorea pe el și, simțindu-l lipit de coapsele ei, se străduia în fel și chip să-l aducă mai aproape de ea, dar lui părea că-i face plăcere s-o stârnească. Abia după îndelungate mângâieri, sărutări și îmbrățișări care păreau că nu se mai termină, apăru și un prezervativ din buzunarul șortului lui și George o pătrunse, iar Emmy știu în momentul acela, că nu mai putea să trăiască altfel. Numai ifose și zâmbete cuceritoare Adriana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
gândească la pudoarea prietenei ca să nu se mai amărască, Emmy dădu farfuria la o parte și se cuibări în brațele musculoase ale lui Rafi. — Vrei să mergem la un film în seara asta? se alintă ea, acoperindu-i brațul cu sărutări mărunte. Sau poate să ne uităm la ceva pe canalul ăla cu plată? Rafi o mângâie pe păr și se aplecă s-o sărute pe frunte. Mi-ar plăcea scumpo, dar trebuie să mă întorc acasă. Se uită la ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Dr. Quinn și să mănânce biscuiți cu alviță. Pur și simplu nu putea să-i iasă În Întâmpinare lui Sam Îmbrăcată cu așa ceva. În disperare de cauză, Își puse repede un tricou lung și lălâu. Sam o salută cu o sărutare pe obraz. Purta pantaloni cargo bej Închis și un pulover John Smedley kaki, pe gât. Ruby remarcă imediat ce bine se potrivește kakiul cu ochii lui negri și cu tenul măsliniu. Și se surprinse din nou gândindu-se cât de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și Își redobândi obișnuita bună dispoziție. Ruby uită de telefonul cu pricina și de reacția lui ciudată și, cât timp mâncară, Îl tachină fiindcă comandase mazăre bătută crezând că e guacamole. Când opriră În fața blocului ei, se sărutară din nou. Sărutări profunde și grăbite, care nu se mai terminau. La un moment dat, când se desprinseră din Îmbrățișare, Ruby Își aminti că Sam și-a lăsat jacheta la ea. Nu vrei să intri să ți-o dau? Îl Întrebă ea. —Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
am niște Ray Charles pe-aici, pe undeva, zise ea căutând de zor printr-un teanc de Cd-uri. Sam s-a apropiat și o sărută pe ceafă. Îl simți cum Îi trage ușurel decolteul bluzei În jos, pe braț. Sărutările se mutară pe umărul gol. Își simțea toate terminațiile nervoase din corp. Trebui să-și adune toate puterile ca să se concentreze să găsească CD-ul. —L-am găsit, spuse ea băgând CD-ul În player și punînd teancul pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
o companie care o întrecea poate pe aceea a ființelor voastre, pentru că din țesăturile subțiri și albe captam parfumul fratern al dorului, dorul de voi, desigur, dar mai ales de mine însumi, de absența mea. Știu, Angela, prea mulți ani sărutările, îmbrățișările mele au fost stângace, forțate. De câte ori te-am strâns în brațe, am simțit în corpul tău un freamăt de nerăbdare, dacă nu de neplăcere chiar. Nu erai obișnuită, asta era tot. Îți era de ajuns să știi că existam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
-se ca și cuburile acelea murdare de gheață. Mi-am apropiat mâna de gură să-mi miros răsuflarea. Nu, nu mirosea a alcool. — Ciao, iubitule. Elsa își lăsă mâna pe umărul meu. M-am întors și am sărutat-o imediat. Sărutarea mea căzu rău, fără să nimerească buzele. Era în cămașa din pânză topită, sub țesătura căreia se ghiceau sfârcurile înnegrite de soare. Privirea îi era încă somnoroasă. Am tras-o din nou spre mine să o sărut mai bine. — Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
grevele. Am aruncat cheile pe farfuria de abanos din hol și am auzit vocile care proveneau din salon. M-am strecurat în baia de serviciu și mi-am spălat fața înainte de a merge acolo. Ciao, ciao, ciao. Lovituri pe spate, sărutări. Adieri de parfum, șuvițe de păr, respirații mirosind a vin și a țigări. Stau sprijinit de bibliotecă, Manlio este în fața mea. Vorbește despre orice. Despre bărci, despre Martine, care se află din nou în clinică pentru dezintoxicare, de o sutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
am auzit. Respiră greu și în receptor pătrunde un zgomot confuz. — Ce se aude? — Aspiratorul, așteaptă să-l sting. Pleacă și se întoarce în liniște. — Faci curățenie la ora asta? — Mă ajută să mă descarc. — Vroiam să-ți trimit o sărutare. L-am târât pe Manlio cu mine afară pe terasă. — Este o pacientă pe care am operat-o acum doi ani la sân, riscă prea mult, trebuie să facă o întrerupere. — Este în timp. — Da. — Atunci, de ce nu se duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
lângă aragaz, mestecă cu o lingură mare într-o cratiță. — Cum a fost călătoria? — Plictisitoare. Noroc. Paharele se ating. — De ce? — Am devenit cu toții atât de mediocri. Ridică din sprâncene, bea, apoi lasă lingura și face un pas spre mine. — O sărutare. Mă aplec spre buzele ei, se lipește de mine. Și e ca și cum trupul ei ar căuta un loc nou în brațele mele. Poate este exact invers de cum cred, poate a avut o dezamăgire în călătoria pe care a făcut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
îl vroiam, îl vroiam cu adevărat... — A doua zi te-ai fi răzgândit. Acum o să mă lase, acum o voi pierde, acum când viața mea nu se mai înmulțea într-a ei. Disperat, am început s-o acoper cu mici sărutări care au căzut ca o grindină pe chipul ei rigid. Nu-i nimic, vom face alți copii. O să-i facem mâine, acum. Acum vom merge să facem dragoste pe cuvertura de pluș, te vei lipi de mine și vei rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în cele două mâini ale sale dreapta albă și rece ca zăpada, cu degete fusiforme, numai bune să mângâie clapele pianului, să le smulgă arpegii suave. Cum dorești, don Augusto. Acesta îi duse mâna la buze și-o acoperi de sărutări, care abia-abia îi mai încălziră alba răceală. — După ce termini, don Antonio, hai să stăm de vorbă. Dar ascultă, Eugenia, vino... — Nu, nu, nu, buna-cuviință! - și desprinzându-și mâna din mâinile lui, continuă -: Nu știu ce fel de speranțe te-au făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
neobișnuit; și pe mine mă aștepta cândva el... Mauricio. Ne vom revedea. Și să fim serioși și cinstiți față de noi înșine. Își puse pălăria, îi dădu mâna lui Augusto, care, apuncându-i-o, și-o duse la buze și-o acoperi de sărutări, și ieși conducând-o până la ușă. O privi o vreme coborând pe scară, grațioasă și cu pasul ferm. Augusto se întoarse, intră în birou și, văzând-o pe Rosario acolo, în picioare, cu coșul plin de rufăria călcată, îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
violentă de tată, ca aceea pe care i-o port și azi, căci o iubesc atât de mult, atât de mult, poate mai mult decât pe propriii mei copii. O luam în brațe, o strângeam la piept, o acopeream de sărutări, și plângeam, plângeam asupra ei. Și biata copilă îmi spunea: „De ce plângi, tăticule?“, căci așa o îndemnam să-mi spună și să mă și considere ca atare. Și dacă mă vedea pe mine plângând astfel, plângea și biata maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dinainte hotărât și prevăzut. Augusto, în schimb, rămase confuz, neștiind pe unde să-și înceapă experiența psihologică. Și cum nu știa ce să spună, atunci... trecu la fapte. O strângea pe Rosario la pieptu-i gâfâitor și-i acoperea fața de sărutări, spunându-și printre altele: „Mi se pare că o să-mi pierd sângele rece necesar cercetării psihologice.“ Până când se opri deodată, păru să se calmeze, o îndepărtă nițel pe Rosario și-i spuse brusc: — Păi nu știi că iubesc altă femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Fima, spuse cu o voce obosită: —Mare dobitoc ești. În loc să se scuze, Fima Îi Îmbrățișă pe amândoi cu putere, cu o singură mână liberă și cu mâneca celei de-a doua, și Începu să acopere capul micului Challenger adormit cu sărutări frenetice, ca ciugulelile unei găini Înfometate. Apoi o sărută și pe Yael, oriunde nimerea pe Întuneric, dar negăsindu-i obrazul, se aplecă și-i sărută furtunos spatele ud, de la un umăr la celălalt. După aceea fugi afară să caute stația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
covor. La picioarele mesei se declanșă o luptă stângace cu hainele lui și ale ei. Reuși cu greu să scape de ochelarii ei și de țigara aprinsă, În timp ce se freca fără Încetare de pulpa ei și Îi acoperea fața cu sărutări, de parcă Încerca să-i distragă atenția de la fricțiunea continuă. Până când ea reuși să-l Îndepărteze și să se elibereze, mai Întâi pe ea și apoi pe el, de haine, murmurând: — Încet, Fima. Mă mănânci de vie. Dar el n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se umflase ca o sfeclă, Fima stinse lumina. Îi atinse cu multă delicatețe umerii, gâtul, așteptând aproape un sfert de oră până să se hotărască să coboare spre sâni, neîndrăznind să-i atingă. În tot acest timp nu Încetă cu sărutările paternale, sperând să-i distragă atenția de la degetele care alunecau acum printre genunchii ei. Mi-e rău, Efraim, mi-e rău și nu valorez nimic. Fima răspunse În șoaptă: Annette, ești minunată, mă vrăjești, și În timp ce vorbea un deget alunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
poată vedea careul de cuvinte Încrucișate. În timp ce stătea acolo cu spatele la el, Fima decise să se apropie de ea și s-o Îmbrățișeze. Să-i culce capul ostenit pe umărul lui, să-i alunge toate gândurile. Să-i acopere ceafa cu sărutări, rădăcina părului ei frumos, pe care Îl strângea Într-un coc mic și sobru, dar pe care Îl putea totuși lăsa măcar o dată să cadă liber. Însă Își reveni. Și timp de câteva minute căutară amândoi identitatea unui mare general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
telefoneze din nou. O să-și ceară scuze, dar o să Încerce totuși din nou să-i explice poziția sa. Doar că de astă dată o să facă asta cu o logică reținută, rece și ascuțită. Și n-o să uite să-i transmită sărutări Șulei. Fima se grăbi spre bucătărie având impresia că aprinsese noul său ceainic electric Înainte de convorbirea cu Țvika, iar acum precis că și acesta se arsese, ca și cel de dinainte. La jumătatea drumului auzi telefonul sunând și se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
obicei ciudat - să sufle Întotdeauna În orice fel de mâncare, chiar dacă se răcise de mult, chiar dacă era un fel care se servea rece, ca salata sau compotul de fructe, spre exemplu. Când sufla, buzele i se rotunjeau ca pentru o sărutare. Inima i se strânse, pentru că În clipa asta, la patruzeci și patru de ani de la moartea ei, Își dori să-i Înapoieze sărutarea. Să Întoarcă lumea cu susul În jos pentru ea, să găsească și să-i Înapoieze căciulița albastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca salata sau compotul de fructe, spre exemplu. Când sufla, buzele i se rotunjeau ca pentru o sărutare. Inima i se strânse, pentru că În clipa asta, la patruzeci și patru de ani de la moartea ei, Își dori să-i Înapoieze sărutarea. Să Întoarcă lumea cu susul În jos pentru ea, să găsească și să-i Înapoieze căciulița albastră cu un moț de lână agățat În vârf. Când ajunse la capătul străzii, care era și capătul cartierului și al orașului, Fima observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]