5,379 matches
-
lor, poate mai bună, spun unii. Doar ei nu sunt mai deștepți, mai pricepuți ca noi, sunt tot oameni ca și noi. Și noi muncim mult, spun unii săteni. În satele din celelalte țări europene oamenii trăiesc mai bine, cred sătenii. Există câteva stereotipuri care apar la majoritatea celor din Ațintiș. Ei sunt cu mult înaintea noastră. Au bani mai mulți, chiar și pentru o menajeră (n.n. - venită probabil dintr-un sat românesc: „țăranii noștri se duc la ei să muncească
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
punct prin ei afirmă că satul nostru nu este unul european este lipsa infrastructurii: în Ațintiș nu există rețea de apă curentă, asfaltare, canalizare, Internet. Nu există oportunități de informare similare cu acele sate. Mentalitățile sunt și ele amintite, adesea, sătenii exprimându-și îndoiala că românii are avea mentalitatea celor din Vest, de a fi mai muncitori, mai organizați, mai civilizați în privința curățeniei etc. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 16. Opinii despre cât de european este satul Ațintiș „Agricultura nu e subvenționată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fac totul mecanizat” (femeie, 26 de ani, absolventă de gimnaziu). „Departe de noi... Se zice că acolo au faianță, gresie unde țin animalele; aici, la noi, în România nu au oamenii în casă...” (grup de femei, 25-60 de ani). Puțini săteni au avut ocazia de a vedea un sat din afara țării, însă copiii plecați în străinătate (plecările s-au înmulțit în ultimul an, cât am fost noi prezente), ceea ce au văzut la televizor îi îndreptățește să spună că satul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aparat de muls, de răcitor, dar de unde să ai atâția bani. Să te încadrezi în parametrii de calitate pentru lapte... ai nevoie de bani. La noi se fac greu banii... laptele, produsele sunt ieftine” (casnică, 45 de ani). Unii dintre săteni văd Ațintișul ca sat european. Argumentele se referă la lucrurile bune din satul nostru, la evoluțiile care trebuie luate în calcul: „Avem cablul TV, avem tractoare, chiar dacă puține, asfaltare și electricitate”. Chiar dacă uneltele moderne de muncă în agricultură sunt puține
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
electricitate”. Chiar dacă uneltele moderne de muncă în agricultură sunt puține, ele există: tractor, mulgătoare electrică. „Suntem pe drumul cel bun, numai că mai avem până să îi ajungem. La noi, agricultura se face natural, produsele noastre sunt ecologice”, spune un sătean. Pe de altă parte, suntem europeni și prin oamenii pe care îi avem: țărani harnici și adaptabili. Asemănările țin și de calitatea noastră comună de europeni - „România e în Europa... a fost dintotdeauna” - sau de calitatea de oameni - „suntem asemănători
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o infrastructură acceptabilă, un acces satisfăcător la informație și educație, un nivel de trai mediu. Ceea ce impresionează în Ațintiș este faptul că satul există în calitate de comunitate. Aceasta se manifestă în primul rând prin modalități vechi de întrajutorare și comunicare ale sătenilor. Oamenii dezbat problemele comune în poiana satului și au dezvoltat chiar instituții a căror sustenabilitate a trecut deja proba vremurilor. Ciurda, vasele satului, banca țigănească, discuțiile de pe pajiștea din fața barului, existența clăcii, a aplicării către programe europene a autorităților sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din fața barului, existența clăcii, a aplicării către programe europene a autorităților sunt argumente pentru potențialul local de dezvoltare. Construirea dispensarului, a farmaciei, introducerea cablului TV, asfaltările, modernizarea școlii, plecarea a tot mai mulți copii spre liceele din oraș, plecarea unor săteni la muncă în străinătate reprezintă deja mărci ale dezvoltării satului în ultimi ani. Vom asista probabil la o transformare în continuare a localității, mai ales sub aspectul infrastructurii și al ocupării. Ațintișul reprezintă în prezent un loc care îmbină tradiționalul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unor mijloace curente de transport public cu Ludușul, Ațintișul este totuși unit prin nenumărate legături cu lumea exterioară: liceenii de la oraș, cei care lucrează în orașele din jur sau emigrează pentru a munci în străinătate, informațiile cu care au contact sătenii, prezența firmelor de lapte moderne, cu punct de lucru în sat. Puțini săteni au avut ocazia de a vedea un sat din afara țării, însă copiii plecați în străinătate, informațiile de la televizor îi îndreptățește să spună că satul lor nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nenumărate legături cu lumea exterioară: liceenii de la oraș, cei care lucrează în orașele din jur sau emigrează pentru a munci în străinătate, informațiile cu care au contact sătenii, prezența firmelor de lapte moderne, cu punct de lucru în sat. Puțini săteni au avut ocazia de a vedea un sat din afara țării, însă copiii plecați în străinătate, informațiile de la televizor îi îndreptățește să spună că satul lor nu este încă european. Cu toate acestea, sătenii sunt conștienți de îmbunătățirile din ultimul timp
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu punct de lucru în sat. Puțini săteni au avut ocazia de a vedea un sat din afara țării, însă copiii plecați în străinătate, informațiile de la televizor îi îndreptățește să spună că satul lor nu este încă european. Cu toate acestea, sătenii sunt conștienți de îmbunătățirile din ultimul timp care au avut loc sat și menționează facilitățile pe care le are Ațintișul în comparație cu alte sate românești: școală, gaze, dispensar, farmacie, cablu TV, calculatoare, bibliotecă. Integrarea în Uniunea Europeană reprezintă și pentru ațintișeni, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
îmbunătățirile din ultimul timp care au avut loc sat și menționează facilitățile pe care le are Ațintișul în comparație cu alte sate românești: școală, gaze, dispensar, farmacie, cablu TV, calculatoare, bibliotecă. Integrarea în Uniunea Europeană reprezintă și pentru ațintișeni, ca și pentru ceilalți săteni, un moment îngrijorător, dar și privit cu speranță. Temerile sunt mari mai ales pentru populația de vârsta a treia, numeroasă în satele românești. Este vorba, în primul rând, despre standarde înalte - pe care nu și le vor permite din cauza prețului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru populația de vârsta a treia, numeroasă în satele românești. Este vorba, în primul rând, despre standarde înalte - pe care nu și le vor permite din cauza prețului - legate de cultura pământului și de creșterea animalelor. În ciuda acestor îndoieli și neliniști, sătenii speră totuși la un trai mai bun pe termen lung. Satul „minoritar-etnic”: Zerind, județul Arad Spre Oradea Melinda Dincă Zerind, la frontiera de vest a României De o parte și de alta a drumului național, paralel cu granița vestică a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cauzate de neimplicarea suficientă a administrației comunale în realizarea Planului Urbanistic General; acolo unde la ședințele UDMR-ului, ale PD-ului sau ale PSD-ului participă cu toții, indiferent de apartenența politică, pentru că interesele comunității sunt în aceeași măsură interesele fiecărui sătean. Iar dacă Zerindul nu v-a captat atenția încă, vă mai putem spune că dacă ajungeți aici, unde agricultura și creșterea animalelor este ocupația de bază a sătenilor, nu veți vedea animale sau utilaje agricole nicăieri pentru că, de ceva vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de apartenența politică, pentru că interesele comunității sunt în aceeași măsură interesele fiecărui sătean. Iar dacă Zerindul nu v-a captat atenția încă, vă mai putem spune că dacă ajungeți aici, unde agricultura și creșterea animalelor este ocupația de bază a sătenilor, nu veți vedea animale sau utilaje agricole nicăieri pentru că, de ceva vreme, sătenii s-au obișnuit cu noua reglementare - adusă de consiliul local după model european - de a întreține curățenia satului, animalele sunt crescute în locuri special amenajate din gospodării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Iar dacă Zerindul nu v-a captat atenția încă, vă mai putem spune că dacă ajungeți aici, unde agricultura și creșterea animalelor este ocupația de bază a sătenilor, nu veți vedea animale sau utilaje agricole nicăieri pentru că, de ceva vreme, sătenii s-au obișnuit cu noua reglementare - adusă de consiliul local după model european - de a întreține curățenia satului, animalele sunt crescute în locuri special amenajate din gospodării, casele sunt văruite măcar o dată pe an, iar pe ulițe, în fața caselor, găsim
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu stație în Zerind și autoturisme (în Zerind și în satul aparținător Iermata Neagră există circa 150 de autoturisme). Gara se află la cinci kilometri de sat; din acest motiv nu este utilizat trenul ca mijloc de transport. Consum media: sătenii prezintă un interes prioritar față de presa scrisă (peste 100 de abonați). Nu există cablu TV, se recepționează toate posturile radio FM, iar sătenii preferă urmărirea posturilor TV și radio cu emisie în limba maghiară. Drumurile și aspectul gospodăriilor: toate drumurile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cinci kilometri de sat; din acest motiv nu este utilizat trenul ca mijloc de transport. Consum media: sătenii prezintă un interes prioritar față de presa scrisă (peste 100 de abonați). Nu există cablu TV, se recepționează toate posturile radio FM, iar sătenii preferă urmărirea posturilor TV și radio cu emisie în limba maghiară. Drumurile și aspectul gospodăriilor: toate drumurile satului sunt pietruite, se lucrează la asfaltarea drumului de legătură între satele Zerind și Iermata Neagră. Majoritatea caselor sunt vechi de peste o sută
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
alimentare și îmbrăcăminte, două baruri, o discotecă, un depozit de materiale de construcții și un magazine de furaje. Legătura cea mai puternică este stabilită cu orașul Chișineu Criș în județul Arad în special pentru desfacerea produselor agricole și animaliere ale sătenilor din Zerind: „La Criș, la piață. Atunci, dimineața oamenii merg cu căruța, de obicei. Atunci și eu duc un sac, doi saci; și vecinul. Cumpăr un sac, doi de ciment, să zicem, scândură” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vecinul. Cumpăr un sac, doi de ciment, să zicem, scândură” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Chișineu Crișul în județul Arad e mai aproape” (femeie, secretarul primăriei, 35 de ani). Mijlocele de transport în comun cele mai accesibile sătenilor sunt: microbuzele Arad-Oradea-Timișoara „care circulă din oră în oră” (femeie, secretarul primăriei, 35 de ani ); mașinile de ocazie („mergem la Chișinău Criș cu ocazia” (pensionară, 72 de ani); autoturismul propiu: „Sunt în jur de 150 de mașini în comună” (preot
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Dar vara fac economie de bani, mai bine merg cu bicicleta 12 kilometri” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani). Gara Zerind se găsește la aproximativ cinci kilometri de sat, așa încât trenul este un mijloc de transport neutilizat de săteni: „Avem gara CFR la cinci kilometri și nu se prea folosește” (primarul, 40 de ani); „Cu trenul nu prea, pentru că gara este foarte departe” (vânzătoare, 43 de ani). Trenul este folosit în special de către elevii care merg la școală în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și să țină animalele în interiorul gospodăriei în spații special amenajate pentru creșterea lor. Hotărârea prevede o contravenție în cazul nerespectării, însă până acum nu au fost date amenzi, după cum ne declară angajații primăriei. Au fost emise câteva somații și înmânate sătenilor de către angajații primăriei în situațiile de nerespectare identificate. Toate curțile sunt bine întreținute, cu multă verdeață și flori de sezon sau perene. Curățenia și ordinea sunt valori ale satului cu care locuitorii se mândresc: „Păi e bine. Cu curățenia e
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
numărul mare de inițiative comune, în proiectele de dezvoltare, precum și interacțiunea cotidiană dintre localnici. Proiecte de dezvoltare comunitară Sunt câteva proiecte inițiate de primăria Zerind cu finanțare guvernamentală sau externă (o organizație nonprofit din Franța) care sunt bine cunoscute de către săteni. Drumul comunal dintre Zerind și Iermata Neagră care este în construcție în prezent reprezintă cel mai recent proiect: „Anul trecut s-au primit vreo patru miliarde pentru drum” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Noul primar a reparat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
35 ani); „După ce s-a desființat Colectivul, Asociația a preluat pământurile” (lăcătuș, 50 de ani); „La noi, CAP-ul s-a desființat, însă a rămas o asociație agricolă” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani). Ocupația principală a sătenilor de sute de ani este agricultura: „A-ți da pământul la Asociație” înseamnă o soluție ultimă pentru locuitorii din Zerind: „Oamenii își dau pământul la asociație, altă soluție nu au” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „A rămas
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
foarte mare” (farmacist, 65 de ani); „De exemplu, s-a dărâmat un perete, au venit vecinii la reconstrucție” (medic, 41 de ani). În Zerind găsim și alte forme de asociere: Asociația Pro Zerind care organizează activități de ajutor reciproc între săteni, distribuie îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe; Ifjúsági Keresztény Egyesület/Asociația Tinerilor Creștini organizată de Biserica Reformată din Zerind; Liga Pensionarilor din Zerind; o trupă de dans folcloric, trupele de dans ale școlii: Rozmarin și Ibolya și o echipă de fotbal
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tăiței de casă, prăjituri din ingrediente aduse de fiecare. Produsele se vând, iar din banii strânși se cumpără lucruri necesare familiilor nevoiașe din sat: îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite școlare pentru copii etc). Farmacistul - care este și Președintele UDMR filiala locală. Majoritatea sătenilor votează cu UDMR. UDMR este perceput drept o organizație ce promovează drepturile minorităților în România și mai puțin drept formațiune politică. Pe de altă parte, prin UDMR se pot atrage fonduri din Ungaria pentru dezvoltarea comunității și în general acest
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]