3,569 matches
-
insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu vechii răzeși. Și în prezent, înlocuirea răzeșilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a la Școala Normală din Bârlad. Am plecat acasă cu un frate și o soră ca să petrecem vacanța de Paști împreună cu mama și frații mai mici, tata fiind concentrat pe front. Cum vacanța cu toate obiceiurile ei casnice și hora sătească cu distracțiile sale au trecut repede, eu, ca mai mare și purtător de cuvânt al celorlalți, am convins-o pe mama să mai stăm acasă o zi în plus, după expirarea termenului când trebuia să fim la școală. Mama, duioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la școli secundare și pe ceilalți doi ... Didina și Petrică ... acum încă elevi la Școala generală din sat. De menționat faptul că în preajma Unirii Principatelor (deci la 500 ani de la întemeierea statului) nu existau în Moldova decât 25 de școli sătești, multe dintre ele nefuncționând din lipsă de elevi sau de învățători, în unele cazuri (conform celor afirmate de V.A.Ureche) pe post de învățători fiind folosiți "cântăreți sau grămătici de pe la biserici". Au trebuit să vină reformele lui Cuza din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
umană, Geografia continentelor, Geografia României etc.). Excursiile geografice s-au ținut fără excepție în fiecare vară, imediat după terminarea sesiunii de examene. Erau cea mai așteptată, mai agreată și mai utilă formă de pregătire pentru noi, studenții veniți din mediul sătesc, cu un orizont geografic extrem de limitat. Erau dorite chiar și de profesori care, datorită vremurilor tulburi anterioare, nu putuseră apela la această formă complementară de instruire a viitorilor profesori de geografie. Fiecare excursie ținea cam 10-15 zile și se desfășura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de frământări sociale, unele mai profunde, născute la sfârșitul epocii antice, sub influența cărora vechile orașe antice aproape că au dispărut. Viața socială proprie cetăților antice nu putea dăinui și a fost preschimbată într-o alta, dominant rurală, a comunităților sătești, între care legătura era asigurată de orășele târguri (burguri), total diferite de cetățile antice. Vechea ordine democratică a cetății, dominată de stăpânii de sclavi, a fost transformată în alta, clădită pe relațiile dintre feudali și masa de țărani producători de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu lumea de acolo. Lumina climei continentale, caldă și uscată vara, uscată și rece iarna, suspendată deasupra marii câmpii a Dunării și a văilor carpatice. Lumină ca un ambalaj transparent în care se păstrează, pentru mine, imaginile puternice ale României sătești. Cu atât mai puternice cu cât ele coincid cu copilăria la vie, în casa joasă, rezemată de dealurile Odobeștiului, rezemate la rândul lor de munte, Vrancea mea misterioasă, cu vechea ei lume trăind încă, în anii ’30, în mod arhaic
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
acestor articole stă întâi de toate în chipul sfătos de a traduce fără multe neologisme, într-o limbă la îndemâna tuturor, marile abstracții. Darul acesta îl avea Maiorescu. Însă Eminescu îl depășește în partea formală cu mult. El coboară până la vorba sătească și la proverb, scoate pilde, face figuri cu o siguranță uimitoare. Niciodată nu s-au exprimat la noi idei generale cititorului de gazetă într-un chip care să dea fiecăruia iluzia că pricepe"311. Exegetul subliniază în aceste rânduri una
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai mari clarități. 1. De la piatră la fier: primele comunități (din mileniul al VI-lea pînă în anii 500 î.I.C.) Mai puțin de cinci mii de ani au fost necesari pentru a vedea formate pe teritoriul nostru primele comunități sătești care, după folosirea pietrei, descoperă progresiv valoarea metalelor. Venirea grecilor și primele documente scrise marchează pentru Franța începuturile istoriei. 1800000 de ani, primele urme de viață umană pe teritoriul nostru... O astfel de estimare pune în valoare noțiunea de durată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care se amestecă creșterea animalelor, cultura plantelor și meșteșugurile cu fabricarea ceramicii, ceea ce duce la o sedentarizare progresivă a unei populații pînă atunci esențialmente nomadă. Stabilite pe un teritoriu precis, legate de un pămînt pe care îl structurează, aceste comunități sătești cunosc atunci o evoluție interioară profundă, cu o ierarhizare socială după aptitudinile, meseriile, funcțiile fiecăruia. Trei mari ansambluri regionale se conturează cu caracterele lor proprii. Ansamblurile regionale. Prima regiune atinsă de fenomenul neolitic este Franța de Sud începînd cu mileniul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
face să dispară constrîngerile cele mai arbitrare și mai jignitoare (document 3, p.130). Pe de altă parte, în cadrul ordinii sociale, țăranul nu este singur. Asistăm la afirmarea unor solidarități care restabilesc în favoarea sa un oarecare echilibru: solidarități familiale, parohiale, sătești pînă la urmă, țesute în sînul comunităților care vor fi timp de secole cadrul real al vieții țărănești, oricare ar fi statutul juridic al oamenilor sau al pămîntului. Satul și comunitatea țărănească. Căci marele eveniment din istoria țărănimii între secolele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acte datează în majoritate din secolele al XII-lea și al XIII-lea. În Franța de nord, un sfert dintre ele sînt anterioare anului 1190, jumătate se eșalonează între 1190 și 1240, ultimul sfert fiind posterior. El marchează recunoașterea realității sătești de către senior. Cei care se roagă: o mare reformă Biserica feudală. În Franța, ca și în alte părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în alte state, la care se adaugă și cultul familiei la români. În mediul rural, spre deosebire de mediul urban există și o morală mai puternică în privința căsătoriilor, deși în ultimii ani a cunoscut și aici o oarecare degradare. Mentalitatea sătească e favorabilă căsătoriei timpurii și aproape condamnă celibatul. În comuna Șipote, nupțialitatea cunoaște mai multe perioade în evoluția sa . Astfel, în intervalul analizat, 1985-2002, după cum se observă și în tabelul nr. 2 și fig. nr. 2, indicele de nupțialitate a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
perioada postrevoluționară s- au înregistrat valori cuprinse între 15,1‰ și 20,7‰ . Între acești ani s-a înregistrat și valoarea minimă a natalității din cadrul perioadei analizate(1985-2002), aceasta fiind de 15,1‰ în anul 2002. Se știe că mentalitatea sătească e favorabilă numărului ridicat de copii, dar e constrânsă în această privință de factorii economici. La nivelul comunei Șipote, toate evoluțiile analizate denotă un fond sănătos de populație, cu o structură pe vârste echilibrată, precum și o percepție tradiționalistă asupra rolului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
utiliza din plin de elementele acestui mod de expunere;tablourile prezentate în pastel sunt străbătute de sensuri profunde; - pastelul imaginează cufundarea în mijlocul naturii; o natură curată și naivă, dar uneori ostilă, neprimitoare; dar și apropierea de suflete nevinovate ale mediului sătesc, ale vietăților ce simbolizează gingășia și drăgălășenia; prin aceasta pastelul se alătură idilei, bucolicei; elogiei; - pastelul este și o împletire de simțiri poetice, dar și un prilej de meditație; imaginația cititorului fiind solicitată intens; Omul, integrarea omului în natură:omul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Bernea, Ernest, Crist și condiția umană. Încercare de antropologie creștină, București, Editura Cartea Românească, 1996. Bernea, Ernest, Trilogie filosofică, Cluj, Editura Dacia, 2002. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, Editura Humanitas, 2005. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Îndemn la simplitate, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Dialectica spiritului modern, București, Editura Vremea, 2007. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, București, Editura Predania, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ar trebui să constea în promovarea de pe plan local a valorilor românești, în timp ce presa locală ar trebui să fie o frescă fidelă a zonei. Teodor Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cuvîntul paganus pe care îl rosteau iudeo-sataniștii către cei ce nu le împărtășeau scornelile, dovedesc faptul că religia lor era cantonată numai în mediul urban la acea vreme iar mărturisirea zurbagiului este veridică. În latină cuvîntul paganus are sensul de sătesc, rural și țăran, deci pentru ei era insultător să aibă alături asemenea ființe, ,,nedemne” de făcăturile pline de înțelepciune ale rabinului eretic Filon și a altor lifte care numai de duhul blîndeții nu fierbeau. La noi cuvîn-tul a ajuns sub
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
atât de mare în calea educației; "erau oameni săraci, dar cu bun simț". Opoziția venea, în cele mai neașteptate forme, exact din partea reprezentanților puterii politice: "activiști mărunți"4, trimiși ocazionali "de la Partid" sau rezidenți de durată în centrele de putere sătești. Își dovedeau frecvent incultura, prostia, reaua voință. Prilejurile nu lipseau și cu cât "indicațiile" veneau mai "de sus", cu atât mai paralizante erau reacțiile lor. Campania pentru dezarmare și pentru interzicerea armelor nucleare, din anii '80, a ajuns în sat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mai vedea, V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia, nr. 3, 1950, p. 30; D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27; Saricu Cere, "Din munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
esențial: regele Ioan cel Bun cere plătirea impozitului pe sare, fumăritul, și ia de la supușii săi cele trei milioane de ecu necesari pentru plata răscum părării care trebuie să-1 scape din captivitate după înfrîngerea sa de la Poitiers (1336). Numeroase comunități sătești care s-au înarmat pentru a lupta contra mercenarilor și tîlharilor se ridică, în mai 1358, împotriva nobililor și puterii regale. Revolta izbucnește în Beauvaisis, Valois și Amiénois și se întinde pînă în Berry și în Bourgogne. Conduse de Guillaume
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prin strâmtoarea Ghimeș-Palanca, pe valea Bistriței în sus, prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș spre Maramureș, peste ambele fiind comite Andrei, fiul lui Lackfy, și în Țara Bârsei pe la Oituz. Regiunea Ciucului și întreaga Țară a secuilor au fost prădate și devastate, cetățile sătești de la Râșnov, Christian, Vulcan, Cumidava (Orlenburg) și altele au fost dărâmate și populația robită. Însuși Brașovul a avut de suferit, pierzând toate privilegiile care au trebuit reînnoite de către Ludovic mai apoi. Istoricul saxon pune data acestei incursiuni în anul 1345
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tot mai mulți oameni care nu au unde să câștige de o pâine, zeci de medici și personal mediuă sanitar, cu studii strașnice, pleacă peste hotare, în România se închid unitățile medicale iar bolnav ii, mai ales cei din mediu sătesc nu au unde se trata și cu ce să-și achite medicamentele... Și au trecut peste noi ani sumbri, foamete și război, și tot am crezut în bine, astăzi în ce să mai credem, când vedem că pentru nepoții noștri
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe Ioanid Romanescu, nu este mai puțin cunoscut decât fiul lui, ci, din contră, el este cunoscut Iașului, dar mai ales Bârladului, daca nu atât prin poezia să, atunci prin vocea să; sălile arhipline ale reședințelor ori ale caminelor culturale sătești Îi sorb parcă și astăzi din ecou vocea trubadurului. Că Sandu a fost și a rămas un trubadur, un risipitor de poezie proprie ori a colegilor, a cunoscuților, a celor ce l-au sensibilizat, dar și a poeziei folclorice. Gazetele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
forurilor importante, a lansat, un plan de activități Îndrăznețe pentru care mi se cerea sprijin. De fapt, asta și voiam. Primul obiectiv: o formație artistică pentru tineri. Zis și făcut. Mai mult chiar, am Înființat ansamblul comunal CORAGHEASCA. Această formație săteasca a devenit emblematica pentru anii '70 - '80. Nu atât prin trofee, cât prin calitatea artistică a spectacolelor În țară și străinătate. - Anul 1969 celebra a XX a aniversare de la Înființarea primelor detașamente de pionieri. Pregătiri, trebuia că evenimentul să fie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în timpul ministeriatului său. Emanciparea națiunii nu putea surveni decât prin educație și activitate de culturalizare a lumii rurale, prin ridicarea educativă a acestui mediu putându-se înfăptui prin așa-zisele ,,universități țărănești” (cursuri de culturalizare populară), școli și cămine culturale sătești: Înfăptuind în fiecare sat din cuprinsul României o transformare de stări sociale, prin cămine, și o transformare a persoanelor din sat prin școlile țărănești, prin acest sat nou și țăran nou se va înfăptui și o adevărată țară nouă”. Fără
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]