4,209 matches
-
cu revoluția maghiară, organizează un miting studențesc împreună cu câțiva colegi de la Medicină, în urma căruia este arestat și condamnat la cinci ani de închisoare. Detenția o execută la Jilava, Gherla, Uranus și în lagărele de muncă forțată de la Periprava, Stoenești și Salcia. După închisoare este trimis cu domiciliu forțat în Bărăgan, la Rubla-Călmățui, unde se împrietenește cu N. Carandino și Corneliu Coposu. Revenit în București, se angajează la început ca operator chimist, după care intră funcționar la Ambasada Statelor Unite ale Americii. În 1968- 1969
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
de început). Colaborează cu versuri Radu Stanca, Ion Pillat, Radu Gyr, Al. T. Stamatiad, George Popa, Ion Th. Ilea, Virgil Carianopol, Lucian Costin, Ion Sân-Giorgiu, Traian Chelariu, Ștefan Baciu, Aron Cotruș, Horia Bottea, Aurel Chirescu, Emil Isac, Aurel Marin, Constantin Salcia, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul; cu proză - Victor Papilian (Fără limită), Teodor Scarlat (Răspântii), Mihail Chirnoagă, B. Jordan, N. Ladmiss-Andreescu; cu eseuri critice - George Popa (Ștefan Petică în zodia tăcerii viorilor), N. Ladmiss-Andreescu (Un rac: Eugen Ionescu, Octavian Goga), N. Albu
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
, Horia (8.VIII.1926, Salcia, j. Teleorman - 14.X.1983, București), prozator, eseist și poet. Este fiul Nicolinei Stancu (n. Păun), învățătoare, și al scriitorului Zaharia Stancu. Învață în București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu” (1937-1945) și Facultatea de Medicină (1945-1951). Profesează ca medic endocrinolog
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
totuși mai ales de către europeni. Localnicii prepară o varietate de băuturi răcoritoare din migdale, semințe de pepene, dovleci, castraveți și altele, la care se adaugă arkh-e-gulab, arkh-e-keora și bedemusk, adică apă de trandafiri distilată, pandanus dulce parfumat și flori de salcie egipteană. Folosesc, de asemenea, un sirop făcut din boabe de Grewia asiatica; un sirop de oțet aromat cu mentă; lapte bătut; lapte și apă; precum și lapte prins cu sare și apă. Cei care Își pot permite prețul răcirii artificiale a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Al. Macedonski (Moară pe Dunăre, Palatul fermecat, Vrăjitoarea, O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor), D. Călugăru, I. C. Romașcanu, C. Seche, Dim. Orfănescu, Radu D. Rosetti, versuri de Dim. Orfănescu (Amurgul pe ocean, Vis straniu, Seara la țară, Sub umbră de salcii), D. Călugăru, Constant Teodorescu, M. Munteanu, Dumitru Millo ș.a. Un sonet al lui Al. Macedonski, Crin, e transpus din franțuzește de Claudia Cridim (cum semna acum Claudia Millian). Sunt publicate traduceri din Ludwig Uhland, François Coppée, H. Sienkiewicz, Octave Mirbeau
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
Basarabov (1942), o hagiografie unde cursul baladesc-narativ e întrerupt ciclic de condace și icoase, pline de rugi dramatice, febrile, de invocări ale Creatorului, comentarii teologice și meditații filosofice, încheiate invariabil cu ideea că fără Dumnezeu viața e vană: „Tremur ca salcia, Doamne, când sunt departe de tine/ Îndoiala îmi umple ființa”. Mai târziu va scrie un Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului (apărut la Madrid, în 1983) și alte poeme de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
colaboratori, între care Romulus Seișanu, N. Batzaria și Silviu Dragomir, vor avea de suferit pentru convingerile exprimate în publicistica lor politică. Continuă să semneze literatură și articole dedicate evenimentelor culturale Leontin Iliescu și Al. Agnese (vechi redactori ai gazetei), Constantin Salcia, N. Vătămanu (rubrica „Sfatul medicului”), Mihail Sevastos, Vasile Netea, Al. Dimitriu-Păușești, Victor Eftimiu, G. Oprescu ș.a. Dar U. nu mai are nici autoritatea sau difuzarea unui cotidian național, nici - în ceea ce privește informația propriu-zisă, influența politică și cuprinderea vieții culturale și literare
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
nuvele de E. Lovinescu, V. I. Popa, Mircea Streinul, Liviu Bratoloveanu, Eusebiu Camilar (câștigător al concursului instituit de revistă în 1942), Monica Lovinescu (care debutează aici în 1942, sub pseudonimul Ioana Tăutu), Ioana Petrescu, Ioana Postelnicu ș.a. Versuri dau Constantin Salcia, Magda Isanos, Ioanichie Olteanu, Geo Dumitrescu, Al. Jebeleanu, Petru Vintilă, M. I. Cosma, Victor Kernbach ș.a. De reținut, de asemenea, lansarea amplei anchete Ce este poezia? (1942), organizarea în 1943 a unui „concurs pentru sonet” (juriul selectându-i în final
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
biblice și plictisite urcă, urcă, urcă, urcă pe / cărare și pocnesc printre bice, hăis-cea și vorbe murdare”. Accentele lirice se deplasează către patetismul exasperării și trăirile halucinatorii, trăsături distinctive ale poeticilor expresioniste: „Să ne oprim aci lângă fântâna secată / că salcia serii cade apăsător, / chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
cunoscute: Pomul se cunoaște primăvara. Omul se cunoaște bine. Toamna se numără bobocii. Paza bună trece primejdia grea. Buturuga mică răstoarnă carul mare. 2. Însemnează părțile principale de propoziție și părțile secundare. În apa întinsă a lacului se oglindește luna. Sălcii bătrâne străjuiesc malurile. O barcă rătăcită plutește încet. Peste tot domnește o liniște adâncă. 3. Scrie o compunere despre o faptă bună pe care ai făcut-o în vacanța de vară. Folosește și descrierea. Dă-i titlu potrivit! TESTUL NR.
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
obiectelor, ce nu se mai oferă în alteritatea lor terifiantă, ci ca receptacole ale unei priviri intime, familiare, care le umanizează. În consecință, indiferent de natura lor, lucrurile își dezvăluie „sufletul”, alcătuind deopotrivă suportul și substanța unei microarmonii senzoriale: „Crengile sălciilor împreunate ca niște rime elastice / o pisică moartă paie și haine vechi plutesc pe apă / timp străvechi încremenit în scorburi inundațiile / de altădată nisipul lustruiește oasele înecaților / cine a lăsat pe mal o roată de bicicletă ruginită / aerul e dulce
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
STANCU, Zaharia (5.X.1902, Salcia, j. Teleorman - 5.XII.1974, București), poet, prozator și gazetar. Este fiul Mariei (n. Delcea Bratu) și al lui Tudor Stancu Mitroi, țărani. Urmează cinci clase în satul natal. Din 1915 se întreține singur, fiind ucenic într-o tăbăcărie la
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
suferința „desculților”. Fraza e mai adesea scurtă, vâjâitoare ca plesnetul de bici, usturătoare, cu insistări și reveniri obsesive asupra unui element esențial al ideii exprimate: „Plouă. Acum plouă. Stau în casă. Fereastra e fumurie. Duzii din fața casei, salcâmii de lângă ulmi, salcia de lângă fântână au rămas fără frunze. Bate ploaia în ziduri, în geamuri, în arbori. Bate ploaia. Mă uit la mâinile mele. Se închid. Se deschid iarăși. [...] Plouă. Acum plouă”; „Tămășoiu a furat trei rațe. Trei rațe a furat nenorocitul”; „Cu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Valea Urloii, Urluia; Bahna, Valea cu Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în RBDD este cel mai variat din România și găzduiește o mare varietate de comunități de plante și animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
de comunități de plante și animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
de plante și animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
Cu acțiune paraziticidă. Capitolul III “Noțiuni generale privind obținerea unor extracte din plantele medicinale” 1. Definiții,clasificare 2. Generalități privind obținerea extractelor vegetale. Capitolul IV “Cămara cu leacuri ale naturii” 1. Din zorii istoriei. 2. Principiile active. 3. Aspirina din salcie. 4. O noua eră. Capitolul V “De la plantele medicinale la medicamente eficiente” 1. Bogația din plante. 2. Lupta împotriva malariei. 3. Lupta împotriva cancerului. Capitolul VI “Utilizarea remediilor din plante” 1. Preocupări recente. 2. Legislația românească. 3. Produse înregistrate din
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
nesociabil înnărăvească: a lua sau a face să ia un obicei rău; a (se) deprinde, a (se) învăța cu nărav; a (se) obișnui, a (se) deprinde; lăutoare: lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap; lozi: specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir de grâu cireșii se aprind din nou și ne dăruiesc cercei aromați și gustoși după deal, dintr-un tezaur țîșnesc săgeți de aur miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineții de august
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
auriu și fierbinte al mării ploaia curge deasă, măruntă și caldă ceru-i albastru ca o petală de miozot ploi vesele și calde cireșe roșii ca focul dulciamărui miresme calde de cimbrișor și ceară lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor cerul albastru se apleacă spre dumbravă iarba coaptă strălucește și se clatină în vânt umbra pare verde și de flori embălsămită aerul e-neclintire și devine arzător vara - stăpână ce împarte veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase a sosit în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ș.a. (Constantin Titel Petrescu), Însemnările unui fost socialist (Ioan Georgescu Stoașe). Sporadic apar rubricile „Literatura sovietică” (unde intră un fragment din proza Verei Inber) și „Religia sovietică”. Se publică versuri de Octavian Goga, George Voevidca, Al. Iacobescu, Eugen Constant, Const. Salcia, Scarlat Callimachi, Petre Frânculescu ș.a., proză de Neagu Rădulescu, Ștefan Ivanovici-Terențiu, Alice Gabrielescu, Ion Pas, Lucian Bildirescu (O excursie pe Marea Mediterană). În sumar sunt incluse și traduceri din autori precum Anatole France, Carl Sandburg, Ernst Toller, Pearl Buck, Magdaleine Marx
SPIRITUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]
-
în efortul stilistic, lirismul rămâne unul al suprafețelor, al convențiilor, trădând adesea pe moralist și pe pedagog. Când nu e copleșită de artificiu, de angrenajul baroc, greoi ornamentat, sensibilitatea poetului, reală, dă naștere unor imagini pline de grație și senzualitate: „Salcia ca o fecioară/ Stă pe mal să se dezbrace,/ Lăsând părul lung să-i joace/ Alintat de vânt de seară” (În parc). Și ca prozator, P. are o pronunțată preferință pentru lumea rurală, din care extrage, bunăoară, subiectul romanului Vătaful
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
1955, trece la Facultatea de Filologie a Universității din București. În noiembrie 1956 este arestat pe motive politice și condamnat la patru ani de închisoare, pe care îi execută la Jilava, Gherla și în lagărele de muncă forțată de la Periprava, Salcia și Luciu- Giurgeni. După eliberare își câștigă existența pe șantiere, ca instalator de calorifere și hamal, iar ceva mai târziu ca instructor pentru teatrul de păpuși. I se admite să își continue studiile universitare și frecventează cursurile secției de limba
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]