2,377 matches
-
pe punte începură să se întoarcă în cabina cea mare. Sună clopotul. Vremea odihnei de după masă trecuse deja, iar de acum și până seara îi așteptau câteva ore lungi și plicticoase. Haideți în cabina cea mare! îl invită Nishi pe samurai în timp ce coborau scara. Nu vreți să învățați spaniolă? Velasco apăru în cabina cea mare și zgomotoasă arborând surâsul lui dintotdeauna. Semăna cu zâmbetul plin de sine al omului în toată firea care privește la ogloată de copii ce nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu sfială de haina Lui. Căci își zicea: „De mă voi atinge de haina Lui, mă voi vindeca!” Iisus s-a întors și i-a zis: „Femeie, mergi în pace! Credința ta te-a mântuit!” Și femeia s-a vindecat. Samuraiul asculta nepăsător cuvintele lui Velasco. Pentru el, învățătura creștină fusese până acum un lucru străin și îndepărtat, iar acum i se părea fără rost să asculte asemenea povestiri. Brusc, femeia cea vrednică de milă din povestirea lui Velasco îi aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nefericiți decât femeia aceea bolnavă. Tatăl său îi spunea mereu povestea bătrânelor și femeilor părăsite pe marginea drumului în vremuri de foamete. Negustorii se străduiau din răsputeri să nu zâmbească ascultând povestea lui Velasco. Îl priveau cu feșe mirate, dar samuraiul știa că ei nu-l ascultau cu adevărat. După cum spunea Matsuki Chūsaku, negustorii învățau câte ceva despre povestirile creștine doar pentru că se gândeau că acest lucru avea să le prindă bine în negoțul lor din Nueva España. Velasco închise Biblia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Velasco închise Biblia și, arborând din nou același zâmbet de mai înainte, își trecu roată privirea peste negustori ca să vadă ce sentimente le stârnise povestirea lui. Printre chipurile lor cuminți, găsi unul care-l privea parcă înfuriat. Era Yozō, servitorul samuraiului. După ce Velasco ieși din cabina cea mare, negustorii își puseră pensulele la loc în cutii căscând și lovindu-și cu pumnii umerii înțepeniți. Expresiile sârguicioase depână atunci le dispărură de pe chip și atmosfera destinsă a însărcinării duse la bun sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
însărcinării duse la bun sfârșit umplu cabina cea mare. Unii începuseră să joace cu zaruri lângă încărcătura în dreptul căreia stătuse Velasco. Pe timpul călătoriei noastre am de gând să învăț cât mai multă spaniolă. Pe când ieșea din cabina cea mare alături de samurai, Nishi vorbea despre speranțele sale tinerești, cu toate că nu-l întrebase nimeni nimic. — Când vasele străine vor veni în cele din urmă în porturile de pe domeniile Stăpânului, fără îndoială că înalții oficiali vor avea nevoie tălmaci, iar eu aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
străine vor veni în cele din urmă în porturile de pe domeniile Stăpânului, fără îndoială că înalții oficiali vor avea nevoie tălmaci, iar eu aș vrea să am o asemenea îndeletnicire. Sper să-nvăț destulă spaniolă în timpul călătoriei. Ca de obicei, samuraiul îl invidia puțin pe acest tânăr. El era însă mult mai bătrân decât Nishi și nici nu era destul de destupat la minte ca să învețe o limbă străină. În timp ce solii își luau masa adusă de însoțitorii lor, Tanaka Tarozaemon îl dojenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
primească sau nu unelte noi. De când a ajuns un mucos ca tine să se amestece în treburile cârmuirii? Tânăr cum ești, ți se pare că tot ce e nou e și bun! Profilul grav al lui Tanaka îi aduse aminte samuraiului de unchiul său așezat lângă vatră. Era în firea samurailor de țară să prețuiască onoarea mai presus de orice, să socotească jignirea altuia drept cea mai adâncă rușine dintre toate și să disprețuiască noile obiceiuri fără să încerce defel să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ca tine să se amestece în treburile cârmuirii? Tânăr cum ești, ți se pare că tot ce e nou e și bun! Profilul grav al lui Tanaka îi aduse aminte samuraiului de unchiul său așezat lângă vatră. Era în firea samurailor de țară să prețuiască onoarea mai presus de orice, să socotească jignirea altuia drept cea mai adâncă rușine dintre toate și să disprețuiască noile obiceiuri fără să încerce defel să-și îmbunătățească vechile deprinderi. Unchiul său și Tanaka aveau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
jignirea altuia drept cea mai adâncă rușine dintre toate și să disprețuiască noile obiceiuri fără să încerce defel să-și îmbunătățească vechile deprinderi. Unchiul său și Tanaka aveau și ei asemenea trăsături adânc înrădăcinate în firea lor. La fel și samuraiul însuși. Numai că el de când era pe corabie ajunsese uneori să urască partea aceea rustică din el și să invidieze mintea roasă necontenit de curiozitate a lui Nishi. Nishi. Vorbise Matsuki. Așezat în fața samuraiului, tocmai punea capacul peste cutia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în firea lor. La fel și samuraiul însuși. Numai că el de când era pe corabie ajunsese uneori să urască partea aceea rustică din el și să invidieze mintea roasă necontenit de curiozitate a lui Nishi. Nishi. Vorbise Matsuki. Așezat în fața samuraiului, tocmai punea capacul peste cutia din care terminase de mâncat. Ai fost vreodată în cabina din fund în care stau străinii? Da. Ce părere ai despre felul cum duhnesc străinii? Despre cum duhnesc? — De când ne-am urcat pe corabie, duhoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
străinii? Despre cum duhnesc? — De când ne-am urcat pe corabie, duhoarea lor înțepătoare îmi face o silă de neîndurat. De pildă, de câte ori vine Velasco în cabina noastră aduce cu el mirosul acela de străin. De când discutase cu el pe punte, samuraiul se simțea deranjat de felul atotștiutor în care vorbea Matsuki. Nu îl interesa nici creștinismul, nici misionarul creștin, dar se simțea rușinat când îl vedea pe Velasco după ce acesta îi împrumutase lui Yozō din puținele sale haine și așternuturi. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
acesta îi împrumutase lui Yozō din puținele sale haine și așternuturi. În mintea sa, îl socotea pe Yozō un supus, un servitor, dar Velasco nu făcea asemenea deosebiri. — La ce bun să le vezi pe toate cu ochi răi? spuse samuraiul de alături. Nici mie nu-mi place... — Mirosul lui Velasco arată înverșunarea străinilor! continuă Matsuki. Numai un bărbat ce răspândește un asemenea miros a putut să vină de departe tocmai până în Japonia. Nu e vorba doar de Velasco! Acea înverșunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-și primise pedeapsa zăcea acum chircit pe punte ca o zdreanță. Toți se uitau, numai Velasco se repezi spre el, îl luă în brațe și îi șterse sângele cu propriile sale haine. Apoi, sprijinindu-i trupul, îl coborî în cală. Samuraiul simți o silă nelămurită. Nu loviturile de bici îi provocaseră un asemenea simțământ. Încă mai vedea în fața ochilor chipul neclintit al lui Velasco privind netulburat fiecare șfichiuit de bici prin ceața de pe punte. După cum zicea Matsuki, era ceva neplăcut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lui Velasco privind netulburat fiecare șfichiuit de bici prin ceața de pe punte. După cum zicea Matsuki, era ceva neplăcut pe chipul străinului care la împlinirea pedepsei a șters cu hainele sale sângele omului aproape leșinat și l-a dus în cală. Samuraiului nu-i venea să creadă nici în ruptul capului că acest Velasco era același cu cel care îi dăduse din hainele sale lui Yozō. Pâcla nu se ridică nici după cinci, nici după șase zile. Jilave cum erau, pânzele, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
deasupra încărcăturii, ca să nu se ude. Curând valurile începură să împroaște puntea. Se izbeau înverșunate de carena înclinată și răsunau în coastele corăbiei. Solii se pregătiră pentru ce era mai rău. Legară o funie de salvare între doi stâlpi, iar samuraiul își legă și el pe spinare cutia cu scrisorile Stăpânului și își înfipse bine sabia la șold. Ca să preîntâmpine izbucnirea focului stinseseră toate lămpile cu ulei, de aceea, deși nu se lăsase încă seara, îm cabina lor era întuneric. Vasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sfâșiată, San Juan Baptista plutea ca o stafie pe marea încă învolburată. Pe vas nu se vedea nici țipenie, iar clopotul era și el mut. Sleiți de puteri, marinarii și mateloții dormeau duși răspândiți pe ici, pe colo. Înainte de prânz, samuraiul își adună puterile rămase și se târî afară din cabina udă în căutarea lui Yozō și a celorlalți trei însoțitori ai săi. Spre deosebire de cabina cea mare, cabina solilor era construită pe o treaptă mai sus decât culoarul, departe de scara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o treaptă mai sus decât culoarul, departe de scara ce urca pe punte și de aceea, cu toate că fusese inundată, apa se scursese imediat și cabina nu avusese chiar atât de mult de suferit. Slavă Domnului, scrisorile Stăpânului nu se udaseră. Samuraiul străbătu culoarul în care apa era încă până la glezne și coborî la etajul de dedesubt unde negustorii zăceau prăvăliți unii peste alții, de nu aveai loc să arunci un ac. Unii îl vedeau pe samurai, dar nu aveau puterea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scrisorile Stăpânului nu se udaseră. Samuraiul străbătu culoarul în care apa era încă până la glezne și coborî la etajul de dedesubt unde negustorii zăceau prăvăliți unii peste alții, de nu aveai loc să arunci un ac. Unii îl vedeau pe samurai, dar nu aveau puterea să se ridice și să-l salute cu o plecăciune. Unii dormeau buștean, alții se uitau pierduți într-un punct printre ochii întredeschiși. Cabina în care se țineau desagii era, de asemenea, înțesată de oameni, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aveau puterea să se ridice și să-l salute cu o plecăciune. Unii dormeau buștean, alții se uitau pierduți într-un punct printre ochii întredeschiși. Cabina în care se țineau desagii era, de asemenea, înțesată de oameni, iar printre ei samuraiul îi văzu pe Yozō și pe ceilalți însoțitori ai săi întinși cu fața la podea. Se strecură printre trupuri și capete și îi strigă. Yozō, Ichisuke și Daisuke se ridicară cu greu, numai Seihachi rămase nemișcat pe burtă. Noaptea trecută un cufăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
leșinase pentru o vreme în mijlocul potopului, dar ceilalți trei îl trăseseră afară. — L-a îngrijit senior Velasco, spuse Yozō și își plecă privirea, de parcă acest lucru ar fi fost o dezonoare pentru stăpânul său. A stat lângă Seihachi până în zori. Samuraiul ținea minte că după furtuna de data trecută Velasco îi împrumutase lui Yozō din hainele sale. Yozō însuși era și de această dată mișcat până în adâncul sufletului de mila pe care o arăta față de niște oameni de teapa lor acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
împrumutase lui Yozō din hainele sale. Yozō însuși era și de această dată mișcat până în adâncul sufletului de mila pe care o arăta față de niște oameni de teapa lor acest străin pe care nici nu-l cunoscuse bine până atunci. Samuraiul se simțea încă o dată rușinat pentru că Velasco îi tratase pe însoțitorii săi cu acea compătimire pe care era de datoria lui ca stăpân să le-o arate. Lângă Yozō se afla ceva ca un șirag de mărgele. Yozō îl lămuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Yozō îl lămuri că era un rozariu creștin pe care Velasco îl uitase acolo. — Senior Velasco, zise Yozō sfios ca și cum ar fi fost prins asupra faptului, le-a folosit ca să se roage pentru Seihachi și pentru alții. — Ascultă-mă, zise samuraiul ridicând puțin glasul, îi sunt recunoscător lui senior Velasco, dar să nu ne plecăm urechea la învățăturile creștine! Însoțitorii săi nu ziceau nimic, așa că samuraiul spuse în așa fel încât să nu-l audă cei care dormeau împrejur: — Negustorii ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
faptului, le-a folosit ca să se roage pentru Seihachi și pentru alții. — Ascultă-mă, zise samuraiul ridicând puțin glasul, îi sunt recunoscător lui senior Velasco, dar să nu ne plecăm urechea la învățăturile creștine! Însoțitorii săi nu ziceau nimic, așa că samuraiul spuse în așa fel încât să nu-l audă cei care dormeau împrejur: — Negustorii ascultă povestirile creștine doar de dragul negoțului în Nueva España. Pentru a putea face negoț, ei trebuie să cunoască și învățăturile creștine. Însă voi nu sunteți negustori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
povestirile creștine doar de dragul negoțului în Nueva España. Pentru a putea face negoț, ei trebuie să cunoască și învățăturile creștine. Însă voi nu sunteți negustori. Atâta vreme cât sunteți supuși ai casei Hasekura, nu aveți voie să deprindeți învățătura creștină! Vorbind astfel, samuraiul își aduse deodată aminte de cuvintele lui Matsuki Chūsaku. El spusese că în sufletul lui Velasco se găsea o înverșunare oarecum înspăimântătoare și că Velasco se arăta blând tocmai ca să-și ascundă această înverșunare. Și le mai zisese să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cuvintele lui Matsuki Chūsaku. El spusese că în sufletul lui Velasco se găsea o înverșunare oarecum înspăimântătoare și că Velasco se arăta blând tocmai ca să-și ascundă această înverșunare. Și le mai zisese să nu cadă în plasa acestui străin. Samuraiul nu înțelesese bine ce voise Matsuki să spună, dar se temea că supușii săi se vor da după Velasco. Vedeți de Seihachi cum puteți mai bine. Nu vă faceți griji pentru mine. Îi adresă lui Seihachi două-trei cuvinte de îmbărbătare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]