3,304 matches
-
7 000 și 8 000 de mărci. Plătite, firește, de statul vest-german. O bună afacere pentru comuniștii români. Germanii pleacă, desigur, din motive politice și economice, dar nici cele naționale nu trebuie ignorate. Este tot mai greu să trăiești ca sas sau șvab în România de astăzi, din pricina atmosferei de naționalism primitiv încurajată de regim.“ În ciuda acestor presiuni sufocante, România nu se poate lăuda cu puternice mișcări contestatare susținute de vârfurile intelectualității române, așa cum s-a întâmplat în alte state din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în viață. Ca fiică de preot la sat, am văzut de mică devotamentul părinților, dar mai ales al mamei pentru oamenii din sat. După exemplul lor, mă devotez altora. Pe de o parte, sunt în multe consilii de conducere ale sașilor plecați din Ardeal, dar am fost și 12 ani în consiliul Bisericii din orașul în care locuim. De când am ieșit la pensie, mă ocup de nepoții pe care-i avem până acum. Cu toate acestea cred că am să mor
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Pârul Plesciorii - Mormântul lui Vasile - Țolfa - Hodina lui Vasile - Cărbunari - Pârul Cheii din Jos - Pârâul lui Ilisie - La Bordeiul lui Mateuț - Poienița lui Peperigu - Vărful Rădăcinilor - Poiana Sub Rădăcini - Cărarea Rodului - Plaiul Pe Cărări - Pârâul Cheii de din Sus - Pârâul Sașilor - Pârâul dela Piatra Țiganilor - Pârâul cu Podu - Poiana cu Steregoile - Stâna din Mierea - Pârâul Trocilor - Pârâul Dracului - Pârâul Gușii - Casa de vânătoare a lui Stoichiță - Pârâul cu Miezuina - La stâna lui Lazăr - Hățașu care iese din Valea Doamnei - Lăițelul - Piatra
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se aflau pe locurile lor, că niciodată, nicio clipă nu lipsiseră de aici. Aflăm din cronici, mai întâi că așezarea Cârța de care Cârțișoara este olimbical legată în istoria lor comună, a fost colonizată de regele ungur Geza (1141-1161) cu sași aduși din părțile Flandrei, ale Rinului de mijloc și ale Saxoniei, «spre a da un nou avânt exploatării bogățiilor miniere, meșteșugurilor și comerțului. Ei (sașii) primiră proprietăți întinse, multe luate dela autohtoni (adică dela români n.n.), apoi dreptul de a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
olimbical legată în istoria lor comună, a fost colonizată de regele ungur Geza (1141-1161) cu sași aduși din părțile Flandrei, ale Rinului de mijloc și ale Saxoniei, «spre a da un nou avânt exploatării bogățiilor miniere, meșteșugurilor și comerțului. Ei (sașii) primiră proprietăți întinse, multe luate dela autohtoni (adică dela români n.n.), apoi dreptul de a plăti numai o sumă de bani, relativ redusă, ca dare pe fiecare an și alte privilegii. Printre altele li se dă în 1224 pădurea românilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rău, domnitorii români sunt treptat determinați să părăsească ținuturile din nordul Carpaților meridionali, în 1469, regele Matia dăruind Țara Făgărașului și Amlașului comunităților săsești. Românii nu stau cu brațele în sân, se revoltă, se adună și îi așteaptă pe deputații sași ce veneau victorioși cu înscrisul, Diploma de Donațiune dela regele Matia. I-au prins, le-au tras câte-o mamă de bătaie, le-au luat documentul și l-au nimicit. Pe de altă parte românii fac sașilor din Cârța nenumărate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așteaptă pe deputații sași ce veneau victorioși cu înscrisul, Diploma de Donațiune dela regele Matia. I-au prins, le-au tras câte-o mamă de bătaie, le-au luat documentul și l-au nimicit. Pe de altă parte românii fac sașilor din Cârța nenumărate supărări, atacuri și pagube în semănături, pășuni și vite. Sașii cer din nou protecția regală, acesta aprobândule la 1469 «Regulamentul săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
regele Matia. I-au prins, le-au tras câte-o mamă de bătaie, le-au luat documentul și l-au nimicit. Pe de altă parte românii fac sașilor din Cârța nenumărate supărări, atacuri și pagube în semănături, pășuni și vite. Sașii cer din nou protecția regală, acesta aprobândule la 1469 «Regulamentul săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu se descurcă, plictisit probabil de problemă, dă Țara Făgărașului spre administrare boierului Udriște
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fac sașilor din Cârța nenumărate supărări, atacuri și pagube în semănături, pășuni și vite. Sașii cer din nou protecția regală, acesta aprobândule la 1469 «Regulamentul săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu se descurcă, plictisit probabil de problemă, dă Țara Făgărașului spre administrare boierului Udriște din Țara Românească. Pe de altă parte, încă la 1241 mânăstirea Cistercită a fost prădată și jefuită de tătari în marea invazie din acel an. Călugării
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș românesc nu dispare însă de pe hotarele mânăstirii Cârța. Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii obștilor sătești. În anul 1322 aceste două sate apar sub denumirea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii obștilor sătești. În anul 1322 aceste două sate apar sub denumirea de Cârța română «Kerch Olachorum», fiind deosebite de cealaltă Cârța, (Kerch) locuită de sași, cu care aveau inițial hotar comun Prin Kerch Olachorum trebuie să înțelegem Cârțișoara și nu Satul Nou, așezat în dreapta Oltului, cum au crezut unii istorici. Spre sfârșitul secolului XIV Țara Făgărașului ajunge sub stăpânirea domnilor din Țara Românească. În anul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Stanciu unele posesii, În documentul de donație se amintește de posesia «Cetate» prin care trebuie înțeleasă mânăstirea Cârța, iar «de regione Kercz», hotarul Cârței înclusiv Cârțișoarele. În multe hărți medievale munții Făgărașului se numesc Munții Cârței ( Alpes Kertzeberg). În graiul sașilor din unele sate transilvane, acești munți se numesc până azi Munții Cârței (Kertzergebirg, de Kertzergebirjer). Aceste două denumiri reflectă o situație anterioară secolului XVI, pentru că în anul 1479, mânăstirea Cârța se desființează, posesiile ei intrând în proprietatea patricienilor din Sibiu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pământ adică, aceștia au o situație diferită față de cea a proprietarilor de pământ din Moldova sau Țara Românească. În secolul al XIIIlea și în prima jumătate a celui următor, nobilii români sunt amintiți alături de cei unguri, de secui sau de sași, ca de exemplu, la 1288 sau la 11 martie 1291, când regele Andrei al III-lea menționează: « -Am ținut noi împreună cu toți nobilii, sașii, secuii și românii din părțile Transilvaniei, o adunare la Alba Iulia». Ultimul document în care-i
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prima jumătate a celui următor, nobilii români sunt amintiți alături de cei unguri, de secui sau de sași, ca de exemplu, la 1288 sau la 11 martie 1291, când regele Andrei al III-lea menționează: « -Am ținut noi împreună cu toți nobilii, sașii, secuii și românii din părțile Transilvaniei, o adunare la Alba Iulia». Ultimul document în care-i regăsim la fel trecuți, este din 1355. Dela încheierea cuceririi teritoriilor intercarpatice de către regalitatea maghiară, situația feudalilor români de pe diferite trepte se înrăutățește progresiv
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
neamul nostru n-a fost așa de refractar străinilor ca românii din țara Oltului. Afirmație pe care acesta o va explica și o va susține cu argumente greu de combătut. De aceea, zice el mai departe, procentul ungurilor și al sașilor aici a fost aproape disparent, cu toate forțările lor repetate de a pătrunde și a cuceri sub raport etnic acest ținut. În vremurile foarte bătrâne, înainte de secolele XIII - XIV, a fost aici un voievod care a dat lupte crâncene cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Făgărașului a fost aproape o sută de ani sub stăpânirea domnilor din Țara Românească (cca.1366 - 1464). Capitala acestui ținut, Făgărașul, era numită în 1393 «marele oraș românesc» de episcopul ardelean Gobelin. Încercarea oficială de a coloniza aici unguri și sași a mers foarte greu în marea de români recalcitranți. În contactul cu băștinașii, veneticii nu puteau rezista, și desele conflicte și amenințări grave îi determinau să plece în alte părți, unde puteau fi mai la adăpostul puterii de stat. Starea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
câble de ovăz, iar pentru fiecare porc în plus, se mai dă 2 denari. Un anumit soi de discriminare între locuitorii țării Făgărașului era reflectată și de regulamentul cetății din ianuarie 1552 : «Românul nu poate denunța pe răufăcătorii unguri sau sași celor 12 jurați ai comitatului, dar ungurul și sasul îl poate denunța pe român». În această chestiune dieta din Tîrgu Mureș, din 1555 era mai puțin categorică: «Țăranul creștin (adică ungur sau sas) poate fi denunțat ca un răufăcător prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se mai dă 2 denari. Un anumit soi de discriminare între locuitorii țării Făgărașului era reflectată și de regulamentul cetății din ianuarie 1552 : «Românul nu poate denunța pe răufăcătorii unguri sau sași celor 12 jurați ai comitatului, dar ungurul și sasul îl poate denunța pe român». În această chestiune dieta din Tîrgu Mureș, din 1555 era mai puțin categorică: «Țăranul creștin (adică ungur sau sas) poate fi denunțat ca un răufăcător prin jurământul altor 7 martori creștini, după cum românul poate fi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu poate denunța pe răufăcătorii unguri sau sași celor 12 jurați ai comitatului, dar ungurul și sasul îl poate denunța pe român». În această chestiune dieta din Tîrgu Mureș, din 1555 era mai puțin categorică: «Țăranul creștin (adică ungur sau sas) poate fi denunțat ca un răufăcător prin jurământul altor 7 martori creștini, după cum românul poate fi denunțat cu mărturia a numai 3 creștini sau 7 martori de aceeași etnie cu el». A se observa că românul nu era considerat creștin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că românii, numai cerul știe cu ce drept sunt surghiuniți pe pământurile cele mai pustii și mai părăsite, dar chiar și acestea li se răpesc îndată ce sunt lăzuite și desfundate de români cu sudoarea frunții lor pentru cultura porumbului. Fiecare sas sau ungur poate răpi aceste pământuri, neținându-se cont că ei le au în stăpânire de sute de ani, gonindu-i pe aceștia în munți cu toată familia, sau chiar silindu-l să iasă din țară. Dacă un sat românesc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești sau săsești. Românul nu are niciodată zile de sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul nu mai poate purta sarcina...» Afirmațiile lui Haquet sunt pe deplin confirmate de cele ce sau întâmplat în Țara Făgărașului cu iobagii de sub stăpânirea fiscului, a nobililor donatari și a patricienilor sași. Iată plângerile din 1726 ale iobagilor din satele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul nu mai poate purta sarcina...» Afirmațiile lui Haquet sunt pe deplin confirmate de cele ce sau întâmplat în Țara Făgărașului cu iobagii de sub stăpânirea fiscului, a nobililor donatari și a patricienilor sași. Iată plângerile din 1726 ale iobagilor din satele Arpașul de jos, Arpașul de sus, Oprea și Streza Cârțișoara, Telechi Recea și Voievodenii Mici împotriva celui mai neomenos domn de pământ din părțile acelea, contele Iosif Teleki : - « Domnul nostru de pământ
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aclame pe Măria Sa, iar Voievodul trebuie să fi răspuns regește salutului supușilor săi, numai că, din păcate, în trecerea sa prin Brașov, cu numai câteva zile mai înainte nu ezitase să-și pună sigiliul pe o convenție încheiată cu patricienii sași, în care aceștia incluseseră și următoarea clauză cu care îi împila și 86 Traian Cânduleț • Ilie Costache mai abitir pe iobagii români transilvăneni, tocmai pe aceia pe care Măria sa ar fi trebuit să-i ocrotească: «Iobagul care părăsește domeniul, sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
națiune în Transilvania, egal îndreptățită cu celelalte și nu tolerată cum se spunea atunci, nu se putu obține. În dieta Transilvaniei la 1790, din 417 deputați, unul singur era român (episcopul Ioan Bob), restul fiind maghiari 90 la sută, și sași 10 la sută. Nobilimea avea preponderență absolută - 85 la sută, ea singură deținea puterea politică, iar revedicările privind drepturi egale emanau dela nobilimea mică și mijlocie, urmărind să obțină aceleași privilegii cu cei aflați pe treptele superioare. Românii, în frunte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai spună românilor tolerați; națiunii române să i se redea toate drepturile cuvile și politice. 2. Să aibă locul între celelalte națiuni, pe care la avut înainte de 1437, când s-a constituit acea Unio trium nationum a nobililor unguri, a sașilor și a secuilor. 3. Clerul, nobilimea și țărănimea română să se bucure de aceleași drepturi și avantaje ca și cele trei națiuni. 4. Numirile în funcțiuni publice și în dietă să fie proporționale cu numărul locuitorilor de fiecare naționalitate. 5
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]