2,615 matches
-
venea și ea uneori și stăteau amândoi fermecați, câte o oră întreagă, ca doi gemeni în pântecul mamei. Aproape că nici nu-i interesa să pună în mișcare vehiculul. L-ar fi păstrat doar așa, parcat în spatele blocului, ca să poată savura din când în când aceste momente de reală, deplină intimitate. Locatarii blocului se familiarizaseră și ei cu silueta suplă a arhitectului care tot dădea târcoale Daciei sale. Purta veșnic aceiași pantaloni scurți făcuți din niște blugi retezați, veșnic aceeași bluză
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tot atât de organic și tot atât de "ale mele" ambele îndemnuri. Dar nu puteam întîrzia peste măsură răspunsul și mulțumirile mele. ― Vă rămân atât de îndatorat, mr. Sen. Dar mi-e teamă să nu vă deranjez, îngînai eu cu ochii la fete, care savurau cu ciudă prizonieratul meu (inginerul și cu Maitreyi erau chiar Iîngă pat, Harold și fetele aproape de fereastră). ― Nu vorbi prostii, râse Narendra Sen. Sunt atâtea odăi iibere, jos, lângă bibliotecă. Și apoi, prezența d-tale va fi încă un ferment
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu lăcomia trupului său tânăr, la ora ceaiului, din acest familiar salon. Iată însă că astăzi, datorită neașteptatelor evenimente, va putea mânca pe săturate, fără să se mai supravegheze. O privește de aceea cu plăcere pe micuța cumnată, care își savurează și ea felia de tortă cu șocolată ; în această clipă este mai destins ca oricând, îl înseninează bucuria unui școlar ce aude sunând de recreație. Nu mai este silit să susțină conversația și va avea destulă răbdare până când Profesorul își
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
firav, care îi lasă din loc în loc la vedere țeasta tranda firiu-blonzie. El îi îndepărtează de la ochi pumnișorii pe care ea și-i întoarce iarăși, cu o nebănuită putere. — Nu, nu i s-a întâmplat nimic, le explică Profesorul răbdător, savurându-și cu modestie triumful. Nu i s-a întâmplat nimic, s-a speriat doar de țipete... Și chiar acesta este adevărul. De țipetele lor s-a speriat și de ei toți, ce s-au repezit deodată. Cât despre pericol, era
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
hrănea zilnic mintea Partidului-Stat, Îi resimțeați din plin aplicațiile: frica, lipsurile, uniformizarea, compromisurile, umilințele. Nu, umorul pe astfel de teme nu prea se producea În acei ani. Frica aproape că trăia prin ea Însăși și se autogenera, Aparatul Represiv Își savura rafinamentul la care ajunsese, după zeci de ani de brutalități și de manipulări prin zvonuri bine Întreținute și de control ideologic - cutuma comună spunea că, la o adică, dușmanul, un om aservit sistemului, poate lua chipul prietenului tău cel mai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-tu-le casa-n cur... — Auzi mă nepoate, dar ia scoate și tu o țîgare de-aia de-a ta. Ca să nu se cheme că ai căscat ciocu’ degeaba pe-acia. Ofer la toată lumea din pachetul de Gitanes. SÎnt foarte fericiți, savurează tutunul tare cu o uimire de copii. — Ai, mămică, da’ cîtă armată făcuși? mă Întreabă răstit una din doamnele grupului de țărani. Fac un semn evaziv cu mîna. — Da’ la mîna aia ce pățiși? mai Întreabă ea arătînd spre brațul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
animate, multe voci care se suprapun În straturi, poți să le urmărești doar dacă te concentrezi pînă intri pe frecvența potrivită. Nu-mi doresc foarte tare să particip, aș prefera să sar peste lecția de viață, aș prefera să-mi savurez În tăcere această victorie... nu știu dacă oamenii ăștia pot să Înțeleagă cine sînt eu și de unde am plecat și unde mă duc. Ei văd o uniformă militară și Își imaginează că știu despre ce e vorba pentru că ei sau
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
până la „Odeon“, pe Strada Mare, care era prea departe. George ura ploaia, îi repugna să-și simtă părul ud, picioarele ude, hainele ude. Nu avea umbrelă. Și nu prea se simțea bine, parcă avea puțină febră. Și-apoi voia să savureze în liniște sendvișurile rămase. Voia o pauză în existența lui, în viața lui care, în ultima vreme, devenise o treabă foarte complicată. Simțea, pentru prima oară de luni de zile, că va reuși, în sfârșit, să se odihnească, să realizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să fiu și să rămân ceea ce Dumnezeu vrea să fiu. Este prea frumos ca să nu notez: după ce am ieșit din biserică, ajuns din nou pe malul mării, în zona amenajată pentru turiști, m-am așezat pe o bancă pentru a savura roșiile lui Nando. Sunt foarte gustoase, cu pâine proaspătă. Soarele dimineții îmi scaldă fața, oglindindu-se în apa ce se zbate neîncetat cu malul. Tinerii angajați de pe plajă fac curățenie, iar șezlongurile și umbrelele îi așteaptă pe vechii sau abia
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fața lor, pe colină se vede localitatea, dominată de turnul unei biserici, lângă care mai observ altele două. Intru pe un bulevard larg, despărțit de o alee cu palmieri falnici și găsesc loc pe o bancă la umbră, unde îmi savurez prânzul, sărbătorind astfel intrarea în Franța, țara ce mă va găzdui, după calculele mele, mai mult de o lună de zile. Am o stare de profundă liniște sufletească, neobișnuită și nu mi-o explic. Dumnezeul meu, condu-mi pașii pe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
spus: numărul pelerinilor este foarte mic. La un ceai stăm de vorbă despre tot felul de probleme. Aici în zonă este foarte răspândită prelucrarea cărnii, ceea ce-mi deschide din nou apetitul pentru cârnații de casă pe care i-am savurat la Arles. In sat nu prea sunt străini stabiliți definitiv, însă este un medic român stomatolog și este și un mic grup de muncitori slovaci ce lucrează la prelucrarea cărnii, căci francezii, tineri sau în vârstă, nu vor această muncă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
care funcționează și primăria. O clădire impunătoare ce domină piața dreptunghiulară plină de baruri și restaurante, iar mesele acestora sunt toate ocupate. Sunt și mulți turiști ce se plimbă prin piață. Imi permit o înghețată mare, artizanală, pe care o savurez cu o plăcere deosebită, fără rețineri. Văd că în jurul meu, mulți fac același lucru, și ce poate fi mai apetisant după o zi caniculară și când știi că ai un loc unde să-ți pleci capul. Nu-ți rămâne decât
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
folosul comunității. Și, desigur, amuzament. "Te-ai gândit să faci asta... Sau să spui asta... Sau ai avut intenția asta?", aveam să-l întreb, c-un zâmbet enigmatic, pe interlocutorul meu căruia în prealabil îi detectasem gândurile. Și aveam să savurez perplexitatea lui, știind prea bine că tocmai asta se gândise să facă. Sau că asta îi fusese intenția. Iar el, eram sigur, avea să încerce, contrariat, zâmbind strâmb, s-o dea pe glumă: Nu cumva ai darul să citești gândurile
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
rușii i-au bătut pe cehi cu 4-2. „Acest din urmă meci a început acum 42 de ani, mai precis pe 15 februarie, la Olimpiada Albă de la Grenoble, unde Cehoslovacia a câștigat cu 5-4 în fața URSS, succesul continuând să fie savurat și când tancurile sovietice striveau „Primăvara de la Praga”. Un an mai târziu, pe parcursul Campionatului Mondial, urmașii bravului soldat Svejk îi luau la crose de câte ori îi prindeau pe cei ai lui Ivan, fiind prima echipă care o învingea pe cea sovietică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
liric adesea învecinat cu estetica urâtului (Nu mai pot fi nepăsător la vidul țărânii și cenușa doliului / în blândețea din ochi nu mi-a rămas decât suferința și spaima / plante carnivore care-mi năpădiră cu clipe de fericire trupul / îi savurează acum agonia ca pe-o profanare a zilei de mâine, iar îngerul și diavolul se proclamă frați de cruce și-mi umplu oasele / cu lopeți de pământ până când vor uita dulcea melancolie a cărnii). O subtilă dorință de dezmărginire determină
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
101-112”. Este simplu, dar cu rezultate spectaculoase. Se pune accent în mod egal pe inspirație și expirație. Inspirația se face, de preferat, pe nas. Respirația trebuie să fie cât mai relaxată și plăcută după ce ne învățăm cu ea. Încercați să savurați momentul inspirației, iar la expirație să păstrați starea de relaxare. Se urmărește concentrarea minții pe numărătoare și abandonarea gândurilor secundare și în același timp o reglare efectivă a respirației în timp. Durata exercițiului este de 15 minute pe zi, cel
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
seama ce se întîmplase, când am văzut un camion îndepărtîndu-se și, de la fereastra cabinei șoferului, cineva făcîndu-mi un semn batjocoritor cu mâna. Așadar, fusesem azvârlit intenționat de camionul care se îndepărta încet, poate pentru ca însoțitorul șoferului să aibă timp să savureze spectacolul. M-am scuturat de țărână, mi-am îndreptat cum am putut cadrul bicicletei care se îndoise astfel încît roțile se adunaseră, se ghemuiseră ca labele unui animal crispat, m-am suit pe bicicleta care acum arăta jalnic și caraghios
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mea, poate ceva mai mare, și un foarte bun vorbitor al limbii române. Am fost primit ca o rudă foarte apropiată, cu plată minimă pentru casă și masă. Casa era alcătuită din trei camere și o cămăruță, chilia din care savuram mișcarea de colivă din cimitir. Soția lui moș Ivan nu știa nici o boabă românească, ceea ce m-a obligat să învăț mai multă ucrainiană decât aș fi putut în alte condiții. Deadea Vanea era asemeni, un om de-a-ntregul, om. Cînd
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
într-un vas. Trupul lipsea. Și căuta împreună cu un poet, care îndeplinea rolul de maestru de ceremonii, un mormânt potrivit pentru acel cap. "Curios era, a adăugat el, vag nedumerit, că nu eram trist deloc. Dimpotrivă. Și, în sinea mea, savuram satisfacția de a-i fi păcălit pe cei care mă credeau mort". Să rezum. Ați scris biblioteci, domnilor, despre valorile "olimpiene". Ne-ați vorbit despre "seninătatea clasică", ați elogiat "nobila simplitate" a statuilor grecești și ați citat, cu vădită satisfacție
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu vă temeți, ba chiar, într-un fel, tocmai despre asta vorbesc. Dar îngăduiți-mi mai întâi să vă arăt cum portăreasa mea, care se ruinase tot cumpărând la crucifixe din lemn de stejar ferecat cu argint, spre a-și savura și mai bine emoția, o lună mai târziu s-a apucat să trăiască cu un fante cu voce frumoasă. O stâlcea în bătăi, ea țipa ca din gură de șarpe, apoi tipul deschidea fereastra și începea să urle romanța lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
pe alt ton: Oyral Ieșise din faza auto-intoxicației și a nostalgiei sentimentale și apucase calea îndatoririlor. Sia, plictisită de "cocoana Lina", haină pe Lică trădătorul, fără nuanțe în firea ei primitivă, neglijând tranziția, tocmai se arătase accesibilă. Rim, mai rafinat, savura aceste promisiuni, totuși nu până la măsura unor întîrzieri exagerate. Nu mai era acum 210 sclavul fericit sau chinuit; era stăpânul unei situații. Avea totuși (U sine încă unele probleme de rezolvat: nu-și închipuia care va fi procedarea. Cum nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dar și în necunoscut, Constantin Manoliu, scapă, nu se știe cum, de cenzura socială a comuniștilor și este propus profesor în instituțiile militare unde predă istoria unei ofițerimi cu grade onorifice puse pe umeri după principiul supremației proletare. Cititorul va savura scene hilare din armata populară, răsturnări de imagine și lichelism cointeresat. Aflat în mijlocul prefacerilor, va scana de la fața locului imaginile unei armate populare în formare, calculând cu precizie, scenă după scenă, efectele dorite, care dau cititorului satisfacția victoriei asupra prostiei
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
ale celor două convorbitoare. Vizita a durat până la ora 22, după care nu am mai rămas la discuții, ci ne-am odihnit. Sâmbătă, 22 august. După ce rezolvăm unele mici probleme de ordin gospodăresc stăm sub bolta de viță la răcoare, savurăm o cafea, discutăm diferite probleme, dăm și primim telefoane. După 1030 sosește și actorul Costică Avădănii, un agreabil interlocutor care face unele aprecieri privind noul volum ce va fi lansat peste două zile, când va citi - declamatoriu - unele fragmente pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
au pronunțat. E vorba de d-na Ana Dumitrescu din Iași, dl. Ion Popescu-Sireteanu, I. N. Oprea și alții. Sunt aprecieri la care nu m-am așteptat. Ține-mă Doamne, în limita modestiei mele!... La TVR urmăresc cu încântare și savurez frumusețea pieselor muzicale prezentate la Festivalul „Cerbul de aur” de la Brașov, în plină desfășurare. Important e faptul că a rezistat și rezistă ca manifestație culturală de mare ținută... Încă mai continuă manifestările protestatare ale magistraților... În zilele următoare primesc un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
printr-o succintă trecere în revistă a sus pomenitului „volumaș” care în ultimă instanță ar putea fi luată în seamă ca o adevărată recenzie, pe care eu v-o trimit ca mărturie că m-am îndrăgostit de scrisul dvs., că savurez la figurat - aș zice eu - tot ce am avut bucuria să primesc din partea dvs. ca autor, că apreciez la justă valoare atât stilul folosit în exprimare, cât și bogăția de idei, de frământări, de sentimente pe care le-ați manifestat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]