4,646 matches
-
surprinse în alegorii morale. Sentimentalismul posteminescian, comun în epocă, trece în versurile elegiace ale lui George Murnu, la Elisabeta M. Z. Ionescu sau în lamentațiile lui H. G. Lecca. În schimb, o încercare de ieșire din această atmosferă de jale confecționată schițează debutantul I. Păun-Pincio în Te-afunzi mereu, poezie programatic antidecepționistă. Panaite Zosîn, colaborator la publicațiile socialiste, față de care V. a manifestat o simpatie deschisă, introduce tematica muncitorească (Minerii). Istoria și critica literară ocupă un spațiu restrâns. V. D. Păun semnează
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
ale modernismului literar. Implicat în toate tendințele și mișcările de prefacere extrem-modernistă a artei, cochetând chiar, în manifeste și articole teoretice, cu radicalismul și nihilismul avangardelor, scriitorul a cărui conștiință stă sub semnul de-literaturizării literaturii își construiește ultima operă - schițată în paginile „Contimporanului” (Un escroc sentimental, 1930-1931) - în acord cu estetismul și decadentismul. Personajul central, Lucu Silion, rentier al unei averi scăpătate și avocat sinecurist al unui fantomatic Oficiu Intercultural și de Turism Guvernamental, face parte din familia spirituală a
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Pagini, 77-79; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești, îngr. și pref. Gheorghe Vlăduțescu, București, 1988, 210-215, 332-333; Vasile, Conceptul, 281-285; Geo Șerban, Între „vrajă și înțelegere”, RL, 1989, 21; Papu, Lumini, 209-221; Al. Săndulescu, Marii profesori, LCF, 1990, 30; Gheorghe Grigurcu, Schiță pentru un portret: Tudor Vianu, F, 1990, 11; George Gană, Poezia lui Tudor Vianu, RITL, 1991, 1-2; Dumitru Micu, Înțelepciune și politețe, CC, 1991, 4-5; Florin Mihăilescu, Lirism și demnitate, ST, 1991, 5-7; Gheorghe Grigurcu, Un Tudor Vianu par lui-même
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
care este iubirea și din care ia naștere eul esteticii; acest sentiment este iubirea de om, iubirea naturii omului, a omului naturii și în natură”. Iubirea e principiul primordial, de substanță creștină, al viziunii estetice conturate de V. Mai clar schițat în eseurile și studiile consacrate esteticii teatrului, el dă înțeles și interpretărilor sale anterioare. Patru studii asupra unor dramaturgi cu viziuni estetice și morale foarte diferite - Luigi Pirandello, Frank Wedekind, Paul Claudel, G. B. Shaw, reunite în volumul Aspecte din
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
articole și versuri sunt reluate; astfel, în numărul inaugural se retipărește articolul Forța morală, care ține loc de program, și e inclusă poezia Imn regal; în alte numere intră în sumar poemele Mângâierea dezmoștenirei, Formele, un fragment din piesa Saul, schița Pomul de Crăciun. Se reproduc, de asemenea, scrieri de Traian Demetrescu și Oreste. Sunt prezenți frecvent Pavel Al. Macedonski (cu versuri, proză, dar și cu piesa Masca, tipărită sub pseudonimul P. Rogala), Nichita Macedonski, precum și alți foști participanți la cenaclul
ZORILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290755_a_292084]
-
marinari, fie ca pescari”, I.C. Vissarion cu articolul Ce e știința și cu descrierea tehnică amănunțită Motorul Steluța, o încercare abilă totodată de a-și găsi un sponsor pentru brevetarea acestei invenții, Ioan Genilie cu Fritz. Povestea unui vultur captiv, schiță din familia celor ale lui Brătescu-Voinești inspirate din universul ființelor mici, N. Dunăreanu, Radu R. Rosetti și Victor Eftimiu cu o scurtă proză SF, Pământul a vorbit! Anul 1930 înregistrează probabil una dintre cele mai prestigioase semnături scriitoricești din Z
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
și, sub îndrumarea profesorilor C. Bouglé și Paul Fauconnet, strânge materiale pentru o lucrare intitulată Essai sur les professions intellectuelles en France. Étude sociologique. Intenționează să trimită revistelor din țară o serie de „scrisori din Paris” și în decembrie 1926 schițează studiul Gândirea filosofică a d-lui Nae Ionescu. Note pentru un comentar, însemnări folosite în articole viitoare. În ianuarie 1927 semnătura îi poate fi întâlnită în „Gândirea”, sub articolul În marginea mișcării teatrale, iar în februarie-aprilie în „Buletinul Asociației Studenților
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
lui Freud, iar în revistele economice publică articole despre relația între gospodăria țărănească și economia capitalistă sau despre tendințele actuale ale capitalismului („Axa”, 1932). Este și acum interesat de o teorie generală a disciplinelor pe care le îmbrățișează. De pildă, schițează (în „Arhiva pentru știința și reforma socială”, 1932) o „teorie și [o] sociologie a vieții economice; prolegomene la studiul monografiei economice a unui sat”. Polemizează cu Mihail Polihroniade în „Azi” (ianuarie 1933) pe tema generației tinere și își prezintă ideile
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
scrie eseul Filosofia morală engleză în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Mai colaborează la „Industrie și comerț”, „Le Moment”, „Revista de studii sociologice și muncitorești” ș.a. În 1937 are în proiect Omul românesc și într-o conferință schițează o paradigmă a subiectului. În februarie 1938 trece la Claude Debussy (o conferință la Dalles cu această temă), apoi la Colbert (martie 1938) și, din nou, la „etica sistematică”. În iunie 1939, între mai multe intervenții privitoare la economie și
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
este o descriere anticipată a felului în care va fi desfășurată pas cu pas activitatea didactică, astfel încât obiectivele stabilite să fie îndeplinite cu succes. În legătură cu denumirea acest scenariu didactic se poate numi proiect de lecție pentru că a proiecta înseamnă a schița, a concepe și a alege o strategie didactică care să ducă la îndeplinirea obiectivelor operaționale propuse pentru fiecare lecție. Se folosește pentru scenariu didactic al lecției și termenul de film general al lecției. Descrierea obiectivelor operaționale trebuie să respecte următoarele
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
și artiști (1988) oferă, într-o formulare exactă, supravegheată, adesea apodictică, detalii inedite și observații surprinzătoare legate de cercul de la „Sburătorul” și de unii literați ai vremii, Felix Voican, Pericle Martinescu, Dan Botta, Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, cărora li se schițează portrete memorabile. Însemnările dezvăluie un intelectual cu vaste și profunde lecturi și sunt o sursă de observații inedite în legătură cu rostul și natura poeziei și a poeților (Tudor Arghezi, de exemplu, reprezintă una din obsesiile lui S.), risipite printre consemnări ale
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
lumea satului, necesitatea industrializării țării ș.a. Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice și culturale în cristalizarea poziției clasei sociale țărănești. Vom schița principalele contribuții în acest domeniu: cercetările personale de mare probitate științifică și datele furnizate de monografiile sociologice ale Școlii de la București i-au îngăduit lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența suprapopulării agricole relative, densității rurale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
autorităților locale”. Această definiție este mai degrabă descriptivă, fără o mare putere operatorie, incluzând în aceeași categorie landurile germane, provinciile olandeze, regiunile franceze și celelalte forme teritoriale de nivelul NUTS II existente în diferitele state europene. Acest al doilea concept schițează regiunea din punct de vedere geografic și instituțional, foarte aproape de modelul spaniol actual. Astfel, confuntată cu aceste dificultăți de conceptualizare, Uniunea Europeană s-a limitat la oferirea unor condiții generale de acțiune, lăsând în seama statelor realizarea unor politici naționale de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
generații a băștinașilor basarabeni” prin „cultivarea rațională a bunăstării populare și instituirea unor asemenea instituții de Învățământ mediu și superior care ar deveni realmente peieniere ale muncii și cunoștințelor” <ref id="101"> 101 Ibidem, f. 2.</ref>. Realizarea principalelor sarcini, schițate În acest program, avea să ducă În mod inevitabil la instituirea unei autonomii largi a Basarabiei În cadrul Imperiului Rus, cu un colorit pronunțat național. Din păcate, documentele de arhivă nu păstrează aproape nimic despre activitatea concretă a acestui partid. Este
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
către „intuiția imediată a interiorității”, unificând interioritatea sufletească subiectivă cu exterioritatea lumii obiective. Din această unificare a „dublului” naturii persoanei umane, rezultă cunoașterea. Fundamentarea unei antropologii psihopatologice Să încercăm în continuare ca, pe baza celor de mai sus prezentate, să schițăm cadrul unei antropologii psihopatologice. Dacă psihiatria clinică este structurată, ca specialitate medicală, după modelul științelor biologice, psihopatologia este structurată după modelul științelor umane, înfățișându-se ca o „antropologie a fenomenului psihic morbid”. Elementul la care face cel mai mult referință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi. Următorul roman, Miss Eva (1997; Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor), reface traseul unei existențe feminine - al cărei nume o predispune la valoare de simbol, poate chiar mai mult decât frumusețea ei, care stârnește pasiunea bărbaților și ura femeilor -, schițată în tablouri ce recompun o biografie cu eșecuri și succese, părând a nu depinde decât superficial de voința Evei. Deși construit ușor schematic, personajul central nu este lipsit de viață, o parte din farmecul cărții fiind dat și de pictura
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
secolul al VI-lea a sucombat. Nu suferea de o boală incurabilă, deși mediul devenise irespirabil, dar a contractat brusc o maladie care s-a dovedit neiertătoare pentru hybrus-ul paideutic elin: creștinismul. Barbarii, care păreau să-l protejeze, n-au schițat nici un gest: erau deja creștinați. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. În acest mod impardonabil, stupid și anacronic aprecia E.E. Cairns, un reprezentant al Bisericii Apusene, în 1981, catastrofa deciziei din 525 a basileului bizantin (vezi Earlie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
termeni „neutri”, „științifici”, fără conotații politice și ideologice. Alți cercetători nu au ocolit însă această perspectivă. Încă din 1972, David Purpel și Maurice Belanger au inițiat colecția Curriculum and the Cultural Revolution 24. În această colecție, Willis Harmon (1972) a schițat tendințele de evoluție din societate, din politică și din cunoaștere 25. Cadrul schițat de el le-a permis lui Purpel și Belanger (1972) să schițeze, la rândul lor, implicațiile pentru evoluția curriculumului. Studiul lor se intitula, lămuritor, „Toward a Humanistic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însă această perspectivă. Încă din 1972, David Purpel și Maurice Belanger au inițiat colecția Curriculum and the Cultural Revolution 24. În această colecție, Willis Harmon (1972) a schițat tendințele de evoluție din societate, din politică și din cunoaștere 25. Cadrul schițat de el le-a permis lui Purpel și Belanger (1972) să schițeze, la rândul lor, implicațiile pentru evoluția curriculumului. Studiul lor se intitula, lămuritor, „Toward a Humanistic Curriculum Theory” („Către o teorie umanistă a curriculumului”)26. Volumul era puternic influențat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inițiat colecția Curriculum and the Cultural Revolution 24. În această colecție, Willis Harmon (1972) a schițat tendințele de evoluție din societate, din politică și din cunoaștere 25. Cadrul schițat de el le-a permis lui Purpel și Belanger (1972) să schițeze, la rândul lor, implicațiile pentru evoluția curriculumului. Studiul lor se intitula, lămuritor, „Toward a Humanistic Curriculum Theory” („Către o teorie umanistă a curriculumului”)26. Volumul era puternic influențat de ideile lui Schwab, din opera căruia era reprodus semnificativul eseu The
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profund umane îngrijorări. Nici încercarea similară a lui Harold G. Shane nu a avut mai mult succes. Lucrarea sa Curriculum Change: Toward the 21st Century (1977) avea o țintă explicit futuristă. Autorul se străduia să identifice „trebuințele umane” pentru a schița „curriculumul anilor 2000”. „Umanismul” său era un -ism general; Shane pare a avea în vedere un „Om” abstract care va trebui să supraviețuiască în secolul XXI; de aceea se străduia să creioneze un curriculum to serve persons of all ages
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mai toți profesorii erau dezorientați, îngrijorați și incapabili să-și descrie în termeni raționali responsabilitățile și opțiunile pedagogice. Carlson n-a îndrăznit să opună, ca alternativă la această criză de proporții, reîntoarcerea la tradiții și la principiile curriculumului clasic. A schițat doar câteva sugestii firave pe linia „descentralizării autorității” și a „încurajării diferențelor”. O alternativă mai consistentă a încercat să propună, în 1992, Roger Simon în Teaching Against the Grain. Încă din 1987, acest profesor de la Ontario Institute for Studies in
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din aceste două lumi este cea „reală”, dacă sunt posibile ambele simultan, dacă numai „lumea trăită” e cu adevărat obiectivă ș.a.m.d. constituie interogații asupra cărora epistemologii nu s-au aplecat încă decisiv. Max van Manen (1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezvăluire reclamă metode calitative de explorare și decriptare dincolo de aparența lucrurilor. Dar care ar putea fi aceste metode? La începutul secolului, filosofii și-au adus aminte de ars interpretandi. Originile hermeneuticii se pierd în negura vremurilor și nu intenționăm să schițăm aici fabuloasa ei istorie. Știința modernă a interpretării, inițiată de Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher (1768-1834) cu vestita sa lucrare Hermeneutik und Kritik mit besonderer Beziehung auf das Neue Testament (publicată postum, în 1838, de către Friedrich Lücke)128, are și ea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alături de Richard Bernstein) a fost unul dintre cei mai importanți exegeți americani ai operei heideggeriene. În acest mod, gândirea curriculară a lui Elaine Atkins s-a conectat cu marea tradiție a fenomenologiei hermeneutice europene. Încadrată în termenii acesteia, teoria curriculumului schițată de Atkins (1988) a devenit o metodologie subtilă de explorare a fenomenelor primare care generează formarea umană și de dezvăluire a proceselor tainice din adâncurile fiecărei ființe umane. Teoria curriculumului a asimilat conceptele tradiționale ale hermeneuticii fenomenologice: conștiință, dialog, phronensis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]