2,779 matches
-
N-aș zice că era frumos, dar... — Și nici măcar nu mi-au dat să citesc vreun Hello, am lăcrimat eu. —Nesimțiții, m-a susținut Helen. —Și cât a costat! am țipat. Nu mi-au terminat numai părul! — Știi cu cine semeni? m-a întrebat Helen gânditoare. —Cu cine? Am întrebat eu cu o voce tremurătoare, sperând că voi fi izbăvită. —Brenda Fricker. —AAAAaauuuuuuuuu! — Știi, când a jucat rolul de menajeră în filmul ăla! Am dat fuga la oglindă. —Ai dreptate, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și ei acasă și au fost invitați să-și dea cu părerea despre părul meu din care se-alesese praful. Mama a spus neîncrezătoare: —O să-ți crească la loc. Tata a zis mândru și cu afecțiune: — Pe zi ce trece semeni din ce în ce mai mult cu maică-ta. Am izbucnit din nou în plâns. — Știi cu cine semeni? a zis mama într-o postură meditativă. Dacă-mi spui că semăn cu Brenda Fricker mă sinucid, am avertizat-o cu ochii înroșiți. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
din care se-alesese praful. Mama a spus neîncrezătoare: —O să-ți crească la loc. Tata a zis mândru și cu afecțiune: — Pe zi ce trece semeni din ce în ce mai mult cu maică-ta. Am izbucnit din nou în plâns. — Știi cu cine semeni? a zis mama într-o postură meditativă. Dacă-mi spui că semăn cu Brenda Fricker mă sinucid, am avertizat-o cu ochii înroșiți. Nu, nu, nu semeni deloc cu ea, m-a asigurat mama cu generozitate. Nu, semeni cu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu cine semeni? a zis mama într-o postură meditativă. Dacă-mi spui că semăn cu Brenda Fricker mă sinucid, am avertizat-o cu ochii înroșiți. Nu, nu, nu semeni deloc cu ea, m-a asigurat mama cu generozitate. Nu, semeni cu cum o cheamă? E o actriță. Cum o cheamă? —Audrey Hepburn? am întrebat eu plină de speranță. —Nuuuuu, a zis mama dând din mâini în semn de frustrare. Of, cum o cheamă? M-am întrebat dacă știa cine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
afle, să transmită, să joace jocul obligat. Fără teamă, totuși, frate Dominic... ce s-ar putea afla despre dumneata mai mult decât se știe oricum? Voluminosul Dosar nu este mult mai gros și nici așa catastrofic, comparat cu al atâtor semeni aparent mai nevinovați sau mai inofensivi. Urmăritorii sunt și ei urmăriți, suspiciunea și frica își stimulează și își deviază emisia. Complicațiile păreau mult reduse, în cazul familiei Gafton. Dacă știi despre cei din preajmă tot ce se poate ști, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sfidătoare, fiara, așezată în patru labe, ca o cățea. „Strămoșul, cu cei trei îngeri. Câte unul pentru fiecare orificiu“, și lumânarea se stinse, sub viforul blasfemiei și al furiei și al învierii sălbatice. Furia și dezgustul de sine și de semeni și de zei, plăcerea păgână, plină, barbară, lătrându-și triumful, sfidând Ciclopul care le spionase sufletele și mintea și sexul. Până diseară, până acum câteva ore, când pământul se scuturase de plictiseala care tot fermenta clocea defeca pe spinarea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ce animal respingător! Pha!... Sări mai sus, se adună colac pe marele birou consular și adormi imediat. Ajuns, în sfârșit, în lumea viselor plăcute, Bichon oftă ușurat și porni în căutarea altor căței. Destul de curând, nimeri într-o haită de semeni gălăgioși, dornici de o mare zbenguială. Tot sărind și alergând, căzu într-un strat de levănțică. Mirosea cu adevărat câinește! A o mie de oase îngropate, a o mie de gândaci, a o mie de râme... Se rostogoli de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
unii spre alții într-un consens însuflețitor, când se treziră sub dușul unei păreri contrare. O voce singulară, dar deosebit de clară lua apărarea șomerilor. Nu-i învinuia, nu îi numea distrugători de mașini, nici ravagìì sau huligani, ci sărmani compatrioți, semeni șomeri, bieți oameni privați de sacrosanctul lor drept la muncă. Apărătorul se numea George Gordon Byron. Era un lord tânăr, charismatic și, desigur, poet. „Poet?!... La ce te poți aștepta din partea unui poet renumit doar prin excesele sale?” Și, unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sălbatici, porci mistreți, gazele și nesfârșite stoluri de păsări migratoare. Fugise Gacel de înaintarea civilizației, de influența invadatorilor și de exterminarea fără deosebire a animalelor nisipurilor, și știut era, pe toată întinderea Saharei, că ospitalitatea lui Gacel Sayah nu avea seamăn de la Tombuctu până la malurile Nilului, cu toate că furia lui se abătea asupra caravanelor de sclavi și a „vânătorilor nebuni“ ce îndrăzneau să se aventureze pe pământurile lui. Tata m-a învățat, spunea el, să nu omori decât o gazelă, chiar dacă turma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
o ia la goană de la un bord la altul și, ca un monstru uriaș ce este, riscă să desfunde babordul și tribordul. Un tunar (vai, tocmai cel din neglijența căruia tunul nu fusese asigurat cum trebuie), cu un curaj fără seamăn, cu un lanț În mână, se aruncă sub matahala care-i gata să-l facă chisăliță și-o oprește, o țintuiește În loc, o duce la ieslea ei, salvând corabia, echipajul, misiunea. Cu o pompă sublimă, teribilul Lantenac aliniază oamenii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Ardenti, și asta era totul. Sau: Salon știa ceva despre dispariția lui Ardenti și lucra pentru cei care Îl făcuseră să dispară. Altă ipoteză: Salon era un informator al poliției... Apoi văzurăm alți diabolici și Salon se confundă cu acești semeni ai săi. După câteva zile, Îl primirăm pe Agliè la noi În birou, să dea referiri despre unele manuscrise pe care i le trimisese Belbo. Le judeca cu precizie, cu severitate, cu indulgență. Agliè era șiret, nu-i trebuise mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cele patru scaune (două de un fel, două de un alt fel) și să-și aprindă o țigară, fără grijă că va trebui să-și împartă pachetul sensibil subțiat, cu amicul său. Avocatul nu fuma. De când se prenumăra conștient printre semeni, acesta nu trăsese nicio pipă-ntreagă, preferând comoditatea înțelegătoare a statutului de fumător pasiv. Nonșalant, Dănuț proiectează bățul de chibrit folosit, în direcția plitei, dar nimerește total aiuristic, într-o tigăiță hârbuită și arsă, de tinichea, unsă de jur-împrejur cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cucoanei când norodul a pus foc conacului, cum apoi dânsul l-a așezat în biserică, aproape de altar, ca nu cumva vreun smintit să-l pângărească în vreun fel, ceea ce s-ar fi putut întîmpla în zilele acestea de răsturnări fără seamăn. În sfârșit mai spuse cum a adăpostit el și a ascuns, cu multe riscuri, în propria casă, pe șoferul neamț, rănit și amenințat a fi masacrat de mulțimea pornită pe răzbunări... ― Destul! strigă Baloleanu înfuriat. Vom lua la timp măsurile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
OAMENI, LOCURI, ÎNTÂMPLĂRI Comunicarea între oameni, între semeni este inevitabilă, fără de aceasta viața noastră nu s-ar putea desfășura în bune condiții. Oamenii din cele mai vechi timpuri și-au transmis mesajele, gândurile, dorințele prin vorbire, prin scriere sau prin semne. În ultima vreme, posibilitățile de comunicare s-
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
tranzacție cu cineva, să avem permanent în vedere să nu-l înșelăm, altfel nu ne va merge bine. Să nu urmărim să fim avantajați față de ceilalți. În cadrul relației cu semenii, să analizăm responsabil, ce anume urmărim noi, să obținem de la semeni. Să nu urmărim să obținem avantaje nemuncite, nemeritate, în dauna altora. În relația cu semenii, să nu-i trișezi, să nu-i înșeli, să nu-i escrochezi, adică să nu cauți să obții avantaje în dauna celorlalți, convingându-i că
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
schimbat aspectul. Resuscitarea - se credea - nu mai era posibilă. Acestea sunt obiceiurile de înmormântare ale poporului evreu. Dar, și-a îngropat poporul evreu întotdeauna morții? Era înmormântarea importantă pentru ei? Erau în stare să-i lase neîngropați pe unii dintre semeni precum ucigașii osândiți? Necesitatea înmormântării În universul mediteranean al antichității târzii, îngroparea corespunzătoare a morților era privită ca o datorie sacră, în special în cultura și religia poporului evreu. Primul motiv îl constituia chiar prețuirea celui mort. Însemnătatea grijii față de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
democratice și, mai presus de toate, animat de cel mai fierbinte patriotism izvorât din apărarea pământului strămoșesc, a arătat cotropitorilor că „pe aici nu se trece”. Această rezistență a avut o importanță capitală, făcând să eșueze - cu prețul jertfelor fără seamăn - planurile de ocupare și de împărțire a statului român. Experiența istorică ne arată greutățile, uneori insurmontabile, pe care le întâmpină un popor în acțiunea de refacere a statului, odată ce acesta a fost desființat. Unirea din 1918 a fost rodul acțiunii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
atare, ni se arată că sunt contradicții sau inconsecvențe numai când le privim din afara sistemului. Darie îl ascultase pe gânduri, fumând absent. - E curios, începu el târziu, dar acum, că te privesc mai bine, îmi dau seama cât de mult semeni cu Ivan. Cu toate că, aparent, nu ai nimic din Ivan. Dar repet, și subliniez: asta numai în aparență... Arhip își ridică capul de pe rucsac și-l privi, parcă pentru întîia oară, serios, cu interes. - Aș putea spune că mă așteptam la
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o piatră pe care să-și stingă țigarea. - Dumneavoastră, tehnologii, sociologii, psihologii, sunteți oameni foarte ciudați. Dar nu cred că lucrurile sunt întotdeauna atât de simple pe cât le vedeți dumneavoastră. Ci să fiu foarte sincer când ți-am spus că semeni cu Ivan, ce mă turbura mai mult în această bruscă descoperire nu era speranța că, prin dumneata, aș fi putut ghici ce se petrecuse în mintea lui Ivan, ci speranța că omologarea aceasta simbolică a dumitale cu Ivan mi-ar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să-ți crească mustața, cât mai groasă și mai neîngrijită. Mi s-a spus că vor încerca să-ți modifice figura, evident. Îmi închipui că îți vor vopsi părul, îți vor schimba coafura, în așa fel încît să nu mai semeni cu fotografiile care au fost desigur luate în ultimele săptămâni. M-au asigurat că-ți pot adăuga zece, cincisprezece ani. Când vei părăsi clinica, vei arăta ca un bărbat trecut de patruzeci de ani... Se opri, extenuat, și se așeză
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
neașteptat de blândă. Are să fie greu să convingi spectatorii că ești fantoma regelui asasinat. Așa cum arăți acum, în uniforma asta de general român, tânăr și zvelt, și, o știi și dumneata, mai frumos decât are dreptul să fie un bărbat, semeni mai degrabă cu un erou romantic, din Byron sau din Pușkin. Ieronim păli ușor și o stranie tristețe îi întunecă deodată privirile. - Vasăzică, numai atâta ați înțeles: că voi apărea pe scenă în rolul fantomei și mă voi plimba în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
proprii. Maturității îi este exploatat potențialul de energie creatoare, de implicare ce produce amprentând mereu alte orizonturi și deschideri ontice. Omul matur este nu numai meșteșugarul propriei vieți ci și prezența ce intervine și poate modula existența împrejmuitoare a celorlalți semeni. Putința de-a alege între bine și rău, între pozitivitatea și negativitatea acestei intervenții este ecoul apariției responsabilității depline ca rod pârguit al evoluției conștiinței de sine. Tăcerea solitară a bătrânului așezat în marginea vieții pare a indica că nimic
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
absolut indusă de sunetul concertelor, toate aceste temple ale înălțării omului peste sine sunt tolerate de cotidianul social din dorința de a controla orice exces al spiritului avid de libertatea evadării spre grațiile veșniciei. Așadar, alături de reala dorință a multor semeni de a se întâlni cu ecourile edenice cuprinse în creațiile artistice se află vigilența socială care acceptă artistul și induce chiar impresia susținerii acestuia pentru a înlesni descătușarea fragmentară a copleșitoarelor energii prezente aici. Astfel, anihilarea banalității cotidiene de către o
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fundamental străină ca sens și natură de ceea ce indică la nivelul banalității cotidiene cuvântul atât de uzitat suferință? Ce rol ocupă aici diferența dintre a suferi pentru sine și a suferi pentru ceilalți? În ce context este acceptat spectrul celorlalți semeni în universul închis spre propria tensiune a celui care s-a întors dinspre imanență asumându-și printr-un salt peste orice reper de oprire și măsură viața întru transcendent? Și ce funcție împlinește un astfel de spectru? Concretizarea dorinței de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
despre stindardul nedreptății ce-și flutură flamura peste lumea cotidianului efemer asemeni unei oglinzi care reflectă grotescul acesteia. Într-o astfel de oglindă își perindă chipurile cei care și-au rostuit rangul superiorității lor prin înșelarea feroce și îndurerarea celorlalți semeni mai puțin capabili de rezonanțe distructive. Perfidia și șerpuirea alunecoasă a vicleniei, excesele viciului și intoleranțele aroganței, ascuțișul perforant al răutății ce se înveșmântă în constanta ascunderii de sine, brutalitatea care sfidează și oprimă, gândul josnic ce ignoră plângerile suferinde
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]