3,089 matches
-
d. Chr. numărul lor este destul de mare. Dacă ne raportăm la necropola de la Mihălășeni, observăm că numărul lor este mai mic în etapa I și devin din ce în ce mai numeroase în etapele II și III ale necropolei. Situația din necropola de la Bârlad-Valea Seacă demonstrează, de asemenea, prezența destul de mare a acestui tip de accesoriu vestimentar. Prezența acestor piese, câte două în anumite părți ale corpului, pe umăr, pe piept, în zona coastelor sau pe bazin, dovedește faptul că anumite piese vestimentare erau încheiate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de cercel, care servea pentru prinderea de ureche (Pl. 116/4). Are un diametru de 1 cm, rotund în secțiune, cu capetele apropiate și ușor suprapuse. A fost descoperită în zona umărului stâng. Piese asemănătoare au fost descoperite la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni. Un rol deosebit în obiceiurile de port al populației din sec. IV d. Chr. l-au avut pandantivele din scoici marine. Cele patru scoici marine din specia Murex și Cypreea au fost descoperite în două morminte de înhumație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a putea fi considerată o brățară și cu un diametru destul de mare pentru a putea fi folosită ca atare (Pl. 146/8). Brățara se afla în zona pieptului, alături de cele trei pandantive - ghioc. Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Bârlad-Valea Seacă, atât la înhumați cât și în morminte de incinerație, precum și la Mihălășeni, de dimensiuni mai mici, din care cauză autorul descoperirii nu le include la brățări, ci ca simple rozete de corn, În comparație cu marile necropole din sec. IV d. Chr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ambele piese prezentate sunt alături de doi pinteni din fier, care, în mod normal, sunt incluși în rândul armamentului. Deci ar aparține unui bărbat. Cei doi pinteni (Pl. 136/3,4), de dimensiuni destul de mici, asemănători cu cei descoperiți la Bârlad-Valea Seacă sau Barcea - Galați pot aparține totuși, datorită dimensiunilor, unei femei, fiind prinși cu nituri de bronz, de încălțămintea de mici dimensiuni ale unui picior de adolescent sau de femeie. În fine, cele mai numeroase obiecte de podoabă descoperite în necropola
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ei. Primele vase realizate din această pastă au fost descoperite numai în așezările și necropolele din sec. IV d. Chr. Între ele notăm descoperirile de la Izvoare-Neamț, pe care autorul le numește oale poroase lucrate la roată, Lunca-Galați, Miorcani, Barcea, Bârlad-Valea Seacă, Dămienești, Mihălășeni etc. În afară de această ceramică zgrunțuroasă, lucrată la roată, apar noi forme de vase, mai bine zis transformarea siluetei unor tipuri de vase deja cunoscute, cum sunt: castroanele cu trei torți, care cunosc acum, motive noi decorative, imprimate sau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de a face cu preponderența maturilor. Acest proces, observat aici de la începutul sec. IV d. Chr., va continua în perioada următoare prin a domina în a doua jumătate a sec. IV, incinerarea fiind pe cale de dispariție. Marile necropole de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, care cuprind a doua jumătate a sec. IV și începutul celui următor, demonstrează acest lucru, fenomen pus în legătură și cu apariția și dezvoltarea creștinismului. Pentru sfârșitul necropolei pledează aceleași elemente datate în prima jumătate a sec. IV
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a medalioanelor din aur sau argint etc. Unele elemente care ar pleda pentru o perioadă mai târzie ar fi legate de apariția celor doi pinteni de fier descoperiți la mormântul nr. 53 a căror datare, după autorul descoperirilor la Bârlad-Valea Seacă, ar fi la mijlocul sec. V d. Chr., precum și cana de lux, descoperită în mormântul nr. 1, care are partea inferioară decorată în stilul fațetat, ce imită vasele de metal, a căror datare este în jurul anului 400. Poziția celor două morminte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
să se facă primele înmormântări, și nu ultimele. Din punct de vedere cronologic, necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, ar fi contemporană cu primele două faze - I și II de la Mihălășeni și prima parte a celei de la Bârlad-Valea Seacă, până la apariția, în cele două necropole, a fibulelor cu piciorul lățit, cu semidisc sau rombic, a medalioanelor sau a ceramicii cu macroprundișuri în compoziție. În ceea ce privește orientarea mormintelor de înhumație pe direcția V-E, pe care autorul necropolei de la Mihălășeni o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost adoptată într-un timp relativ lung. Chiar în această mică necropolă observăm faptul că nu toată populația care și-a îngropat morții aici a acceptat noua religie. În comparație, însă, cu situația din alte necropole, respectiv cea de la Bârlad-Valea Seacă și chiar cea de la Mihălășeni, la Săbăoani, deși datată doar în primele trei sferturi ale sec. IV d. Chr., numărul mormintelor creștine este într-o proporție mai mare decât în cele două amintite. Remarcăm prezența quasitotală a gropilor de mormânt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sec. IV d. Chr., respectiv goții și dacii liberi. Într-un singur mormânt s-au descoperit câteva oase de animal, care constituiau, probabil, ofrande de carne, obicei foarte frecvent în alte necropole din această perioadă, cum sunt cele de la Bârlad-Valea Seacă sau Mihălășeni. Lipsesc însă unele pietre sau arderea secundară a unor recipiente, obicei des folosit în alte necropole din Moldova sau Muntenia. Nu avem niciun indiciu privind semnele de mormânt. Lipsesc, de asemenea, situații privind suprapunerile de morminte sau existența
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu ți-a spus ...rămâi! Frumos și mârșav Împărat de clopot nedesferecat, cum călăreai pe Dumnezeu cu capul de blesteme greu, cum te-ntorceai cu nara-n vânt Secat de un nor ori de-un cuvânt... Adânc ca moartea unui zeu frumosul meu, sufletul meu...” Pentru bărbatul...) Asemenea versuri împodobesc și întrețin serii le u mane și sevele vieții. Eternitatea din ele își cheamă și astăzi cititorii. Oare câți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sub Nota: „La noi în țară n u su nt multe femei care scriu”, dar le enumeră pe cele care o făcuse: Carmen Syilva, poeta regină, Matilda Poni, Cornelia din Moldova, Adela Xenopol și Sofia Nădejde. Despre Eufrosina Homoriceanu, dna Secară spunea că nu mai scriu, iar Dora dʹIstria, Iulia Hajdeu amintea că ... plecaseră, ca și Veronica Micle... Promitea să revină scriind despre poetele de la Bârlad: Iosefina Sturdza și Dra VYk. - Dora DʹIstria? M-ar întreba poate astăzi, un cititor dintre
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cam dus naibii, deschid cartea aceasta plină de năzbâtii și mă veselesc mai ceva decât cum mă veseleam odinioară, când pe lumea aceasta exista și umor de calitate și revista Urzica. Și cum azi, data din perete, bateriile mele antistres secaseră binișor, a trebuit să le încarc la repezeală cu umor de calitate garantată, așa că am deschis cartea Ta de bază la întâmplare ca să citesc ceva. S-a deschis la cartea lui Ezdra. Auzi ce nume, Ezdra! Pfui! Am răsfoit mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
descoperite în stațiunile arheologice paleolitice de la Buda și Lespezi, cele neo-eneolitice de la Podei-Tg. Ocna, Găiceana, Aldești-Onișcani, Poduri sau, cele mai recente, de la Fulgeriș Pîncești. De asemenea, pot fi amintite descoperirile aparținând epocii bronzului de la Răcătău, Răcăciuni, Oncești, Bărboasa sau Valea Seacă. Pot fi aduse în discuție și descoperirile datând din epoca fierului, efectuate la Căbești, Găiceana, Slobozia 5 Oncești, Brad-Negri, Gioseni, Tg. Ocna sau Moinești. Un loc aparte îl ocupă cercetările arheologice având drept obiectiv perioada clasică a civilizației dacice, aceasta
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
topoare de tip Vidra sau cele cu brațe în cruce. Epoca bronzului (cca. 2000-1150 î.Hr. care reprezintă etapa timpurie a civilizației tracice, este bine documentată de cercetările întreprinse în circa 50 de așezări și necropole, dintre care menționăm Mândrișca Valea Seacă, Răcăciuni, Răcătău, Luizi Călugăra, Itești, Săucești etc. Dintre piesele cele mai importante amintim tezaurul de obiecte de podoabă din aur descoperit la Răcătău, încadrat în cultura Monteoru, epoca bronzului mijlociu, și care a aparținut probabil unui șef de trib. În
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
dacilor din perioada clasică și a carpilor din sec. II-III au constituit factorul etno-cultural de bază al dezvoltării istorice în epoca etnogenezei românilor. Prezența populației autohtone în secolele IV-V d.Hr. în vatra orașului Bacău-Curtea Domnească, Cârligi-Filipești, Horgești, Valea Seacă, precum și necropolele de la Itești și Dămienești. Rezultatele acestor cercetări sunt prezentate în expoziție prin ceramica lucrată la roată (vase de provizii de mari dimensiuni, fragmente de vase-borcan ornamentate cu linii vălurite și incizateă. În expoziție sunt expuse și unele obiecte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
strădaniilor preotului Vasile Heisu ( care timp de mai multe decenii a colecționat piese de port popular și textile de interior din satele din sudul județului Bacău, situate de o parte și de alta a Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pâncești, Parava, Valea Seacă și Corbasca. Având ca spațiu de expunere un hol și șase camere, piesele sunt expuse în vitrinenișă. În hol sunt expuse o scoarță lucrată în tehnica „chilim”, decorată cu motivul „hora” și o alta cu decor geometric „în roate”. Costumele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
ca un zid de care s-ar fi reflectat orice cuvânt spus cu voce mai tare. Simțea că în adâncul ființei lui de 15 ani, stătea ascunsă ca un iepure în hățiș, frica, o frică încă nelămurită dar rotundă și seacă, așteptând doar un foșnet trecut printre crengile pădurii nemișcate, ca să înflorească, să se umfle ca apele primăverii, năvălind în ochi, desțelenind vecinătățile adormite ale strigătului. Niță îl apucă de un nasture și-și apropie fața de a prietenului său, strigându
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de abia mai am câte ceva. Mergi în pace cu Dumnezeu!”. Apoi închise bine poarta grea de stejar ferecând-o cu lanțul. Dincolo de poartă Ion, cu ochii rotunjiți de o mare mirare, se uita după el fără un cuvânt, de parcă îi secaseră deodată toate cuvintele pe care le-o fi știut vreodată. De abia când Mitrică urca treptele casei ca să intre, zise înfundat și răgușit. - Dar sunt eu, Ion, fratele tău. Mitrică rânji deodată întorcându-se numai pe jumătate spre poartă. - Ion
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
își schimba mereu poziția de pe un picior pe altul. Văd că ai cedat, voinicule, mergi departe? Băiatul nu prea avea chef de vorbă și de aceea răspunse cu întârziere și cam bosumflat. Acasă. Și unde este casa ta? In Valea Seacă, răspunse mama în locul băiatului. Mai avem drum lung. Chiar de la tren avem cinci kilometri de mers pe jos. Poate găsim pe cineva cu o căruță cu cai sau o altă ocazie. Acasă ne mai așteaptă doi copii mai mici. Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cei opt amintiți mai sus, trebuiau să coboare în aceeași gară, inclusiv cei doi soți economiști care se îndreptau spre Săvinești. După cum se destăinuise deja, numai două persoane vor coborî în mod cert, cu zece-cincisprezece minute înainte, în stația Valea Seacă, de unde mai aveau de parcurs pe jos aproximativ cinci kilometri. Între timp, mama băiatului improvizase o masă de toată frumusețea. Pe o mică valiză de carton pe care așternuse un ziar, trona o jumătate de pâine mare, făcută în casă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acesta va da posibilitatea și celorlalți elevi să găsească o alternativă. Cu asemenea planuri de viitor nici nu observă că trecuse aproape și ultima jumătate de oră și că trenul se străduia să-și încetinească viteza. Se apropia Gara Valea Seacă, situată la patru kilometri de periferiile orașului și la zece kilometri de centrul acestuia. În acest timp, Florin și mama lui, preocupați să ajungă mai repede la ieșire, își luau rămas bun din mers de la călătorii din compartiment, urându-le
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
revigorat, cu proaspăta imagine a viitorului pe care-l aștepta de atâta amar de vreme, pe care tocmai și-l schițase în minte, Bidaru nu se putu abține și le spuse celor din compartiment: De la întâi septembrie aici, în Valea Seacă, îmi voi începe cariera de profesor. În momentul acela toți cei cinci rămași în compartiment, din curiozitate și aproape simultan, și-au îndreptat privirile spre geamul deschis, prin care se putea vedea gara, ca să observe măcar o clipă locul unde
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
apropierea unor ronduri de flori presărate și îngrijite cu gust, avea ocazia să staționeze pentru unu, două minute într-o gară primitoare, curată și bine întreținută, deasupra căreia scria cu litere mari și negre pe un fond alb: GARA VALEA SEACĂ. Paralel cu calea ferată, se contura, văzut din tren, printre casele acoperite cu țiglă, sclipind în soare, un drum asfaltat ce lega comuna de capitală actualul drum european E 85. Bidaru era fericit că a ales această minunată comună. De
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a României în față. Bidaru era fericit că nu a acceptat catedra de la Școala nr. 1 "Nicolae Bălcescu". Cine știe prin ce cătun o fi și aia?, se întreba el așa că a solicitat în mod expres Școala nr.1 Valea Seacă Bacău, exact cum scrie cu negru pe alb și pe clădirea gării C.F.R. și foarte înțelept a procedat!... Atât calea ferată cât și drumul național, cea mai importantă arteră rutieră ce leagă marile orașe ale Moldovei de capitală, trec pe lângă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]