3,068 matches
-
din prefectura Miyazaki, insula Kyūshū, că a fost văzut pe-acolo un străin care semăna cu Gaston. Noi facem verificări în continuare, dar se pare că e vorba de altcineva. Takamori coborî privirile. Polițistul luă ceașca cu ceai adusă de secretară și începu să soarbă zgomotos. — Am întocmit un raport oficial pe care l-am trimis Ambasadei Franței... Credeam că poate știți dumneavoastră pe unde ar putea fi. — Gaston și-a lăsat la noi acasă bagajul, adică un sac vechi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
astea, azi-dimineață m-am hotărît că merit o zi liberă - la naiba, poate chiar două - așa că am sunat chiar la prima oră, conștientă fiind că, la ce mincinoasă jalnică sînt, mi-ar veni mult mai ușor s-o mint pe secretară, Penny, decît pe șeful meu. — Vai, sărăcuța de tine, se auzi vocea ei plină de compasiune. Dar nu e de mirare, avînd În vedere chestia asta cu nunta. De la stres ți se trage. Ai face bine să te Întinzi puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dar el găsea mereu cîte o explicație care părea foarte rezonabilă cuiva care voia s-o creadă. Telefoanele erau legate de afaceri, contractele se desfășurau În secret absolut, de aceea Închidea ușa, iar biletele de dragoste erau scrise de o secretară Între două vîrste, extrem de enervantă, pe nume Angela, care se amorezase de el. — Cum arată? zice Fran că Îl Întrebase agitată. — E revoltătoare, răspunsese Tim rîzÎnd. O fată bătrînă cu respirație urît mirositoare și păr unsuros, care crede că sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mențiune, anume a se rezolva la o dată ulterioară. Sus-numitul teanc trebuie uitat de Îndată, pînă cînd are loc unul din următoarele evenimente: mă mut și descopăr un munte de facturi neplătite, descoperire ce lămurește prezența portăreilor la ușă; găsesc o secretară extraordinar de organizată, care se va ocupa de toate chestiile pe care eu nu le pricep În ruptul capului; Dan se Întoarce acasă. Nici una din variantele de mai sus nu se profilează prea curînd la orizont, iar grămezile mele cresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
distreze, Îi povestise cât de instabile erau locurile de muncă pe care le găsise ea În ultimii ani. Lucrase Într-un bar, dar apoi proprietarul o concediase, pentru a angaja o româncă pe care o plătea mai puțin. Fusese apoi secretara unui dentist, dar și asta durase puțin - să zicem, din motive financiare. Făcuse nopți În casa unei bătrâne paralitice, dar murise și aceasta, lucru pentru care nu se Întristase prea tare, căci era o ticăloasă Împuțită, care se purta foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-i vorbesc urgent, spuse Elio. — Bineînțeles, Îl asigură Benelli - și imediat se așternu tăcerea. Ceafa rasă a lui Buonocore - omul ăsta destoinic, dur ca o stâncă. Elio rămase pentru câteva clipe cu celularul În mână, dezorientat. Nu-i plăcuse tonul secretarei președintelui. Cuvintele acelea - pronunțate mecanic. Poate nu-l recunoscuse? Avu neplăcuta impresie că a fost tratat ca un pion oarecare. Un nechemat, căruia să i se spună că șeful e În ședință. În sedință! Președintele nu era niciodată În ședință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
extraterestre. Femei așteptând pe canapele, altele la șamponat. Pretutindeni. — Este vorba despre un apartament cu trei camere de o sută douăzeci de metri pătrați, superfinisat, cu deschidere spre grădină - În grădină sunt diferiți arbori de talie Înaltă, un vis, recita secretara agenției imobiliare. Dacă vreți să-l vedeți, vă pot fixa o oră, În programul de astăzi. — O, nu, protestă Maja coborând vocea. Voiam doar niște informații, o prietenă trebuie să se mute la Roma și m-a rugat să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de un sentiment de vinovăție. În spatele ușilor reflectorizante, salonul lui Michael era aproape invizibil. Oglinda o reflecta doar pe ea. Maja știa Însă că femeile care așteptau În salon puteau să o vadă. — Ascultați-mă atunci, să facem așa, insistă secretara insinuantă. Eu pun pe listă numele prietenei dumneavoastră. Pe la ora două. Dacă nu vine, nu-i nici o problemă. Agentul nostru va fi acolo, oricum. Pe la două - se gândi Maja. Cât avea să dureze? Pe la patru, copiii vor Începe să sosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Șase luni În care-i ascultase pe ceilalți. Fără ca măcar unul dintre ei să o asculte pe ea. Se Îndreptă spre biroul șefului de departament și, chiar dacă nu avea dreptul la pauză și nici nu avea programare, o ignoră pe secretara ocupată cu capriciile unui fax și bătu la ușă, hotărâtă. Nu așteptă să fie invitată să intre. Șeful, care era la telefon cu logodnica lui, o săgetă cu o privire uimită. — Ce vrei? o apostrofă impertinent. Nu-și amintea numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mașina albastră, În timp ce onorabilul avocat Fioravanti Încerca să-i câștige pe comercianții din Casilino, În sediul asociației. Cumpără timbrul (poșta rapidă 1200 lire) și plicul (150 lire) de la tutungeria din Finocchio, În timp ce Elio Îi telefona președintelui și se certa cu secretara acestuia, repetându-i că avea motive foarte serioase și urgente pentru a-i vorbi imediat. Lui Romeo, care-l Întrebase ce dracu’ scria - nu-l mai văzuse niciodată cu pixul În mână -, Îi răspunse că era o problemă de proprietate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tăie intersecția. Intră cu toată viteza În pasajul subteran, băgă În a cincea și intră pe șoseaua de centură care sufocă Roma, ca un inel prea strâns. — Ești iarăși cu dentistul? Ce morală mai are un profesionist care-și coace secretara? E un lucru murdar. Și mai e și Însurat. Nu ar trebui să te legi de un om Însurat. Nu ar trebui să distrugi o familie. — Termin-o! spuse Emma. Ar fi trebuit să nege cu mai multă convingere. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
somn zilnic, Chantal Îl făcuse să Înghită pilula privind camera separată. Fusese destul de nemulțumit la vremea respectivă, dar astăzi era Încîntat. - Doamna Lasalle tocmai a sosit, domnule doctor. O conduc În sala de consultații? Tresări, Întoarse capul, Încuviință. TÎnăra sa secretară remarcă țigara pe care o ținea Între degete, apoi se Îndepărtă. Și ea reîncepuse să fumeze după moartea unei prietene, așa că Înțelegea... Yves strivi chiștocul al cărui gust i se păru dintr-odată amar. CÎnd intră În sala de consultații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
altceva de la el decît un ridicat din umerii pe care Îi ținea cu Îndărătnicie aplecați, stînd cu capul În mîini. Oare ce Îi putuse spune surorii lui? Polițistul o luă pe Annick deoparte. Convinsă că avea să capete o muștruluială, secretara i-o luă Înainte. - E fratele ei. Și apoi, Marie n-ar face nimic Împotriva legii. Ia te uită! gîndi el, dar ținu remarca pentru sine. - Așteptați pînă ce pleacă ea și apoi dați-i drumul. - O să fie mulțumită, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
antidepresive, de asemenea goale. Simți cum i se strînge stomacul, nu din pricina vreunei presimțiri, ci a unei spaime tot mai Întemeiate. Aruncă o privire la mobilul care vibra din nou. După Fersen, o chema acum Annick. Ascultă mesajele, cel al secretarei o alarmă. - Marie, dacă ai putea veni, se Întîmplă ceva cu adevărat ciudat, e În legătură cu comandantul Fersen. Sună-mă, te rog... Secretara, singură În jandarmerie, era cuprinsă de o frică pe care nu și-o putea stăpîni. Aproape că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o privire la mobilul care vibra din nou. După Fersen, o chema acum Annick. Ascultă mesajele, cel al secretarei o alarmă. - Marie, dacă ai putea veni, se Întîmplă ceva cu adevărat ciudat, e În legătură cu comandantul Fersen. Sună-mă, te rog... Secretara, singură În jandarmerie, era cuprinsă de o frică pe care nu și-o putea stăpîni. Aproape că-i sări În brațe Mariei cînd aceasta intră ca vijelia. - Vino să vezi! Comandantul a plecat spre golful Jefuitorilor de corăbii, am Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
tresări. - Cum? - E sînge din grupa O negativ... Se uită din nou la sandvici, avu o mișcare de dezgust și-l azvîrli la coșul de gunoi, apoi se Încruntă. - Annick, nu are Marie grupa O negativ? Lucas rămase Încremenit. Fruntea secretarei se Încrețea Încercînd să-și amintească. - Da, poate că ai dreptate... Auziră ușa trîntindu-se: Lucas ieșise În viteză. Stéphane și Annick abia de avură timp să schimbe o privire perplexă cînd sună telefonul. Secretara preluă apelul. - Jandarmeria-din-Lands’en-alo-da-ascult... O, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
O negativ? Lucas rămase Încremenit. Fruntea secretarei se Încrețea Încercînd să-și amintească. - Da, poate că ai dreptate... Auziră ușa trîntindu-se: Lucas ieșise În viteză. Stéphane și Annick abia de avură timp să schimbe o privire perplexă cînd sună telefonul. Secretara preluă apelul. - Jandarmeria-din-Lands’en-alo-da-ascult... O, nu! Doamne, nu, nu se poate una ca asta... Închise, bulversată. Stéphane era agățat de buzele ei. - Ce e? Ce s-a Întîmplat? - Era laboratorul de la PS... Femeia Le Bihan... Yvonne... Au reconstituit paginile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
gust să nu se opereze de apendicită Înainte de a se Îmbarca pentru cîteva luni. Tocmai deschidea gura să-i răspundă cînd ea adăugă: - A sunat adineaori Armelle de Kersaint. Zice că se petrec lucruri ciudate la castel. - Cum adică ciudate? Secretara făcu o strîmbătură neștiutoare: - A zis că lucrurile astea nu se pot povesti. Ci doar se arată. Friptura la tavă era rumenită exact cît trebuie, menajera care o Înlocuia pe Jeanne era o adevărată comoară; În ciuda evenimentelor, Arthus coborîse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cursul anului, iar activitatea „centru de vacanță”, păstrată mai mult din nostalgie, nu mai reprezenta decât 5% din cifra de afaceri anuală. Bruno se trezi cu o durere de cap crâncenă și fără mari iluzii. Aflase despre Loc de la o secretară care se Întorcea de la un stagiu „Dezvoltare personală - gândire pozitivă”, cinci mii de franci pe zi. Ceruse catalogul pentru vacanța de vară: simpatic, asociativ, anarhist, cam știa genul. O notă statistică din josul paginii Îi reținuse totuși atenția: vara trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ofertă foarte atractivă și s-a mutat la Boston, și cu asta basta. Nu m-a deranjat foarte tare. Ca să fiu sinceră până la capăt, nu mă înnebuneam chiar așa de tare după el. — Samantha ? îmi întrerupe o voce gândurile. E secretara mea, Maggie. S-a angajat aici acum câteva săptămâni și nu ne cunoaștem foarte bine. Cât ai fost plecată, ai primit un mesaj. De la Joanne ? — Joanne de la Clifford Chance ? Ridic privirea, mi-a captat atenția. OK. Spune-i că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ședință. Uriașa masă de mahon e plină de schițe de contracte fotocopiate, de rapoarte financiare, de note-pad-uri pline de mâzgălituri, de pahare de plastic de cafea și de post-it-uri. Podeaua e acoperită de cutii de mâncare comandată prin telefon. O secretară tocmai împarte copii ale ultimei variante de schiță de contract. Doi dintre avocații părții adverse s-au ridicat de la masă și discută în șoaptă, foarte aprins, în camera de discuții. Fiecare sală de consiliu are așa ceva : un spațiu lateral unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
am făcut asta ei de nenumărate ori. Așa că... — La ce oră a zis că ajunge ? Maâtre d’ mă privește câteva clipe în tăcere. Mi se pare că văd în ochii lui o licărire de milă. — V-o dau la telefon. Secretara dânsei ne face imediat legătura... Alo ? spune în telefon. Mă aflu lângă fiica doamnei Tennyson. — Samantha ? aud o voce tăioasă și precisă. Draga mea, mi-e teamă că nu pot să vin în seara asta. — Nu poți să vii deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în nișa de la fereastră și ridic receptorul. Se aude, calm, tonul. Inspir adânc, după care formez linia directă cu Arnold. Nu e încă ora nouă, dar sigur e deja la birou. — Biroul lui Arnold Saville, răsună glasul vesel al Larei, secretara lui. — Lara, spun stresată, Samantha sunt. Samantha Sweeting. — Samantha ? Lara pare atât de șocată, că mă crispez toată. O, Doamne ! Ce s-a întâmplat ? Unde ești ? Toată lumea... Se oprește brusc. Nu... sunt în Londra. Pot să vorbesc cu Arnold ? — Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
coridor spre departamentul de marketing, conștientă de faptul că picioarele mele nu vor deloc să pășească În ritm normal. De fapt, cu cît mă apropii mai tare de ușă, merg din ce În ce mai lent și mai lent... și mai lent... Una dintre secretarele de la contabilitate trece pe lîngă mine grăbită, În pantofi cu toc și Îmi aruncă o privire ciudată. O, Doamne. Nu pot intra acolo. Ba da, pot. O să fie bine. Am să mă așez pur și simplu la birou și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
la birou cu mîna prietenului tău În sîn. OK. Asta e, n-am ce face. Trag aer În piept adînc, mă ridic și pornesc spre etajul unsprezece. În fața ușii lui e un birou, dar nu văd nici urmă de vreo secretară, așa că mă duc direct la ușă și ciocănesc. — Intră. Deschid prudentă ușa. Încăperea e imensă, luminoasă și lambrisată, iar Jack stă la o masă circulară, Împreună cu alte șase persoane, așezate pe scaune. Șase oameni pe care nu i-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]