2,270 matches
-
această privință 15, seamănă "cu toată lumea": are morala simpatiilor sau antipatiilor sale. Don Juan nu poate fi bine înțeles decât dacă ne referim la ceea ce simbolizează el în mod vulgar: seducătorul obișnuit și bărbatul cu trecere la femei. E un seducător obișnuit. Cu singura diferență că e conștient și, prin aceasta, e absurd. Un seducător care a devenit lucid va rămâne totuși un seducător. Condiția lui este de a seduce. Numai în romane oamenii își schimbă condiția sau devin mai buni
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
nu poate fi bine înțeles decât dacă ne referim la ceea ce simbolizează el în mod vulgar: seducătorul obișnuit și bărbatul cu trecere la femei. E un seducător obișnuit. Cu singura diferență că e conștient și, prin aceasta, e absurd. Un seducător care a devenit lucid va rămâne totuși un seducător. Condiția lui este de a seduce. Numai în romane oamenii își schimbă condiția sau devin mai buni. Se poate însă spune că nimic nu s-a schimbat și că, totodată, totul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
la ceea ce simbolizează el în mod vulgar: seducătorul obișnuit și bărbatul cu trecere la femei. E un seducător obișnuit. Cu singura diferență că e conștient și, prin aceasta, e absurd. Un seducător care a devenit lucid va rămâne totuși un seducător. Condiția lui este de a seduce. Numai în romane oamenii își schimbă condiția sau devin mai buni. Se poate însă spune că nimic nu s-a schimbat și că, totodată, totul s-a transformat. Don Juan transpune în act o
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
unei atracții din partea unui anumit obiect de artă nu este suficientă în determinarea sa ontologică. Natura estetică a artei este eliminată, iar obiectele de artă nu se deosebesc cu nimic de un obiect social, cultural sau religios. Atracția ca formă seducătoare a artei nu spune nimic despre obiectul de artă, ci doar despre interesul subiectului. Universalitatea și necesitatea obiectului de artă sunt eliminate sau forțate în demonstrarea lor. Spre exemplu, steagul unei țări, este un obiect artistic comemorativ care nu prezintă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ambelor tipuri de imagine (intuițională și originară) și fără de care imaginea în general nu ar fi posibilă. Imaginea transcendentală este imaginea imaginii 7 prin care este posibilă concretizearea imaginii în general. În toate formele artei imaginea funcționează într-o intimitate seducătoare, proces ce ne face să simțim imaginea mai activă în anumite tipuri de artă precum pictura, sculptura sau fotografia. Mai precis, în artele în care cuvintele lipsesc imaginea devine autoritară și conlucrează cu simbolicul artei. Artele vizuale folosesc imaginea ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prima mână. Pentru cel care voia într-adevăr să se inițieze, profesorul impunea modelul unei fervori intelectuale autentice, cu exigențe nu lipsite de o anumită cruzime, dar care, în fond, constituiau semnele unui nou mod de receptare a literaturii. [...] Prelegerile seducătoare ale lui Ion Vlad instruiau despre puterea ficțiunii și rigorile creației. Cei dotați au înțeles cu uimire că literatura înseamnă o extraordinară aventură a formelor. PETRU POANTĂ SCRIERI: Între analiză și sinteză, Cluj, 1970; Descoperirea operei, Cluj, 1970; Convergențe. Concepte
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
mult de moștenirea lui. La mai bine de treizeci de ani distanță, poeziile și caligrafia lui rămân apreciate de specialiști, dar operele lui pretins teoretice sunt înțelese ca îmbrăcând necesități politice ale momentului. în schimb, personajul, prezentând și unele fațete seducătoare, rămâne prost cunoscut, dat fiind că nenumăratele mărturii apărute în China și avându-l ca subiect sunt inegale și trec sub tăcere aspectele lui cele mai întunecate. în starea actuală a cunoștințelor noastre, este totuși posibilă reperarea câtorva trăsături personale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
corodări cu un mordant), atribut care nu poate fi notat în desenul pregătitor, ci doar mimat sau sugerat. Acesta este, desigur, motivul pentru care, invariabil, sub aspectul frumuseții liniei, al prețiozității, exemplarul imprimat al gravurii este întodeauna mai plăcut, chiar seducător față de proiect. Din punct de vedere al redării materialității, este tehnica cu cel mai mare potențial. Poate că cea care o egalează, ca mod de redare a materialității, este gravura în dăltiță (burin). Posibilitatea de a lucra sub lupă a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cifrei de afaceri pentru una sau alta din activitățile portofoliului său. Orice firmă care are în vedere o strategie de diversificare ar trebui să țină seama de avertismentul formulat de M. Robert și M. Devaux : “Nu vă încredeți în ocaziile seducătoare. Competențele de gestiune nu se pot întotdeauna transfera ușor de la un domeniu la altul. Fiecare domeniu de activitate reclamă dezvoltarea unor competențe cheie particulare”. Există o multitudine de tipologii ale strategiei de diversificare; noi le vom prezenta pe cele mai
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
creșterea stimei de sine. Pornind de la considerațiile teoriei lui Maslow, managerii ar putea explica multe dintre comportamentele de intrare, de rămânere și de părăsire a organizației la care ne-am referit într-un alt paragraf. Deși teoria „piramidei trebuințelor” este seducătoare și plină de implicații practice, ea nu a scăpat de tirul criticilor. Guest (1984) arăta, într-un articol dedicat teoriilor motivației, că cercetările întreprinse în anii ’60-’70 au adus puține dovezi - dacă nu chiar deloc - în sprijinul teoriei lui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
exemplu mecanismele de apărare manifestate În rigoarea morală extremă a „antisemitelor puritane” studiate de Else Frenkel-Brunswik și R. Nevitt Sanford (in Simmel, coordonator, 1946): evreul este imaginat de acești subiecți antisemiți ca un criminal sexual, În același timp violator și seducător periculos, capabil să le Întineze pe tinerele creștine, pure și inocente. Mecanismele de apărare atribuite acestor incarnări ale „personalității antisemite” au funcția „să reducă anxietatea și culpabilitatea conștientă” (ibidem, p. 112). Dacă această descriere este corectă, putem trage concluzia că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întotdeauna bună pentru comunicarea umană, ajunge la rezultatul că industriile informatice sunt esențialul societății de mâine. De vreme ce oamenii au dificultăți de comunicare, iar aceste industrii joacă un rol din ce În ce mai important, oamenii vor putea cel puțin să se Înțeleagă din ce În ce mai bine. Seducător sofism ș...ț. Noile mijloace de comunicare nu vor anula decalajul, aproape ontologic, care stă la originea libertății umane și sociale În orice situație de comunicare. Tirania va Începe În ziua În care oamenii vor crede cu adevărat că raționalitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două monstruozități, cea a femeii și cea a bărbatului; prima este devenire, se construiește în contact cu alteritatea - mai precis, cu bărbații -, a doua se prezintă a fi matură din fașă, este de natură patologică, consecventă cu sine, în sensul seducătorului kierkegaardian, cel pentru care seducția este pur act autotelic: „Nu îmi face plăcere, dar o posed din orgoliu; în geamătul ei fericit e atâta candoare, atâta viață, că stau la pândă cu toate simțurile mele să prind cât mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
la om, cum se zice. Așa ne mai dăm și noi seama cât de nesărați și lipsiți de originalitate putem fi, nedespărțindu-ne de Ellocika decât câteva sute de cuvinte. În vremurile lui 1984 Ana-Maria Onisei O lectură inversă, după seducătoarele Corecții, romanul de debut al lui Jonathan Franzen are intrigă, subtilitate, dialoguri impecabile, o sumedenie de personaje (deși nu toate desăvârșite), dar nu același farmec. Și totuși... Autorul Corecțiilor (2001) debutează în 1988 cu un roman consistent (nu doar ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
coboară încet un cadavru spânzurat. Rochiță albă și pantofi negri mici, de balerină. Poți merge mai departe. Room 45. Flori carnivore, vaci albastre, îngeri căzuți, pești puși la afumat. Pereții respiră, pulsează, privesc. Nicăieri alt univers mai grotesc și mai seducător deopotrivă. 99 de încăperi imaginate 99rooms (http://www.99rooms.com/) este, așa cum spun creatorii săi, „un proiect artistic unic, în care pictura murală, fotografia, animația și sunetul se îmbină într-un mod complet necunoscut până acum“. Creat de Rostlaub, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
separat), orizontul temporal, accentul axiologic (solidaritate sau nonsolidaritate cu cele două orizonturi), sensul mișcării înăuntrul lor (anabazie sau catabazic - înaintare sau retragere) și năzuința formativă (individual, tipizant, stihial). Viziunea lui Blaga, rod al meditației lirice, dar si emanație folclorică, este seducătoare și pînâ la un punct convingătoare, mai ales pentru spațiul cultural românesc, dar destul de arbitrară, pentru spațiile mai îndepărtate. Ea are, însă, aceeași doză de arbitrar și grandios ca și clasificările esteticienilor germani discutați de Wellek și Warren, fiindu-le
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de sfinx, nobila soție, bolnavă de tuberculoză, duce cu sine în mormânt taina morții ministrului. Ultima poveste, curmată prematur de căderea cortinei grele a misterului, aduce în prim-plan figurile extravagante ale sfârșitului de veac XIX din București, de la celebrele seducătoare ale balurilor, la figuri pitorești și extravagante, precum cea a cronicarului monden Mișu Văcărescu. Ritualul povestirii implică și aici, în stil matein, ritualul inițiatic al călătoriei și al cinei nocturne. Alternând tăcerea și contemplarea, narațiunea devine un halou luminos în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Nu doar jurnalul, ci și psihanaliza caută semnificații în materia densă a acestor întâmplări. Psihiatrul Allendy se implică în poveste printr-un transfer inevitabil: procesul narativ-analitic devine complicitate intimă, conținutul terapeutic fiind regăsit de protagonistă în asumarea aceluiași rol, al seducătoarei. Conștiința de sine se afirmă simultan cu pierderea inocenței trupului. Scriitoare ale cărei revelații culturale și senzoriale au devenit autoficțiune, Anaïs Nin elaborează, dincolo de suprafața complicată a labirintului său erotic, o structură matricială a discursului confesiv feminin. O istorie al
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
știința politică, din sociologie, antropologie, psihologie socială sau economie par etnocentrice și falacioase. Cei mai mulți dintre cei care folosesc cuvântul "paradigmă" îl aplică unui anumit domeniu și nu întregii discipline. De exemplu, explicația elitistă este considerată de unii teoria cea mai seducătoare ca alternativă la ideologia-paradigmă marxistă. În domeniul economiei politice, "alegerea rațională" este ridicată de partizanii săi la rangul de paradigmă, constituind ceea ce Kuhn numește o comunitate științifică; alții percep această comunitate ca pe o sectă. Mulți psihiatri sunt mobilizați în jurul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
experienței. Deși bazele de la care ea pleacă sunt cu adevărat precare. Speranța Însă și presentimentul Îi dau aripi. Rațiunea gânditoare gâfâie Însă cu greu În urma ei, căutând ea Însăși o bază solidă pentru a atinge la rândul ei acel scop seducător pe care aliata ei, mai divină, l-a cucerit deja. S-ar părea că vezi doi călători pe malul unui torent sălbatic ce rostogolește pietre În iureșul său: primul sare cu un picior ușor, folosind pietrele pentru a sări de la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Contemporanul - Ideea europeană, dar pe care, publicându-i viguroasele și nu rareori nedreptele-i analize În jurul lui Marin Preda, Nichita Stănescu, Eugen Simion, nu am reușit a-l convinge ca, beneficiind de o vie, Înaltă informație și de un stil seducător, de fericită expresie și intelectualitate, să ne propună sinteze obiective, ample, În jurul numelor mai sus citate, dovedindu-și astfel imparțialitatea pe care o clamează sus și tare. Dar el este, mi-e teamă, unul dintre acele nefericite spirite frustrate, care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe o peliculă color și calm, profesionist Înregistrat, recitându-și poemele, discutând cu colegii, cu tinerii care l-au Înconjurat mereu. Să nu uităm: la moartea lui, au apărut pagini Întregi cu amintiri și Încercări de a-i profila uriașa, seducătoarea personalitate, dar unde?! Nu, nu În patria limbii sale pe care a servit-o ca un prinț, ca un prinț al spiritului ce era, ci... În Serbia! În țară au apărut câteva rânduri la „decese” În România liberă și... atât
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sau orășean, Încât vor trebui serioase eforturi din partea suprastructurilor prezente și viitoare ca să ajungă cât de cât la acel echlibru Între individ și administrație, singura cheie reală și posibilă a unei reale normalizări. Am luptat toată viața contra acestei „molime seducătoare” care este fatalismul românesc, luptă cu atât mai dificilă, ridicolă chiar, de multe ori, cu cât, e adevărat, istoria, chiar și cea a ultimelor decenii după al doilea război, dădea mereu o sarcastică dreptate celor ce clamau imposibilitatea noastră de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
perenitatea inalterabilă. Informația culturală, în sens larg, și aceea literară în special sunt bogate, constând pe surse de prima mână, de o calitate ce exclude ab initio orice dubiu. Ipotezele critice, avansate fără precauții superflue și fastidioase de către autor, sunt seducătoare și așază cititorul pe un plan intelectual, elevat. Există în scrisul lui Theodor Codreanu o indicibilă vibrație a ideilor, care îl apropie, în opinia noastră, de Ibrăileanu și desigur de întemeietorul criticii literare românești, Titu Maiorescu. Provocarea valorilor mizează programatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
energetice și tot n-a fost de-ajuns..." Păzea, ne avertizează autorul, "Marele-Duh crede că e prea puțin pentru măreția unei noi Bing-Bang și, din Varvara, în fiece clipă pornesc duhurile sporitoare de foc ferecat în forme din ce în ce mai estetice, mai seducătoare (...), jocul artei fiind legea Varvarei". În lumea din oglinda neagră Rebega îl pune pe Dimitrie Cristea la încercare să aleagă una din cele trei căi care i se arată la intrarea în Marele Labirint. Spre surprinderea sa, tânărul director de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]