2,115 matches
-
eficientizare a gesturilor și să ofere sugestii privind utilizarea acestora ca elemente curriculare ce pot fi introduse în programele de formare inițială sau de perfecționare. Propunându-și să analizeze CUM putem realiza demersul didactic, în lucrare se optează pentru perspectiva semiotică cu accent special pe semiotica gestualității oferind mai multe modele de analiză prin care se dezvăluie structura internă și mecanismele performative ale gestului. Analiza discursului didactic (în acord cu distincția clasică propusă de Charles Morris, sintactică, semantică și pragmatică), analiza
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ofere sugestii privind utilizarea acestora ca elemente curriculare ce pot fi introduse în programele de formare inițială sau de perfecționare. Propunându-și să analizeze CUM putem realiza demersul didactic, în lucrare se optează pentru perspectiva semiotică cu accent special pe semiotica gestualității oferind mai multe modele de analiză prin care se dezvăluie structura internă și mecanismele performative ale gestului. Analiza discursului didactic (în acord cu distincția clasică propusă de Charles Morris, sintactică, semantică și pragmatică), analiza semiotică a parametrilor paraverbali (cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu accent special pe semiotica gestualității oferind mai multe modele de analiză prin care se dezvăluie structura internă și mecanismele performative ale gestului. Analiza discursului didactic (în acord cu distincția clasică propusă de Charles Morris, sintactică, semantică și pragmatică), analiza semiotică a parametrilor paraverbali (cu evidențierea parametrilor vocali și prozodici în optimizarea interacțiunii profesor-elev) și analiza situațională a discursului didactic (cu definirea ,,situației actului discursiv" prin intermediul căreia se caută răspuns la întrebarea lui Harold Lasswell "cine, ce, cui, de ce și cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
înnăscut al gestului), accepțiunea etologică (caracterul universal al gestului), accepțiunea psihologică (caracterul personalizat al gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică (caracterul relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea didactică, autoarea prezintă o tipologie specifică fundamentată pe funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
întinderea temporală (gestul care durează mai mult și gestul care durează mai puțin), după precizie (gestul precis și gestul imprecis), după partea corpului care se implică (gestul-cap, umeri, trunchi, brațe, mâini, picioare). Interferența dintre structurile lucrării este asigurată de perspectiva semiotică asupra discursului didactic și a situațiilor de comunicare, a semiozei didactice. Din punct de vedere semiotic, scrie autoarea, discursul didactic reprezintă un set de semne citite contextual. Un gest-semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
obiectivare, valorizare), cât și pe aceea de formulare (alegere, articulare) din partea profesorului, ori de referențialitate și interpretare din partea elevului. Sensul și semnificația discursului didactic depind, în egală măsură, de înțelegerea întregului, dar și a părților alcătuitoare. Unitatea și integralitatea analizei semiotice rezultă din faptul că fiecare dimensiune se realizează prin participarea celorlalte. Nu ne putem imagina performativitatea discursului didactic în afara respectării normelor de ordin logic sau în afara receptării referinței tematice. O parte interesantă și utilă a lucrării o reprezintă cercetarea efectuată
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestei opțiuni, argumentul că elevii vor defini nu doar profesorul, ci, mai ales, relația acestuia cu ei. Multe dintre concluzii se înregistrau în timpul elaborării tezei de doctorat în filozofie, domeniu ce a obligat candidata de atunci să opteze pentru perspectiva semiotică a cercetării. Ceea ce ne oferă astăzi Alina Petrescu-Mărgărițoiu este mai mult decât am avut la acel moment. Diferențele sunt date de fenomenul cunoscut sub numele "dezvoltare personală" realizată în cariera sa didactică, științifică, socială, culturală. Volumul evidențiază nu doar progresul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studenților, colegilor din preuniversitar și spațiului academic, tuturor cititorilor-cercetători, practicieni ori doar interesați de ceea ce devine gestul nostru în relația cu celălalt și/sau grupurile de apartenență. Laurențiu ȘOITU Iași, 2013 Introducere De ce analizăm gestul în comunicarea didactică din perspectivă semiotică? Ce reprezintă semiotica gestului în comunicarea didactică? Cum putem valorifica analiza semiotică a gestului în comunicarea didactică din perspectiva optimizării practicii educaționale? Acestea sunt întrebările cheie la care volumul de față încearcă să răspundă din perspectiva preocupărilor didactice și de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
preuniversitar și spațiului academic, tuturor cititorilor-cercetători, practicieni ori doar interesați de ceea ce devine gestul nostru în relația cu celălalt și/sau grupurile de apartenență. Laurențiu ȘOITU Iași, 2013 Introducere De ce analizăm gestul în comunicarea didactică din perspectivă semiotică? Ce reprezintă semiotica gestului în comunicarea didactică? Cum putem valorifica analiza semiotică a gestului în comunicarea didactică din perspectiva optimizării practicii educaționale? Acestea sunt întrebările cheie la care volumul de față încearcă să răspundă din perspectiva preocupărilor didactice și de cercetare educațională, fără
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interesați de ceea ce devine gestul nostru în relația cu celălalt și/sau grupurile de apartenență. Laurențiu ȘOITU Iași, 2013 Introducere De ce analizăm gestul în comunicarea didactică din perspectivă semiotică? Ce reprezintă semiotica gestului în comunicarea didactică? Cum putem valorifica analiza semiotică a gestului în comunicarea didactică din perspectiva optimizării practicii educaționale? Acestea sunt întrebările cheie la care volumul de față încearcă să răspundă din perspectiva preocupărilor didactice și de cercetare educațională, fără a avea pretenția acoperirii multiplelor conotații pe care le
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
perspectiva optimizării practicii educaționale? Acestea sunt întrebările cheie la care volumul de față încearcă să răspundă din perspectiva preocupărilor didactice și de cercetare educațională, fără a avea pretenția acoperirii multiplelor conotații pe care le implică abordarea atât de complexă a semioticii gestuale. Motivul pentru care ne propunem să abordăm gestul în comunicarea didactică a pornit de la anumite aspecte școlare și sociale actuale, vizibile la nivel național și pentru întreg corpul profesoral, cu privire la diminuarea rezonanței intervenției educative asupra elevilor, erodarea consistenței și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
susținute de comunicarea gestuală; • realizarea economiei de timp în procesul de predare-învățare-evaluare prin îndeplinirea simultană a unor sarcini diferite; • diminuarea și stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor. Noutatea demersului investigativ al lucrării decurge din faptul că am punctat și valorizat virtuțile semioticii din două perspective: ca știință, care are ca domeniu de interes semnele și sistemele semnificante din natură, gândire și societate și ca metodă de cercetare. Considerând gestul un semn, am putut să-l interpretăm astfel prin prisma elementelor teoretice și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
perspective: ca știință, care are ca domeniu de interes semnele și sistemele semnificante din natură, gândire și societate și ca metodă de cercetare. Considerând gestul un semn, am putut să-l interpretăm astfel prin prisma elementelor teoretice și aplicative ale semioticii. Forța accepțiunii semiotice a gestului în comunicarea didactică o constituie aplicarea analizei triadice a semnului/gestului concepută prin identificarea structurii ternare a semnului (sign vehicle designatum interpreter) de Charles S. Peirce (1931) și maturizată de Charles Morris (1938). Astfel, prin
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care are ca domeniu de interes semnele și sistemele semnificante din natură, gândire și societate și ca metodă de cercetare. Considerând gestul un semn, am putut să-l interpretăm astfel prin prisma elementelor teoretice și aplicative ale semioticii. Forța accepțiunii semiotice a gestului în comunicarea didactică o constituie aplicarea analizei triadice a semnului/gestului concepută prin identificarea structurii ternare a semnului (sign vehicle designatum interpreter) de Charles S. Peirce (1931) și maturizată de Charles Morris (1938). Astfel, prin analiza sintactică a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
însoțesc). Analiza pragmatică a gestului a avut în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea, impactul gesturilor profesorului asupra auditoriului, insistând asupra funcției acționale, comunicative a gestului. Luând în considerare conceptul funcție-semn promovat de Umberto Eco (1976/2008) în lucrarea ,,O teorie a semioticii", am definit gestul în comunicarea didactică ca o stare intermediară între un semn/gest (o entitate statică) și o semioză (situația de comunicare didactică). În primul capitol, am prezentat succint gestul din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracterul local al gestului, în sensul că semnificația acestuia depinde de cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului în toată splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea profesorului, cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea elevilor. În acest capitol, am prezentat evaluarea performativității comunicării didactice de către elevi din perspectiva rezonanței/ impactului relației educative (dimensiunea pragmatică) și am analizat mai multe modele semiotice ale discursului didactic (ținând cont de tipologia propusă de Charles Morris), care să releve în aceeași măsură structura internă și mecanismele performative ale acestuia. Valorizarea gesturilor în comunicarea didactică este ilustrată în capitolul 3 prin exemplificarea funcțiilor acestora: acompaniază, completează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care eficientizează și devalorizează gesturile în comunicarea didactică, am cercetat cum este influențată gestica acestora de următoarele variabile: reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceului. Rezultatele obținute prin corelarea metodelor științelor sociale, statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea didactică și efectele negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
instituțiile de asistență socială, administrație publică, telefonie mobilă, ONG-uri etc. Prin identificarea unor noi modalități de formare a profesorilor și de perfecționare în cadrul acțiunii instructiv-pedagogice, justificăm utilitatea și importanța volumului de față, perfectibil și deschis cercetărilor viitoare. Valorificarea analizei semiotice a gestului în comunicarea didactică are un rol important în optimizarea practicii educaționale prin formarea competenței de comunicare gestuală care facilitează construirea unei relații autentice, durabile, empatice și constructive dintre profesor și elevi. Prin autoevaluare și antrenament susținut, competența de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a avea o imagine completă a sensurilor pe care le poate îmbrăca gestul, vom analiza pe rând diferite accepțiuni, fiecare cu grila de lectură proprie, și vom dezvolta o dimensiune mai puțin abordată în literatura de specialitate, și anume cea semiotică. 1.4. Accepțiunea biologică Oriunde în lume, atunci când oamenii călătoresc și se întâlnesc întâmplător cu cineva cunoscut foarte drag își ridică sprâncenele în mod automat, în semn de recunoaștere, bucurie și uimire. Se întâmplă pur și simplu, spontan, direct, ca
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trei categorii de semnale: a) semnale unice, izolate, cu valoare și semnificație de semne ale unor alteralități unice; b) grupuri de semnale, asociate în mod constant și de regulă aceleași, care apar permanent împreună, cu valoare și semnificație de complexe semiotice (simptome) ale unor alteralități multiple, asociate; c) stări corporale constante, cu caracter global de alteralitate, presupunând schimbări durabile, constante și specifice ale Trupului carnal (suferințe, boli)"37. În unele stări nevrotice sau de tensiune intensă generate de circumstanțe neplăcute sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-au adus contribuția la dezvoltarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-au adus contribuția la dezvoltarea semioticii ca
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-au adus contribuția la dezvoltarea semioticii ca știință și disciplină de studiu: etnologia, antropologia, psihanaliza, psihologia, filosofia culturii etc. Dar fără analiza structurală a semnului, propusă de Saussure, care exprimă relația dintre un semnificat/,,concept" și un semnificant/,,o imagine acustică"82), și analiza triadică a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]