2,366 matches
-
propria viață și să-și acopere un complex, dl Manolescu susține că, repet, literatura generațiilor despre care a scris d-sa a fost o formă eficientă de protest și subminare a comunismului, ceea ce, după mine, înseamnă a (teă minți cu seninătate pe tine și pe ceilalți și a jigni pe foarte puținii care au avut curajul unui simplu NU pe față, neartistic - pomenesc, pentru că e vorba de dl Nicolae Manolescu, un singur nume: Dorin Tudoran. Încep să înțeleg de ce dl Manolescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
lor cu blândețe și voce joasă. În timpul operației, pe care englezul o făcuse cu spatele la căpitanul Alatriste ca și când nu se mai temea de nimica rău din partea lui, acesta avu ocazia să constate și alte detalii interesante. De pildă că, dezmințind aparenta seninătate a tânărului În gri, mâinile Îi tremurau la Început, când descheiase hainele camaradului său ca să-și dea seama de gravitatea rănii. De asemenea, deși nu știa boabă englezește cu excepția câtorva cuvinte sugestive schimbate Îndeobște de la puntea unui vas la cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ci a lui fray Emilio Bocanegra și a celor doi mascați n-avea să doarmă el În noaptea aceea, și tare se temea că și-n alte nopți. — Aproape că ne-ați omorât azi domnia voastră, pe stradă, zise cu mare seninătate englezul În spaniola lui cu puternic accent străin, adresându-i-se parcă mai mult lui Guadalmedina decât căpitanului. — Îmi pare rău, răspunse Alatriste liniștit, Înclinându-și ușor capul. Nu Întotdeauna suntem stăpâni pe loviturile noastre de spadă. Englezul Îl mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
omor. Pentru mine, a lua viața cuiva nu e o plăcere, ci o meserie oarecare. — Înțeleg. Celălalt Înmuie pana În călimară, reluându-și activitatea. O să aflăm cu ocazia aceasta și că sunteți Înclinat spre mila creștinească... — Domnia voastră greșește, răspunse cu seninătate căpitanul. Sunt cunoscut ca fiind mai aplecat spre lovituri de spadă decât spre sentimente Înălțătoare. — Așa ne-ați fost recomandat, din păcate. — Și așa este, de fapt. Însă, deși lipsurile m-au silit la un astfel de trai, am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Hm. S-ar putea să aibă dreptate și doctorii ăștia. Cine știe. Eu îi cred doar pe jumătate. Schimbările pe care le simt de la un an la altul în corpul meu îmi confirmă ceea ce nu reușesc încă să accept cu seninătate și mai ales cu mult calm: timpul e ireversibil! Trece! Semnele lui sunt vizibile. Probabil că n-ar fi deranjante dacă acestea nu ar fi sesizabile la nivel fizic. Cel puțin pentru mine sunt. Măcar un pic. O posibilă explicație
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
din capul străzii unde-l rugase pe Tudor să oprească mașina și-i interzisese printr-un gest scurt să coboare s-o conducă. Limpezimea și calmul bătrânei o descumpăniră. Cum poți să-i cauți pricină unei ființe care plutește în seninătate și nu vrea ceartă? Cum să scoți ghioaga și să dai într-o ființă plăpândă și dezarmată care-ți surâde ca un înger și de-a cărei lovitură totuși știi că vei cădea nimicit? Cine seamănă vânt, culege furtună. Bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vechi încetară, și-mpunsătura din șale și din încheieturi, respirația greoaie și gâfâită cu izbucniri de tuse se ușură pe nesimțite, ca și cum pământul ar fi acoperit-o pe încetul, și cum dormea, și-ntinerea prin somn, sau numai căpăta acea seninătate leneșă, uitată din tinerețe, înainte de-a simți cum răceala și oboseala îi strecoară o cenușă rece în oase și-n întreaga ei alcătuire, i se păru că aude liniștea ca un val căzând peste lume. Însuși pământul se liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
reacționar, paseist șerbetizat, sămănătorist, neointerbelic... N-are-a face! Nu vă asigur decât de un singur lucru: de buna mea cre dință. Una care vrea să scrie săptămânal aici aproape exclusiv de bine, pescuind din apele tulburi ale prezentului firescul, frăgezimea, altruismul, seninătatea, pilduitorul. Nu mizantropia, devianța, alterarea, rugina spirituală și cangrena etică. Mi se întâmplă, ca zilele trecute, să fiu încântat de prezența lui Liviu Ciulei la emisiunea lui Patapievici, sau de prezența Sânzianei Pop la „Profe sioniștii“ Eugeniei Vodă? Voi scrie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și roșii, malpraxisul medical, copiii abuzați, topoarele, înjun ghie rile, inundațiile, spânzurații și faptul că România e cam pi oana maladiilor în Europa -, dai numaidecât de normalitate, eficiență, eleganță, inteligență sobră, elitarism profitabil, bun simț mercantil, subtilitate și rafinament, de seninătate, moralitate, minți luminate și suflete de aur. De cealaltă parte, întâlnirile cu cititorii, liceeni și studenți, pe care le-am avut în ultimii doi, trei ani mi-au rete zat pesimismul, mi-au tuflit cinismul și cenzurat amarul. La liceele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Iar cu făpturi de-o așa eterică întrupare (firește că nu de mine este vorba întâi de toate!) nu ține să te-atingi cu cizma și cazmaua. Cum poți, tu, Stat român, să-mi ceri să mai predau cu dulce seninătate, la școală, romantismul, să dirijez ca un zeu o simfonie divină, să-mi dau doctoratul cu expresionismul bogumilic blagian, să prezint zilnic ori săptămânal, la radio și televiziune, cărți de poezie, romane, religie, politologie și filozofie, facând piruete savante sau
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
după Sofia Mavrodin, Nicolae Combiescu, Sever și Virgil Xantopol, Atanasie Stolojan, Al.F. Robescu, Elena Izvoranu, Corneliu Botez, Constantin Lecca, Al. Marghi loman, Dimitrie A. Ghica, Serafim Catzianu, așaaa, într-o suav-încercănată preumblare duminicală, și veți simți numaidecât liniștea, limpezimea, seninătatea, împăcarea cuprinse numai (și numai!) în basmele bunicilor, rostite cândva la gura sobei. Dacă nu ați avut parte de așa ceva, atunci vă plâng și vă descânt. Despre (și... dinspre) morți - numai de bine! 27 ianuarie 2011 O anumită calitate a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
profesori, muzicieni, fiecare pus în lumină cu o forță admiratoare rar întâlnită în lumea noastră culturală, bântuită, cum știm, de ură, invidie, dezbinare, hipercriticism și resenti mente răzbunătoare. Costion admiră necondiționat, curat și râvnitor, cu sua vitate și înțelepciune, cu seninătate, diplomație și îngă duință. Aproape fiecare pagină e scrisă sub semnul acelui enthousiasmos de care ne înflăcăra, vorbindu-ne, Ioan Ale xan dru. Începând cu părintele Dumitru Stăniloae, căruia i se oferă partea leului (la căldura omeniei sale plămă dindu-se
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
se răzbune pe don Fulgencio, fascinantul șarpe, omul tot o ironie și proastă intenție. Și va vedea pe doña Edelmira, ce carne bună! Ce surâsuri și umpluturi! Și ce perucă! * Se află deja în casa lui don Fulgencio. Ce stranie seninătate a filosofului! Salut, Apolodoro, ce te aduce? Pe unde ai umblat? Pari preocupat! Cum îți merge? Ce să îmi meargă, don Fulgencio! Îmi pare că dumneata și tatăl meu m-ați nenorocit, foarte nenorocit; vreau să mor! și izbucnește în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Alex. Ștefănescu Seninătatea unui neliniștit Virgil Ierunca a pus la dispoziția Editurii Humanitas 250 de scrisori primite în perioada 1967-1983 de la N. Steinhardt. Aceste scrisori, atent adnotate de Monica Manu (care merită felicitări pentru modul cum a îngrijit ediția), au apărut de curând
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
căruia îi retezase un picior și-i smulsese catargele corăbiei. Reîntîlnirea mult dorită cu monstrul marin se va produce nu departe de locul ciocnirii anterioare: "balena părea numai farmec și ademenire. Nu e de mirare că unii vînători, momiți de seninătatea care o înconjura, îndrăzniseră s-o atace și descoperiseră că liniștea aceea nu era decît veșmîntul uraganului." Lupta durează, ca în povești, trei zile. Balena își manifestă din plin agresivitatea, distruge bărcile vînătorilor și îi smulge căpitanului proteza piciorului vătămat
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
doctorat - este prima istorie realizată din unghiul condiționărilor politice a școlii de la București și a proiectului gustian de modernizare a satului. Și, totodată, o istorie instituțională a interbelicului autohton și a derivelor sale autoritare. O carte în care claritatea și seninătatea discursului se aliază cu o informație de primă mînă și cu o dicțiune a ideilor ce indică nu doar un expert, ci și un autentic intelectual critic. Alegerea școlii gustiene se dovedește relevantă atît ca principal laborator de formare a
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
voi discuta vă va convinge. Pe mine m-a cam panicat, e drept... Sigur, primul exemplu care îmi vine în minte e biata Iliadă, făcută terci de superproducția Troia. Dar și Cercul poeților dispăruți (săptămâna aceasta la TV) măcelărește cu seninătate cîteva poezii de Whitman sau Tennyson. Spun asta pentru că respectivii poeți devin o mină de citate. Decorul e o școală de băieți super-selectă și bătrânicioasă în metodele de predare, la care apare un nou profesor de literatură (Robin Williams) care
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
de filozofia științei, au simțit nevoia să o scrie pe marginea ei. Nu știu ce altă disciplină este astăzi mai nimerită să ilustreze diletantismul filozofilor în materie de știință ca această ,filozofie a științei". Ea e locul unde se pot rosti cu seninătate și cu morgă hieratică cele mai sfruntate elucubrații filozofice. De la aberațiile lui Hegel din Filozofia naturii și pînă la sofismele prin care sovieticii căutau să explice natura duală a luminii prin prisma materialismului dialectic și istoric, probele incriminatoare menite a
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
să te convingă: nu, n-ai descins în curtea unde un arhitect și-a aruncat de-a valma frânturi din capricioasele sale visuri nefinisate. Singure acoperișul scânteietor al moscheii și suplul ei minaret dau un aer de bună rânduială, de seninătate, agresivelor blocuri turn ce se-nghiontesc să-și facă loc. Soarele zilei târzii dăruiește priveliștii o lumină aurie, uimită. În orașul acesta trăiesc de când mă știu, iar serile, când se mai domolește vipia, stau aici la aer, îmi spuse ea
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
impregnat de aluzii culturale, profesând un veritabil cult al intertextualității. Până și marea din poemul omonim este una culturală, memorie a faptelor lui Ulise și Sindbad. Paradoxal, uitarea este, și ea, o temă preferată. Derizoriul ei, acceptat cu o anume seninătate, exprimă graba omului de a reconfigura semantica lumii: „Ușor nu-i să dezlegi ce-i timpul, labirint/ Multiplu, unu și mereu distinct,/ Al fiecăruia și-al tuturor./ Sunt nimeni. Spada n-am încins voinic./ Ecou sunt, și uitare, și nimic
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
într-un gest de interogație și interes atât de ipocrit profesional, încît, îndată ce Conțescu îl asigură că este mult mai bine, cu un "perfect" zgomotos, satisfăcut, desființă orice inutilă căinare. Se mecanizase în aceste obligații mondene și le îndeplinea cu seninătatea absentă a episcopului care binecuvântează, neindispunând totuși pe nimeni, fiindcă Gaittany avea o artă înnăscută a mistificației sociale, stridentă la oricare altul. Ioanide râdea. Gaittany, care poseda un număr incalculabil de rubedenii în cele mai notorii familii, avea aproape zilnic
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îngîmfați sau aveau expresii de o hotărîre îndîrjită. Asemenea fețe s-ar potrivi discipolilor, care fuseseră aleși din rîndurile muncitorilor și funcționarilor, dar nu i se potriveau lui IIisus. începu să caute fețe armonioase, ale căror guri se închideau cu seninătate. Mai toți copiii aveau asemenea figuri cînd stăteau liniștiți, dar oamenii care și le mențineau astfel după adolescență erau, de obicei, femei cu o privire blîndă, misterioasă și atotștiutoare. O vreme crezu că asta ar putea fi expresia încarnată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întoarse și plecă cu pași repezi din încăpere, urmat îndeaproape de suita sa, în care se amestecase și Aloim. Când ajunseră în micul său cabinet de lucru, Radoslav se întoarse spre Aloim cu priviri acuzatoare. ― Minte, Rade. A mințit cu seninătate. Se gândea exact la ceea ce ai spus tu. ― Și atunci de ce... a zis ceea ce a zis. ― Pentru că, așa imorali cum ne considerăm, se pare că suntem niște heruvimi pe lângă un quint. Ne-am făcut jocurile greșit și trebuie să o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
alesul care îi putea izbăvi pe toți frații lui? Stin știa însă că, punîndu-și pe umeri pecetea morții lui Murrelius, se legase definitiv de Sat, indiferent dacă era sau nu sănătos. Cuvintele Mariei îl salvaseră de la moarte. Mințise cu o seninătate de care el unul nu ar fi crezut-o niciodată în stare și poate că minciuna aceea îl salvase de la pedeapsa celorlalți. În același timp îl și legase de Sat. Nu era însă trist. Se simțea mai degrabă ușurat că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de tristețe, conturând o stare de echilibru perfect, o detașare aparentă de ceea ce se întîmpla lângă el. În ziua precedentă, deschisese porțile unui viitor pe care nimic nu îl mai putea stăvili. Era conștient că se speriaseră cu toții tocmai de seninătatea cu care vorbise Preotului și de neînfricarea lui sinceră, aproape nebună, în fața a ceea ce ar fi trebuit să fie o moarte sigură. - Să ai parte de chu, auzi îmbărbătarea unui prieten din copilărie care îl bătu pe umăr. Îi zâmbi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]