3,287 matches
-
clasei, „justa apreciere a valorii școlarilor” făcută prin clasificarea realizată de ei înșiși, judecarea faptelor elevilor de un tribunal școlar, îndeplinirea unor însărcinări publice încredințate elevilor pentru a asigura bunul mers al clasei, organizarea unor comitete școlare pentru a desfășura serbări, șezători, pentru a încropi biblioteci școlare - iată „acțiuni” care contribuiau la dezvoltarea „solidarității umane”. Se cerea, din partea profesorilor, să „născocească” mijloace variate pentru a „provoca” învățarea socială prin „momente trăite”. Această „organizare activistă” a vieții clasei și școlii contribuia la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a școlii cu viața ilustrează un principiu bine servit de punerea lui în aplicație: învățământul practic educativ (Buletinul..., 8). Nici un aspect al vieții sociale a elevului nu era neglijat. Am întâlnit rapoarte ale căpitanului echipei de fotbal sau relatări asupra serbărilor școlare. Un loc important în formarea elevilor îl ocupau excursiile școlare, mijloc de cunoaștere a monumentelor istorice și a obiceiurilor și vieții populației din diferite zone ale țării. S-a început, în primii ani, cu excursii în împrejurimile Iașului, vizitându
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
813 de volume, 3231 de obiecte de muzeu, s-au împărțit țăranilor 35.637 de cărți de popularizare, s-au prezentat în fața oamenilor din sat 597 de piese de teatru, s-au ținut 5.628 de șezători, 3.004 de serbări, s-au înființat 344 de școli noi. Contactul cu satul a inspirat teze de doctorat, au fost studiate și monografiate 626 de localități. Valoarea științifică, etică, pedagogică a experienței realizate de D. Gusti prin Serviciul Social a fost apreciată nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
încrederea în izbândă și întreținerea entuziasmului și avântului inițial” (Neculau, 1927, p. 5). Nu prin sfaturi, dojeni și vorbe se obține adeziunea și sprijinul sătenilor, ci prin „fapte”, „realizări”. Ignoranța se doboară, încetul cu încetul, prin activitate culturală perseverentă: conferințe, serbări, lecturi, biblioteci, cinematograf, lecții publice. Acesta e răspunsul dat politicienilor care foloseau orice mijloace - calomnia, intriga, minciuna - pentru a discredita asemenea activități. Condiția reușitei, credea acest neobosit activist cultural, este ca „fruntașii căminelor culturale să nu aibă preferințe politice”. Astfel
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
2-3 pe săptămână, incluzând aici și spectacolele cinematografice (cu „vederi” din diferite țări, filme artistice ca Învierea după romanul lui L. Tolstoi, comedii, filme de popularizare precum Culesul viilor în Franța, Industria bumbacului). Fiecare acțiune (fie că se numește șezătoare, serbare, conferință sau spectacol cinematografic) cuprindea, de fapt, două sau trei manifestări distincte; o conferință, o lectură sau recitare, o piesă de teatru, o dezbatere pe o temă de interes comun, o „producție școlară”, un film sau două. În numărul 2
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
temă de interes comun, o „producție școlară”, un film sau două. În numărul 2 al Buletinului din 1927 găsim, după prezentarea celor 32 de manifestări culturale, care au avut loc în perioada 17 iulie-29 decembrie 1927, următorul anunț: „La toate serbările, conferințele și șezătorile, intrarea este gratuită”. Organizatorii împărtășesc apoi cititorilor dificultățile pe care le au în alegerea filmelor (filmele trebuie să aibă „fond moral” și să fie accesibile, se evită filmele care „nu spun nimic inimii și minții”) și mulțumesc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Mihai Viteazul”, „drepturile și datoriile cetățenești”, „albinărit”, „anatomia, fiziologia și higiena omului”, „pomicultura”, „sericicultura”, iar la 19 februarie 1928 profesorul Eugen Neculau susține expunerea „Starea economică a satului nostru poate fi îndreptată prin pomicultură, avicultură, apicultură și sericicultură”. Se dau serbări, se fac lecturi, se „reprezintă” tablouri, se rulează filme documentare, comedii. În aceste trei luni se desfășoară 32 de întruniri culturale (șezători, conferințe, spectacole cinematografice). Este perioada de avânt a mișcării de la Ungureni, timp în care s-au înființat case
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
repetiție generală, "Mulți ani trăiască"; ușa, care va fi stabilită pentru intrarea birou, se deschide și în pragul ei apare Val) Val: Alo, alo! Alex: Ah, scuzați, tovarășe Schopenhauer, v-am deranjat? Val: Nu, dar am crezut că a început serbarea. Alex: Nu, făceam doar o repetiție generală. Vrei și tu? Val: Nu. Știu foarte bine să cînt mulți ani trăiască. Alex: Ce cadou i-ai luat tatii în calitate de proaspăt rector? Știi că e sensibil la cadouri... Îi plac cadourile și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Forurile... Maria: Hm! Ceva nou... Val: Ba e ceva vechi... vechi de tot... Irina: Val! Mihai: Ascultă, măi băiete, n-o mai fă pe deșteptul și pe cinicul și pe ironicul, știi! Ei drăcie! Măcar azi. Val: Păi... mai ținem serbarea?! Mihai: Nu, n-o mai ținem. (tare) Tocmai, fiindcă nu mai ținem serbarea. (Val îi face un semn spre tavan, de unde ar putea, adică, să se audă iar ciocănituri protest; Mihai reține sugestia și vorbește în șoaptă) Respectă și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Irina: Val! Mihai: Ascultă, măi băiete, n-o mai fă pe deșteptul și pe cinicul și pe ironicul, știi! Ei drăcie! Măcar azi. Val: Păi... mai ținem serbarea?! Mihai: Nu, n-o mai ținem. (tare) Tocmai, fiindcă nu mai ținem serbarea. (Val îi face un semn spre tavan, de unde ar putea, adică, să se audă iar ciocănituri protest; Mihai reține sugestia și vorbește în șoaptă) Respectă și tu măcar necazurile unor oamenii dacă nu știi să le respecți vîrsta și generozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
protest; Mihai reține sugestia și vorbește în șoaptă) Respectă și tu măcar necazurile unor oamenii dacă nu știi să le respecți vîrsta și generozitatea. Maria: Ți-ai găsit! Mihai: (tot în șoaptă) Că dacă mă numeau rector și țineam azi serbarea, ai fi avut și tu degetele unse cu miere... Și ți le-ai fi lins și mătăluță, cinicule, să te întrebi prea mult cine ți-a împins mîna în borcan... (se aud ciocănituri în peretele din dreapta, mai insistente și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
denumiri asemănătoare: Pirpiruna, la greci și la aromâni; Peperuda și Peperuga, la bulgari; Peperona, la albanezi, iar în mitologia slavă exista un cult al zeului vegetației și al ploilor, Perun. Rituri de ploaie asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau UTC-istă. Știam despre ce este vorba, eram fetiță mare deja și mă feream să discut cu colegii mei despre asta. In fotografia făcută la sfârșitul clasei a III-a, de către un fotograf care venea întotdeauna la astfel de serbări să facă fotografii premianților, se vede că doar eu nu am cravată de pionier. Am fost fotografiată când spuneam o frumoasă poezie, intitulată chiar „Sfârșit de an” și scrisă de soțul învățătoarei mele. Prezint această fotografie la sfârșitul acestui capitol
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
am cravată de pionier. Am fost fotografiată când spuneam o frumoasă poezie, intitulată chiar „Sfârșit de an” și scrisă de soțul învățătoarei mele. Prezint această fotografie la sfârșitul acestui capitol pentru că este singura care s-a mai păstrat de la aceste serbări atât de așteptate de copii. Colegii mei, pionieri, învățau și cântecul dedicat acelei generații: „Sunt pionier”: “Am cravata mea, sunt pionier Si mă mândresc cu ea, sunt pionier. Flutură în vânt, zălog de legământ Întâiul meu cuvânt, de pionier.” De
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dați afară din școală, am încercat să intrăm în nu știu câte școli și nu am putut...Am fost dușman al poporului și sunt în prezent dușman al poporului"34. Prezint la sfârșitul acestui capitol câteva din fotografiile făcute la această expoziție. Serbarea de sfârșit de an 1957 Cu bicicleta pe strada copilăriei A doua arestare Motivele arestărilor din anii ’58- ’59 pot fi explicate prin prisma valului de teroare instaurat de frica extinderii revoluției din Ungaria, deși ea fusese înăbușită în sânge
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
școală unde eram obligați să prestăm muncă voluntară, el invariabil ne întreba “Cum este muncă voluntară dacă vă obligă să vă duceți? „ Exista totuși o zi din an când mâncam prăjitură și înghețată pe săturate. Era ziua în care era serbarea de la sfârșitul anului școlar. Pentru că luam întotdeauna premiul I, mama mea mă răsplătea ducându-mă la cofetăria de pe bulevard. Aici îmi cumpăra o prăjitură și o înghețată mare, doar pentru mine, că atât ne permiteam. De copil nu prea mâncam
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-mă la cofetăria de pe bulevard. Aici îmi cumpăra o prăjitură și o înghețată mare, doar pentru mine, că atât ne permiteam. De copil nu prea mâncam mâncare, dar ca majoritatea copiilor, de dulciuri eram tot timpul pofticioasă. De aceea la serbarea de sfârșit de an școlar eram fericită pentru că eram premiantă și pentru că mâncam pe săturate ceea ce-mi plăcea atât de mult. Divorțul, colectivul, șpaga? Cu munca la colectivul “Voința”a trecut astfel și cel mai greu an din viața
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
eliberarea fantasmatică a barierelor impuse sexualității; că realizarea sublimată a dorințelor și pulsiunilor; dă realizarea unui act de catharsis. Funcțiile „miturilor erotico-sexuale” sunt îndeplinite de personaje care au „roluri” bine definite: Afrodita, Cupidon, Priap, Dionisos, Leda etc. Ritualurile erotico-sexuale sunt serbări periodice colective care cultivă fie castitatea (Vestaleleă, fie beția orgiastică (Bacanteleă. De la individ și grupul comunitar-uman, simbolistica erotico-sexuală se extinde la planul cosmic. Lumea este constituită bivalent, din „perechi complementare” care, evident, se completează/compensează reciproc după modelul „cuplului”: „Cer
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
citate/secvențe comentate, a mo dului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relațiile dintre tată și fiu sunt dilematice și contradictorii, punând în lumină o criză a comunicării și opțiuni existențiale diferite. Un episod semnificativ este cel al serbării școlare de la sfârșitul anului, când Niculae primește premiul întâi cu coroniță (Partea a doua, volumul I). Bolnav de friguri, cuprins de frisoane, băiatul este dus acasă în brațe de către tatăl său, care, atins tocmai în liniștea sa neturburată, se întreabă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a altor nesuferite personaje intermediare...). "Dar sfîntu-i taie vorba : -Drăguță, să ierți, domnul acuma are alte treburi; mai du-te și te mai plimbă, vino aldată." MALENTENDU ȘI MAL... ENTENDU. NENOROCIRILE AVANSCENEI Între lucrurile existînd "de cînd lumea", petrecerea, sărbătoarea, serbarea sînt, pentru trăitorii în tradiția reiterată a carnavalescului, repere ale vieții înseși . Ch(i)eful, în varianta lui balcanică, este o bornă a entuziasmului popular, trăit individual cu voluptatea pierderii în lume, prin ea, o formă a convivialității la care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la diverse persoane, erau executate În ritm săltăreț sau În ritmul liniștit al horelor. Ele exprimau un complex de gînduri și sentimente și un vast material folcloric intrat În tradiție. Astăzi costumul popular aproape a dispărut. Se mai păstrează la serbările școlare. În locul costumului țărănesc și- au făcut loc costumele și blugii, iar muzica populară a fost Înlocuită cu manelele. S-au uitat majoritatea jocurilor populare.Greutățile și lipsurile provocate de războaie și alte calamități naturale, precum și schimbările de regimuri politice
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
realiza: - Fiecare Subcentru P.P. și fiecare Subcentru Extrașcolar ( băieți și fete ) ce azi funcționează, vor lua măsuri ca să se Înființeze următoarele ateliere: La Început se vor lua uneltele necesare cu Împrumut de la premilitari sau părinții extrașcolarilor, apoi se vor da serbări, la cîte două săptămîni, unde se va pune o taxă mică de intrare și din beneficiul net se vor procura materialele și uneltele strict necesare pentru Înființarea atelierelor ce se arată mai jos: I. Atelierul pentru băieți ( premilitari și extrașcolari
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și prin aceasta, sublinia Kogălniceanu, „independența noastră națională există de fapt”. Falsificatorii istoriei României, În serviciul burghezo-moșierimii, au așezat Însă cu intenție această sărbătoare În altă zi ca săo lege de pacostea intrării În țară a lui Carol de Hohenzollern. ” Serbările școlare erau și ele politizate de regimul comunist. De asemenea munca culturală a cadrelor didactice În perioada comunistă era făcură În direcția socializării agriculturii, a Însușirii ideologiei comuniste. İnclusiv activitatea sportivă era comunizată. Trebuia citită ,, Scînteia ” - organul central al P.C.R.
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
polo și săriturilor în apă. În 1880 se deschide în București bazinul și „Școala de înot” a societății „Tirul”. Bazinul, căptușit cu lemn, avea dimensiunile de 30/15m. Primul concurs dotat cu premii se desfășoară în 1888, când în cadrul serbării anuale a societății „Tirul” figurează și înotul. În provincie, Timișoara pare sa fie primul oraș unde se înființează o secție de natație, în 1899, la clubul „Atletic” (Schaed T. - Istoricul natației în Banat). Mai târziu apar A.M.E.F.A. (Arad) în
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
oraș unde se înființează o secție de natație, în 1899, la clubul „Atletic” (Schaed T. - Istoricul natației în Banat). Mai târziu apar A.M.E.F.A. (Arad) în 1911, Gloria C.F.R. Arad în 1919, Vulturii Lugoj în 1923 etc. În 1905, la serbările organizate în București de societatea „Tirul”, s-au disputat două probe de înot: înotul sub apă, câștigat de elevul M. Herdan și înotul de „iuțeală”, câștigat de elevul N. Șerbănescu. Încă nu se poate vorbi totuși de înot ca sport
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]