19,086 matches
-
față de evreii lui Moise, dar tata pusese de acum capăt oricărei conversații despre partizani și șefi de Partid comunist, de la noi ori de aiurea, de pe lumea asta ori de pe cealaltă. Bunicii, Ștefan și Maria, veniți din Pișcari, cunoșteau bine clădirea Sfatului Popular din Rătești și de aceea o evocase bătrîna. Locuiseră și ei acolo preț de vreo cinci ani, după Întoarcerea mamei Floare la fiica ei, tot la Pișcari. Au rămas În așezarea verde dintre colinele dulci ale Văii Măriei pînă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și cîteva vacanțe după aceea, istorii de un spectaculos și o intensitate greu uneori de suportat. Nici cele O mie și una de nopți din care, cîțiva ani mai tîrziu, mi-a citit o domnișoară prin aceleași locuri, În birourile Sfatului Popular adică, nu au Întrecut În efect poveștile mamei Floare. Aveau În ele ceva Înfricoșător, neobișnuit, strălucitor și autentic, conferit de prezența ei ca personaj În toate narațiunile și de tonul convingător cu care le depăna. Într-o seară, a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
era un bărbat cu mișcări repezi, venit din Argeș, albastru de tot În uniforma lui, lucitor În cizme și cu un fluier de arbitru În gură mai tot timpul cînd se găsea În misiune, adică atunci cînd stătea În fața clădirii Sfatului, la stradă, și-i oprea cu șuierătoarea pe bicicliști: „Stop, mă! De ce nu stai? Te prefaci că nu Înțelegi românește, ai?“ Unii chiar se prefăceau. CÎnd a auzit-o Însă pe cea cu pușca și cu ciorile, m-a potolit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se uitau cam chiorîș la nevoia lui Încă crudă, Într-un sat vecin și să muncească la șvabi. Iar de la nemți, din vorbă-n vorbă, a aflat ceea ce avea să-i schimbe curînd viața. Așa că Într-o seară, Întors de la sfatul cu alți bărbați, a hotărît: — Mă duc la o țară, America. Nu știu unde Îi, nimeni nu știe, atîta că-i tare departe. Numa’ că nici un om Întors de la America nu o vinit fără bani... Tăți o adus bani și o cumpărat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o vreme și dispărînd de tot, lacrimile Floarei, rămasă În lipsa lor fără nici o legătură cu pămîntul... O furtună pornită În plină zi, Înghițind soa rele și prelungindu-se toată noaptea, vaporul clătinîndu-se a rupere, Întunericul furtunii, lipsa apei de băut, sfaturile ma trozilor ca oamenii să-și păzească Înainte de toate rezer vele de apă, apoi potolirea stihiei și Întîlnirea cu un vapor alb, cu totul și cu totul de porțelan, al cărui căpitan i-a stri gat peste valuri camaradului său
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de barză CÎnd m-am ivit eu pe lume, părinții lucrau ca pedagogi la internatul liceului din Ardud. Un an și jumătate mai tîr ziu, după trecerea prin nu știu ce fel de școală de partid, tata a fost numit secretar al Sfatului Popular din Rătești. N-au primit locuință de serviciu de la bun Început În incinta clădirii administrative pe care am cunoscut-o atît de bine, ci au stat În gazdă, pe drumul Socondului, la bă trînii Matthias și Emma Geiger. Aceștia
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Mărturisesc că ținuta bățoasă a cocostîrcului Într-un picior pe marginea cuibarului de pe șură, precum și Înfățișarea verde și Înflorită a lumii le datorez, În mare parte, grădinii Emmei și a lui Matthias Geiger. Într-un aprilie, cînd locuiam deja la Sfatul Popular, bătrînul Matthias a venit la mama să ne dea voie să mergem cu dînsul, eu și sora mea, să ne arate prunii Înfloriți. A fost cea dintîi și cea din urmă oară cînd am văzut o asemenea sărbătoare. — Uite
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
verii lui 2013 Însă, după ce traversasem Carpații Orientali, urcasem În Apuseni și mă Învîrtisem prin nordul Ardealului cu orbita pustie mascată de ochelarii fumurii, am revenit la București unde un medic mi-a confec ționat o proteză din acrilat. La sfatul lui, am renunțat la artificiul cu irisul albastru și am acceptat unul căprui, mai potrivit cu nuanța incertă a scleroticii globului din dreapta. Și astfel, după un răstimp pe care tocmai l-am pomenit de trei ori, jocul de-a ochii albaștri
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spânzurat” din relatarea mateină mai apare o singură dată, în Septuaginta, în 2Regi 17,23, în legătură cu Achitophel, unul dintre sfătuitorii regelui David, care trecuse în tabăra lui Abessalom, când acesta s-a revoltat. Dar cum Abessalom nu i-a ascultat sfatul, cu toate că era cel potrivit, preferându-l pe cel al unui inamic infiltrat, Achitophel, spune textul, „și-a pus șaua pe asin, s-a ridicat și s-a dus acasă, în cetatea sa; a făcut rânduială în casă, șapoiț s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
împotriva Sfântului Duh”? Am pornit investigația din dorința de a găsi un răspuns mulțumitor la toate aceste chestiuni, dar am înțeles, pe parcurs, că numai prin „experierea” de tip religios se poate intui răspunsul adecvat. Discursul științific, cateheza, predica ori sfatul duhovnicesc „la purtător” rămân pe dinafară. Intuiția mistică rezolvă de la sine taina, dar nu-i poate împărtăși conținutul fără să-l deformeze ori fără să-l înjumătățească. La capătul acestui text, întrebările rămân ca atare, mai proaspete ca la început
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
XXXVI: Preambul. Cartea veghetorilor (redactată spre mijlocul secolului al III-lea î.Hr.); - XXXVII-LXXI: Cartea Parabolelor lui Enoh (secolul I î.Hr.); - LXXII-LXXXII: Tratatul de astronomie (prima jumătate a secolului al II-lea d.Hr.); - LXXXIII-XC: Cartea viselor (circa 164 î.Hr.); - XCI-CVIII: Sfaturile lui Enoh (înainte de 167 î.Hr.). Ciclul consacrat lui Enoh se întemeiază pe câteva versete din Geneza (5,21-24): „și Enoh a trăit o sută șaizeci și cinci de ani și l-a zămislit pe Mathusala. Iar Enoh a plăcut lui Dumnezeu, după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sincer încredințat că Mihail nu bănuiește nimic. Urmează ospățul îmbelșugat, într-o încăpere pregătită anume de către Isaac. Arhanghelul însă, scuzându-se pentru o nevoie „firească”, omenească, iese afară și urcă direct la Domnul pentru a-i cere de două ori sfatul: o dată, cum să vestească moartea unui asemenea om neîntinat sufletește și pentru care întâmplarea morții ar constitui o negare pură și simplă a credinței sale în bunătatea absolută a lui Dumnezeu; a doua oară, cum să se înfrupte din hrana
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în analiza mea anterioară. Înainte de a muri, Levi își adună în jurul său fiii, fiicele ș.a.m.d. și le povestește două viziuni: prima, merkaba și sfârșitul lumii; a doua, viziunea instituirii sacerdoțiului. Dacă viziunile constituie fabula, ca să zic așa, pareneza, sfaturile finale alcătuiesc morala fabulei: „și acum, copiii mei, iată ce vă poruncesc: Temeți-vă de Domnul Dumnezeul vostru din toată inima și înaintați în simplitate, după Legea Sa. Învățați-i și voi pe copiii voștri să citească, pentru a avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și admirabili” în contextul vieții și epocii lor. A-i „actualiza” după gusturile noastre prin ședințe de lifting pseudo-intelectual ar constitui o adevărată barbarie. Prin urmare, von Balthasar nu înțelege să trezească fantome ale trecutului îndepărtat și să le ceară sfaturi sau răspunsuri la chestiunile prezentului, ci „să pătrundă până la sursa vitală a spiritului lor, până la acea intuiție fundamentală și secretă care le călăuzește gândirea și ne revelează una din marile atitudini posibile (sic!), pe care teologia le-a adoptat într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să știi tot ce poate fi știut în lume și lumea o să te admire și nimeni n-o să fie mai învățat decât tine, oameni de peste mări și țări or să vină la tine să te asculte și să-ți ceară sfatul... Dă-mi mâna și hai să mergem. Copilul (ferindu-se): Un singur lucru vreau : să fie sănătos fratele meu. Acuma ! Nimic altceva nu vreau să știu, auzi tu ?! E frumos ce spui, dar nu-mi folosește. Și fratele meu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
timp, care Liei i s-a părut fără capăt, a sunat telefonul. ― Da, frumoaso. Spune. ― Am găsit-o și i-am spus să meargă la poartă. ― Nu știu cum să-ți mulțumesc, Îngerașule. ― Îți spun eu... ― Cum? ― Plimbă mâța. La auzul acestui sfat s-a Întors spre Lia și i s-a adresat cu glas arțăgos: ― Așteaptă, că Îți vine fata! ― Mulțumesc pentru... amabilitate - a răspuns Lia, gândind: “Uite ce Înseamnă să ajungă pleava la putere! Te tratează ca pe o slugă. Tare
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
bine să am cu cine schimba o vorbă. Singurătatea m-ar deprima și până mâine la ora zece e ceva timp. Prin urmare, am să merg la domnul profesor Hliboceanu. Sper să nu se supere că nu i-am ascultat sfatul” - a răspuns Gruia, realizând că de fapt se Îndrepta spre Spiridonie... ―Bine v-am găsit, domnule profesor! Surprins de apariția neprevăzută a lui Gruia, profesorul, care tocmai ieșea dintr-un salon, a rămas pe loc, cu Întrebarea pe chip: “Dar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l lași pe profesor să-și vadă de treburi, iar tu să mergi În clinică, unde sunt destule de făcut. Până la prânz, e suficientă vreme” - l-a sfătuit gândul de veghe. “Întâmplarea face să ai dreptate, prietene. Îți voi urma sfatul” - a răspuns Gruia. ― Domnule profesor, cu Îngăduința dumneavoastră - până la prânz, când voi merge la Maria la Maternitate - voi rămâne În clinică, unde am de pus la punct niște treburi. ― Tu hotărăști. ― Vă mulțumesc, domnule profesor. A intrat În saloanele unde
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
copertă la vedere. Spre satisfacția lui, a observat că ochii individului au rămas fixați pe tratatul de Anatomie. În cele din urmă, a poruncit: ― Stai pe scaunul de colo. Gruia s-a așezat și a plasat cartea pe masă, după sfatul gândului de veghe. Securistul s-a prefăcut că cercetează niște hârtii, dar ochii Îi fugeau spre tratat... Pe chipul lui se vedea că gândul nu-i era la sarcina ce o avea de rezolvat, ci la ce poate să cuprindă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o avea de rezolvat, ci la ce poate să cuprindă cartea din fața lui. Cred că ești pe calea cea bună, vecine. Pune mâinile - așa, ca din Întâmplare, peste desen - și urmărește-i mimica” - a Întins coarda gândul de veghe. Când sfatul a fost urmat de Gruia, o umbră de nemulțumire a trecut pe fața securistului. În cele din urmă, și-a dat arama pe față: ― Ce conține cartea din fața ta? ― Este un tratat de Anatomie, care prezintă corpul omenesc piesă cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
operatorie a șetrarului. ― Totul este În perfectă stare. Mâine... vom pune punct spitalizării pacientului. După trei zile, să se prezinte la clinică, pentru a vedea dacă nu a apărut vreo situație deosebită. Condiția este ca bolnavul să respecte cu strictețe sfaturile noastre. Doctore Cuc, refă pansamentul! ― Eu voi fi „mâna a doua” - s-a oferit Gruia... „Bravo, cumetre! Începi să-mi placi. Cum el habar n-are de meserie, ai să-l faci <mic-mică, cât o furnică!” - l-a lăudat gândul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Altfel nu se poate, tati. Dar nu mă Întrebi de ce am venit la tine? ― Nu. Dar un șef de salon - ca tine - are mereu probleme profesionale și uneori Își calcă pe orgoliu și vine la „cel bătrân” să ceară un sfat - a conchis Nicu, cu zâmbet cald. ― Uite un nou motiv În plus să-l iubesc pe tati. Altul ar fi pus Întrebarea ca la tribunal: „Ia spune, ce probleme ai?” ― Da’ nu cumva tu umbli cu lingușeli? ― Iar m-ai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vei da seama cum privește el acest demers al tău... Cu pași mărunți, Despina s-a apropiat de Nicu, ca un vis. În clipa următoare, l-a Îmbrățișat cu toată căldura, murmurând: ― Tati, ești atât de Înțelegător și mereu cu sfatul pe buze! Cum poți fi așa? ― O explicație detaliată ar Însemna un adevărat curs de psihologie și de alte științe, adiacente. Eu, Însă, pe lângă caracterul meu, am avut și șansa să-l am ca mentor pe bunul profesor Zenit, de la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cred. Era o ordine ca În cazarmă... „Uite, acela-i culcușul tău. Ai grijă cum Îl Întreții! Și acum, stingerea!” - au fost ultimele cuvinte Înainte de a se băga În așternut... Eu n-am avut Încotro și, vrând-nevrând, i-am urmat sfatul... Nici nu s-au ivit zorii, că plantonul ne-a trezit, cu ordin să ne prezentăm la căpitan... Și, cum spuneam. Până să fiu eu gata, camaradul meu, care ajungea cu vârful capului În bagdadia bordeiului, mă aștepta În prag
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ion Neculce În Predoslovie la Letopisețul Țării Moldovei: „Deci, fraților cetitorilor, cu cât veți Îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atât veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai Învățați a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oștire, ori de voroave, la domni și la noroade de cinste”. ― Și nu mi-ai spus niciodată despre această pasiune a ta - l-a „dojenit” Nicu. ― Dacă de fiecare dată ne-am văzut mai mult
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]