3,605 matches
-
vremelnicia unei clipe de iubire. Semnificațiile majore ale acestui mit - „îngropate“ în straturile de adâncime ale textului - conferă Luceafărului eminescian dimensiunea unui poem filozofic complex, în care epicul, liricul și dramaticul se împletesc. ÎNCHEIERE Desăvârșit prin formă (versuri de 78 silabe, cu ritm iambic și rimă încrucișată) și prin viziunea poetică în care sunt închise tulburătoare înțelesuri, poemul eminescian oglindește în sine, dincolo de toposuri specifice imaginarului poetic romantic, „lumea însăși a poeziei ca tristețe cosmică și ca sărbătoare a verbului“ (Petru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cognitive fundamentale care pot alcătui chiar „povestea poetului“ (N. Manolescu). - Varianta 2 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: zâmbind - surâzând; odată - cândva 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca dispariția unei silabe și elidarea vocalei „i“. În același timp, cratima semnalează rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [ochi în ochi, ca lumina ochilor, a face ochi dulci, a sorbi din ochi, a face cu ochiul, a trage cu ochiul, ași arunca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
2 Filiera teoretică - Profilul umanist etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime neologice: sfânt - sacru, venerat; tăgăduire - negare, contestare 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cu vinte și suprimarea unei silabe. În același timp, cratima semnalează elidarea vocalei „î“. 3. Ștefan cel Mare era soarele Moldovei./ O, moarteai un secol cu sori înflorit. (M. Emi nescu) 4. teme: iubirea, timpul, natura primordială; motive literare: vulturii, privirea, iezerul, lacrima 5. Mărci ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: mormane - grămezi, maldăre; uzate - ponosite, vechi, degradate 2. Semnul ortografic al cratimei are rolul de a semnala ritmul rapid al rostirii (rostirea legată a două cuvinte) și dispariția unei silabe (câteun/câte un). 3. [umăr la umăr, a pune umărul, a da / a ridica din umeri, a privi peste umăr, a pune (cuiva ceva) pe umeri etc.] Întâmpinau primejdia umăr la umăr./ Răspunse doar printro ridicare din umeri. 4. În
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se consumă tot așteptând, tot tresărind... - Varianta 8 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. Sinonime: știam - cunoșteam; uimirea - mirarea 2. În secvența Dar sențelege, cratima marchează rostirea legată a celor două cuvinte și suprimarea unei silabe. De asemenea, are rolul de a semnala grafic elidarea sunetului „î“. 3. [a veni pe lume, a pleca în lume, a cutreiera lumea, a ieși în lume, a( și) lua lumea în cap, (a ajunge) de râsul lumii, gura lumii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
secvența reprodusă, cratima îndeplinește un dublu rol. La nivel fonetic, are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte și elidarea sunetului „î“. La nivel stilistic, are rolul de a menține măsura și ritmul versului, prin suprimarea unei silabe. 3. [ a face casă bună (cu cineva/cu ceva), a nu avea nici casă, nici masă, a ține casa deschisă, a ține toată casan spinare, (a avea) o casă de copii/o casă grea, de casă, Casă de piatră!] Robotea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
puncte) 1. sinonime neologice: singuri - solitari, izolați; chemând - invocând, implorând 2. În secvența selectată cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cu vinte și elidarea vocalei „î“. Rolul stilistic constă în menținerea măsurii (prin suprimarea unei silabe) și a ritmului ce creează muzicalitatea versului. 3. Renașterea a alungat definitiv lunga noapte a Evului Mediu. 4. Teme: iubirea, creația, timpul; motive literare: noaptea, ruinele, cântecul, rozele, visul 5. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la persoana I - noi; adjective
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin relațiile dintre acestea, prin imaginea complexă a lumii moromețiene. - VARIANTA 7 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Gellu Naum, Zenobia) 1. sinonime: obișnuit - comun, banal; încăpățânare - îndărătnicie, obstinație 2. În secvența selectată, cratima are rolul de a marca dispariția unei silabe, semnalând rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a purta vorba, a fi scump la vorbă, a pune o vorbă bună, a duce cu vorba, a schimba vorba, a lăsa vorbă, a fi vorba de..., a se vorbi de..., a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
era totuna cu Logos însă acesta nu era doar "cuvânt", ci cum menționează Anton Dumitriu: "rațiune, gândire". În complexul proces de cristalizare estetică, ceremonialul poetic tinde spre un fel de magnificat. "Nici rimele, adică potrivirea sau împerecherea versurilor, nici numărul silabelor (cum observa Heliade) nu pot să facă Poezia". "Ea stă în descrieri, în simțiment, întru înălțarea duhului și a inimii, și-ntr-aceeași vreme își are scaunul său în armonia vorbelor și mărimea limbei" (Din istoria teoriei și criticii literare românești, 1812-1866
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
provensale și italice, o dată cu momentul prerenascentist, dantesco-petrarchist (pregătit între 1260-1313 de Cecco Angiolieri, de Guido Cavalcanti și Dino Frescobaldi), Sonetul își asuma rigorile modelizante cvasi-sacralizate: două catrene, două terțete cu rime strict programate; paisprezece versuri endecasilabe în totul 154 de silabe. Noncanonice, "imperfecte", aveau să fie cele 154 de sonete shakespeareene, structurate pe altă schemă: trei catrene cu rime încrucișate, urmate de un distih; totul în decasilabi. Derogări de la normele italice erau de găsit, în continuare, la Baudelaire, la Verlaine și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
justifică o scurtă paranteză. Titlul e ambiguu, înșelător: "imperfect" nu e totuna cu nedesăvârșit. Titlu ușor ironic, vădit provocator (în spirit postmodern), anticipând că respectivele texte se înscriu în dispozitive diverse, de unde un sonet de cincisprezece versuri a câte 13 silabe (Se văd ruinele), un altul de șaptesprezece versuri (Secetă în Apuseni) cu câte 11 silabe; versuri de șapte silabe coexistă cu altele de câte șaptesprezece. Aceasta e, așadar, nuanța imperfecțiunilor în cauză. În context românesc general, sonetele Carolinei Ilinca se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ușor ironic, vădit provocator (în spirit postmodern), anticipând că respectivele texte se înscriu în dispozitive diverse, de unde un sonet de cincisprezece versuri a câte 13 silabe (Se văd ruinele), un altul de șaptesprezece versuri (Secetă în Apuseni) cu câte 11 silabe; versuri de șapte silabe coexistă cu altele de câte șaptesprezece. Aceasta e, așadar, nuanța imperfecțiunilor în cauză. În context românesc general, sonetele Carolinei Ilinca se înscriu într-un continuum liric nostalgic, tandru, amintitor de Eminescu, insistând pe magic și grație
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în spirit postmodern), anticipând că respectivele texte se înscriu în dispozitive diverse, de unde un sonet de cincisprezece versuri a câte 13 silabe (Se văd ruinele), un altul de șaptesprezece versuri (Secetă în Apuseni) cu câte 11 silabe; versuri de șapte silabe coexistă cu altele de câte șaptesprezece. Aceasta e, așadar, nuanța imperfecțiunilor în cauză. În context românesc general, sonetele Carolinei Ilinca se înscriu într-un continuum liric nostalgic, tandru, amintitor de Eminescu, insistând pe magic și grație. Cu accente păstrând dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1977); Cea mai frunoasă dintre lumile posibile (1978); Ochiul de greier (1981); Proiecte din trecut (1982); Alte întâmplări din grădina mea (1983); Ora de nisip (1983); Coridoare de oglinzi (1984); Stea de pradă (1985); Autoportret cu palimpsest (1986); Orașe de silabe (1987); Întâmplări de pe strada mea (1988); Poezii (1989). Convorbiri subiective (colab. cu Romulus Rusan 1972); O discuție la Masa Tăcerii (colab. cu Romulus Rusan 1977). EMIL BRUMARU Bahmutea (Tighina): 1 ianuarie 1939 Versuri (1970); Detectivul Arthur (1970); Julien Ospitalierul (1974
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. Această distanță, ce se mai păstrează, e parcă ultima rămășiță și amintire a văii, care desparte dealurile cu așezări ciobănești (Ibidem, p. 198). Doina exprimă melancolia, nici prea grea, nici prea ușoară, a unui suflet care suie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un deal, sau duioșia unui suflet, care circulă sub zodiile unui destin ce-și are suișul și coborâșul, înălțările și cufundările de nivel, în ritm repetat, monoton și fără sfârșit (Ibidem, p. 195). Specific poeziei românești este „versul construit din silabe accentuate și neaccentuate, una câte una”, asemenea ritmului „alcătuit din deal și vale sau din vale și deal”. Limba românească și-a creat, probabil concomitent cu constituirea ritmică a spațiului nostru, un ritm interior, care a făcut-o mai aptă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la inițiala numelor proprii; majuscula notează emfaza. Cuvintele în limbi străine sunt notate conform audiției, între bare oblice (exemplu: /niiorc/ pentru New York). Accent á se notează numai când diferă de cel curent TEXT accent emfatic (al cuvîntului sau al unei silabe) Intonație . contur melodic descendent terminal ↓ contur melodic descendent non-terminal ? contur melodic ascendent terminal ↑ contur melodic ascendent non-terminal ! intonație rejectivă (contur melodic ușor descendent, asociat cu înălțimea scăzută a vocii; semnalează reconsiderarea de către emițător a afirmației sale precedente) Înălțime <Î > înălțime
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
779/ 133/51/82/0 cuvînt: vorbă (133); litere (41); propoziție (35); literă (20); carte (17); dulce (14); grai (12); comunicare (11); dicționar (11); exprimare (11); frază (10); vorbe (10); înainte (9); poezie (9); putere (9); slovă (9); zicală (9); silabă (8); gînd (7); limbă (7); sunet (7); bun (6); dragoste (6); frumos (6); mama (6); onoare (6); vorbire (6); lexic (5); sfînt (5); spus (5); text (4); vocabular (4); caiet (3); cheie (3); dialog (3); glas (3); început (3); înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mama (6); onoare (6); vorbire (6); lexic (5); sfînt (5); spus (5); text (4); vocabular (4); caiet (3); cheie (3); dialog (3); glas (3); început (3); înțelepciune (3); lege (3); lexem (3); literatură (3); mare (3); nimic (3); scris (3); silabe (3); simplu (3); spune (3); sunete (3); urît (3); vorba (3); zicere (3); adevăr (2); curaj (2); curiozitate (2); cuvînt (2); da (2); discuție (2); dreptate (2); duios (2); etern (2); eu (2); expresie (2); gramatică (2); greu (2); idee
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nemișcat; ceva nou; noutate; nu; de ospătat; parfumat; pădure; pedală; pepene verde; pîine din cuptor; pîine, aer; plăcere; plin de viață; ploaie; portocale; puhav; pui; puritate; putred; rană; rău; reînviat; renumit; reușit; revigorare; revigorat; roua dimineții; rouă; rufe; sabie; salam; silabă; singur; somnoros; student; testul; tocmai bun; trist; ud; valabil; varză; vas; veche; veșted; viață; vin; vitalitate; zăpadă(1); 788/173/69/104/0 prost: deștept (93); idiot (46); incult (22); needucat (22); om (22); neștiutor (18); fără minte (15); rău
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neatenție; neplăcere; noutăți; of!; ok; oratorie; pa; palavră; palavre; parolă; părinte; părintească; părinți; pasăre; pauză; piață; pilă; plăcută; popor; povești; cele mai bune prietene; prietenie; profesor; proverbe; putere; puterea omului; puțină; rănește; relații; replică; săracă; sărăcia omului; scriitor; sec; sfîntă; silabă; simplă; sociabil; spune; spus; succes; suflu; sună; supărare; supărătoare; știre; taclale; a tăcea; tăcut; trăncăneală; viață; viu; vînt; voie bună; vorbe; zgomot; zicere (1); 804/203/ 63/140/2 vrea: dorință (160); dorește (122); dori (56); voință (40); bani (30
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
literelor atunci când sunt scrise și care, totuși, dată fiind deprinderea dobândită ori de câte ori ne-am gândit la semnificația lor, auzindu-le sunetul sau văzându-le literele, din obișnuință suntem determinați să concepem mai degrabă această semnificație decât forma literelor sau sunetul silabelor. De asemenea, este util să știm că deși atât mișcările glandei, cât și ale spiritelor și creierului, nicăieri care reprezintă În suflet anumite obiecte, sunt legate În mod natural cu cele care provoacă În el anumite afecte, ele pot totuși
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
solar putea însemna atât „soare”, cât și „zi” sau „lumină”. Acest sistem logografic a fost perfecționat până s-a transformat într-un veritabil sistem fonetic. Sumeriana, o limbă aglutinativă, era alcătuită din elemente care constau aproape întotdeauna dintr-o singură silabă; în general, valoarea fonetică a semnelor tindea să fie silabică 2. Pentru a diferenția posibilele citiri diferite ale aceleiași logograme, se foloseau anumite semne pentru a indica silaba finală a unui cuvânt sau categoria din care făcea parte cuvântul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
aglutinativă, era alcătuită din elemente care constau aproape întotdeauna dintr-o singură silabă; în general, valoarea fonetică a semnelor tindea să fie silabică 2. Pentru a diferenția posibilele citiri diferite ale aceleiași logograme, se foloseau anumite semne pentru a indica silaba finală a unui cuvânt sau categoria din care făcea parte cuvântul respectiv (nume propriu, numele unui obiect din lemn sau piatră etc.). Scrierea cuneiformă standard, întâlnită în mod obișnuit în Mesopotamia și în Siria de Nord încă din mileniul al
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ebraic. Aceste semne nu au rolul de a fixa înălțimea și durata unor simple note individuale, asemenea notației muzicale moderne, cititorului revenindu-i de fapt sarcina grea de a potrivi muzicalitatea cuvintelor marcate de accente, ținând cont de numărul de silabe, de poziția cuvântului în frază, de poziția accentului etc. În textele tradiției tiberiene, cele 21 de cărți în proză ale Bibliei ebraice, la care se adaugă începutul și sfârșitul cărții Iov (1,1-3, 2; 42,7-17), prezintă un sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]