2,018 matches
-
răscolitoare din sufletul omului. Cu alte cuvinte, Beethoven este cel ce-și destăinuiește toată simțirea în fața splendorii naturii: ,,mehr Ausdruck der Empfindung als Mahlerei” - mai multă expresie a senzației decât pictură, scria el. Simfonia apare mai degrabă ca evocatoare de simțăminte decât ca o descriere a priveliștilor și fenomenelor naturii. SIMFONIA VII, op. 92, în LA MAJOR ,,Una dintre cele mai excelente”... așa vorbea Beethoven despre Simfonia VII. A fost terminată în vara anului 1812. După 1810, compozitorul trăiește o perioadă
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Mai mult, afirmația lui Lazare că „Religia creștină moare în chip foarte natural, că ea a corespuns unei perioade a civilizației și cu cât înaintăm cu atât ea corespunde mai puțin. Noi pierdem (mai spune Lazare) pe zi ce trece simțământul și trebuința de absurd, prin urmare trebuința religioasă”. „Dar adevărata știință - răspunde Paulescu - ne-a arătat că creștinismul este Adevărul care este etern și deci nu moare niciodată. El nu corespunde unei perioade a civilizației pentru că este civilizația însăși și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Arta reprezentației că, pentru a fi un om desăvârșit învățat, o socotesc una din lucrările cele mai însemnate. N-o spun doar pentru plăcerea de a juca pe scenă, ci pentru a ști prin rostire, gest și acțiuni să exprimăm simțămintele sufletului pentru cine le dă ascultare, prin farmec și pricepere, căci exprimarea prin viu grai are mare putere de convingere. Ca atare, vedem că și oratorii și profesorii de științe și arte liberale, și membrii Academiilor și ambasadorii și căpeteniile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Caterina a II-a să renunțe la această pretenție, ea nu o părăsi. O vedem dimpotrivă, prin tratatul de la Kainargi și prin convenția lămuritoare a acestui tratat, pregătind executarea proiectelor sale ulterioare și întemeind autoritatea rusească în această țară pe simțămintele religioase, de care sunt stăpâniți locuitorii ei, și pe niște demonstrări de bunăvoință înșelătoare, dar atingătoare pentru suveranitatea otomană. Rămâne de luat în privire situația lăuntrică a Moldovei și a Țării Românești; se va găsi acolo încă mai mult decât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
statornică. Domnii au fost numiți prin Rusia, printr-însa speră ei să se mențină împotriva năzuințelor competitorilor; pe dânsa sprijină ei și toate speranțele lor, ceea ce vrea să spună că nu sunt decât agenții ei; căci ce considerație oare, ce simțământ ar putea să lupte pentru ei împotriva siguranței lor actuale, de care au legat speranța viitorului ? Pentru a crede că domnii nu sunt vicleni față de suveranul lor, ar trebui sau să închidă ochii în fața evidenței faptelor care stabilesc devotamentul lor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să mai piardă din amărăciunea lor. Domnul numit de Poartă la scaunul din București, Ion Gheorghe Caragea, poate cel mai jacaș dintre domnii hărăziți de Fanar acestor țări, era cu desăvârșire devotat Rusiei. Domnul Moldovei, Scarlat Calimahi, fiind bănuit de simțăminte antirusești, era rău văzut de consulul rus de la Iași care, spre a întemeia din nou un partid rusesc în Moldova, ațâța împotriva lui pe unii din boierii cei mari. La 17 martie 1813, Ledoulx scria lui Maret: „...Principele Caragea... are
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nimic nu mă pricepeam în ale finanțelor; dar ei exaltaseră capul meu; le eram devotat, privindu-i ca liberatorii Orientului”. ... „În 1821, elementele de răscoală, depuse în țară de ruși și de Eterie, atinseseră punctul lor de maturitate, un singur simțământ: dorința de a desființa un jug urât însuflețea populațiile creștine supuse sultanului. Agenții eteriști lucrau aproape în palatul lui; totul era atunci cu putință, chiar de a arde flota turcească în Constantinopol. Ipsilanti dădu semnalul, Vladimirescu se puse în capul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
asupra a tot ce se petrece (în Principate). Este, deci, de interesul ei să-l conserve până în clipa în care va crede necesar să-l contopească în instituțiile împărăției sale... ... Fără îndoială că există în ele, în Țările Române, un simțământ de naționalitate foarte viu, care domină toate celelalte. Există o dorință pronunțată de a se elibera și de această suzeranitate, puțin supărătoare, a Porții și de această protecție abuzivă a Rusiei... Ei ar fi chiar dispuși să facă mari sacrificii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rusească. A căutat să împiedice ducerea tineretului român la studii în focarele de lumină ale Apusului, încercând să-1 aducă în școlile ei. A făcut tot ce i-a stat în putință pentru a opri orice deșteptare a conștiinței și a simțământului național, orice dezvoltare atât a acestor simțăminte, cât și al acelui al demnității omenești în popor. A tăgăduit la 1848, prin organul cancelarului împărătesc, până și ființa unei naționalități române. A proclamat, tot atunci și printr-același organ, că țările
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
român la studii în focarele de lumină ale Apusului, încercând să-1 aducă în școlile ei. A făcut tot ce i-a stat în putință pentru a opri orice deșteptare a conștiinței și a simțământului național, orice dezvoltare atât a acestor simțăminte, cât și al acelui al demnității omenești în popor. A tăgăduit la 1848, prin organul cancelarului împărătesc, până și ființa unei naționalități române. A proclamat, tot atunci și printr-același organ, că țările noastre nu se împărtășesc de dreptul public
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
invidie, că-i deranjezi și atunci îți crează sentimentul plecării și reveniri la cuibul tău, să-ți reconsideri dorința pentru care ai venit. Poate că nu toți cei plecați prin lume simt acest lucru, pe mine însă mă sufocă aceste simțăminte bizare, contradictorii. Satisfacția mea deplină este atunci când ajung la mormintele părinților și le pot aprinde câte o lumânare, iar ei stau cuminți, la locurile unde au fost puși cu mulți ani în urmă. Aceste sentimente dor tare, când nu-i
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
puteam aduna gândurile pentru a fi prezent și conștient. La propunerea soției, m-am oprit la mănăstirea Bârsana, un monument arhitectural de o frumusețe rară de pe Valea Izei, loc unde cred că mulți și-au găsit liniștea sufletească, calmul și simțământul uman. Nu puteam crede că omul poate creea astfel de frumuseți folosind doar dăruirile naturii, care nu ezită să-l concureze pe orice meșter,pentru a-și arăta măiestria ei indiferent de anotimp. Dar nu oriunde se pot întâlni astfel
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sufletește și material, să te ducă în rai și să te simți bine. Așa ne-am simțit și noi după ce am poposit câteva ore în cadrul acestui minunat monument, care are efectul de a te transform într-un creștin adevărat, cu simțăminte românești. Au dreptate cei care spun că nu-i bine să te grăbești să mori până nu vezi anumite locuri, oameni, monumente naturale sau creații umane precum Casa Poporului. Trebuie să-ți îndeplinești scopurile , ori dorințele, până nu-ți trece
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
asta se mai numește discriminare! -Dar hai să lăsăm glumele, spunemi ce ai făcut cu Livia mai departe? -Ce să fac , am urmat calea firească mai departe, pentru că am devenit amanți, legați cu funia lui Cupidon, peste toate sentimentele și simțămintele noastre, distrugându-ne liniștea în mod reciproc. Pentru că într-o bună zi când Mitruță a ei a plecat în delegație la București, unde a stat o săptămână, iar doamna și-a scos câteva zile de concediu pe motiv de boală
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
voi urma, pe lângă drept, și filosofia, apropiindu-mă astfel de sanctuar. Spre deosebire de alți scriitori, însăși materia textelor lui era întrețesută cu fire sacre: tematică, vibrație transcendentă în chiar modul cum el își aborda materialul. Se înțelege prin urmare cu ce simțăminte m-am îndreptat eu atunci spre locuința marelui om, contemplat de mine pe soclul unei opere deja considerabile. Îmi dam seama că se întâmpla ceva ezoteric, inițiatic (faptul că avea o nepoată, rude, familie nu constituia în ochii mei decât
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
inteligentă, subtil adaptată mersului istoriei. În cei douăzeci de ani de la eliberarea Ardealului de sub pajura cu două capete, în sfârșit istoria își arată fața luminoasă, dovedind că și românii au o stea a lor care poate străluci fără întrerupere. Aceste simțăminte triumfaliste aparțineau generației mele, născută și crescută în România Mare, generație căreia i se inculcase credința în trăinicia victoriei reparatoare a vitregiilor trecutului. Chiar după ce războiul începuse în Apus, chiar după prăbușirea Franței, care m-a înfricoșat și pe mine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de un baroc tropical, dar mai cu seamă ale cărui chipuri khmere, reproduceri după sculpturi din Musée Guimet din Paris (vizitat de mine abia în 1968, când m-a dus acolo și mi le-a explicat Petru Comarnescu), îmi răscoleau simțământul misterului uman: Luang Prabang, Cao Nguyen și altele, care mi-au sugerat pe cel de Ramon Ocg (combinație de ironie și extravaganță - cu referire la actorul larmoaiant Ramon Novarro). Le descoperisem probabil tot prin intermediul revistei L’Illustration, care, ea însăși
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să cultive diferențele, ca o fatalitate întotdeauna promițătoare în dramatismul ei, ce constituie democrația simțurilor profund înrădăcinate, rasa „perversă“ descrisă de Oscar Wilde în romanul său de taină și scandal, Teleny. Dar, ca să încep să înțeleg aceasta, să-mi înalț simțămintele la nivelul minții, mai trebuia să fac pasul viu pe care mi-l hărăzise destinul: să-l vizitez, foarte-foarte curând, pe Lovinescu. Faptul că am ajuns să fac parte din ultima generație a „sburătoriștilor“ se datorește, desigur, unei elecțiuni spirituale
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
De regulă, prin orașele noastre există tendința de a-i lăsa pe funcționarii publici să acționeze în numele orașului... Participarea, implicarea locuitorilor se deprind prin socializare, prin învățare, prin muncă. Ar fi eronat să se presupună că oamenii se nasc cu simțământul cetățeniei și al democrației. Acest simțământ poate apărea și se poate dezvolta într-un mediu favorabil creat de familie, școală, comunitatea educativă. În aceste medii, în cadrul relațiilor de vecinătate, pe stradă, în cartier se învață avantajele și limitele democrației, toleranța
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tendința de a-i lăsa pe funcționarii publici să acționeze în numele orașului... Participarea, implicarea locuitorilor se deprind prin socializare, prin învățare, prin muncă. Ar fi eronat să se presupună că oamenii se nasc cu simțământul cetățeniei și al democrației. Acest simțământ poate apărea și se poate dezvolta într-un mediu favorabil creat de familie, școală, comunitatea educativă. În aceste medii, în cadrul relațiilor de vecinătate, pe stradă, în cartier se învață avantajele și limitele democrației, toleranța față de cei de altă culoare, cultură
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asociația, cauzalitatea Pentru dobândirea autonomiei sale de știință de sine stătătoare, psihologia avea nevoie să-și definească obiectul principal de cunoaștere, care, în accepțiunea lui Wundt, a fost reprezentat de experiență. Experiența era acel ceva care se prezenta sub forma "simțămintelor interne" ce se cereau diferențiate de cele externe, care pot fi studiate pe cale introspectivă. Mai mult, ca obiect de cunoaștere psihologică mai este postulată și "experiența nemijlocită" care, la rându-i, poate fi investigată din mai multe perspective. Prin această
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
directorului revistei Familia, Eminescu notează: "Nu sunt scriitor de meserie, n-o zic asta ca să vă fac atenți asupra acestor rânduri, ci a vă da a înțelege că numai nescriind încă pân-acum prin jurnale, nu mi-am putut netezi simțământul sub vorbe linse și lucii"202. Aflăm din aceste rânduri prima profesiune de credință pe care gazetarul o face în spațiul publicisticii și conștiința unui discurs original, nepervertit de adeziunea la o grupare politică sau alta și apt să oglindească
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prezintă spunând despre sine următoarele: Nu sunt scriitor de meserie, n-o zic asta ca să vă fac atenți asupra acestor rânduri, ci a vă da a înțelege că numai nescriind încă pân-acum prin jurnale, nu mi-am putut netezi simțământul sub vorbe linse și lucii"256. Este exprimată în aceste rânduri una dintre primele profesiuni de credință pe care poetul le face în spațiul gazetăriei, dar și promisiunea unui verb care părăsește cărările bătute în favoarea unei expresii obiective și curajoase
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și cu toate acestea nu ne acuză de trădare, numai și numai din cauza patriotismului orb, căci este bun Românul ăla, bun patriot, atât de patriot, încât nu-i poate trece nici prin gând măcar că ar putea exista trădători între români. Simțăminte atât de nobile, întotdeauna frumoase, chiar atunci când nu le poți înțelege"346. Regăsim în publicistica eminesciană expresii de o rară violență, crudități ale limbajului care au generat critici virulente la adresa jurnalistului. Invectivele la adresa oamenilor politici, caricaturizarea adversarilor în polemicile de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
intimă apropiere de actul creator, ne apare strălucind de lumina unui adevăr elementar: pe măsură ce această treptată "despărțire" se produce, are loc formarea, tot mai puternic structurată, a conștiinței creatoare. Dintr-un diletant ce își exercită spontan (ceea ce aici înseamnă fără simțămîntul unei adînci răspunderi) "darul" cu care a fost înzestrat, se modifică în cel ce începe să știe că pentru a spune acel ceva ce vorbește în el și se cere spus (cu o șansă de a deveni al tuturor), trebuie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]