4,985 matches
-
vasculare peritumorale (fig. 4.102) [2]. F În ceea ce privește leziunile multiple, tratamentul chirurgical se va adresa tumorii celei mai voluminoase, sau celei chistice, restul leziunilor, dacă sunt situate la distanță, fiind urmărite clinicoimagistic și eventual operate în cazul în care devin simptomatice. Eficacitatea radioterapiei este discutabilă. O serie de studii evoca rolul favorabil al radiochirurgiei cu LINAC sau Gamma Knife în reducerea dimensiunilor sau întârzierea creșterii tumorii, pentru leziunile mici, multiple, localizate profund sau la nivelul trunchiului cerebral, pentru pacienții care nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
descoperirea leziunii, următoarea la alte 6 luni iar în condițiile unei stagnări imagistice și clinice, reevaluarea putându-se face în continuare anual. Terapia medicamentoasă În afară de terapia medicamentoasă specifică fiecărui tip de adenoma secretant, care va fi prezentată mai jos, terapia simptomatică se referă în special la antialgicele uzuale. În cazul adenoamelor hipofizare la care este dovedită hipofuncția, atât în preoperator cât mai ales în postoperator, trebuie instituită o terapie substitutivă, în special pe linia cortizolului și al hormonilor tiroidieni (Prednison, respectiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vârstă, mai frecvent la copii și adulții tineri. Distribuția pe grupe de vârstă este bimodală, cu vârfuri între 5 și 15 ani, și peste vârsta de 50 ani. La copii reprezintă 60% din tumorile regiunii selare. Aceste tumori pot deveni simptomatice la orice vârstă; craniofaringiomul de tip papilar apare, aproape exclusiv, la adulți. Nu s-a observat o preponderență pentru un anumit sex [1-3]. CLASIFICARE, TOPOGRAFIE Clasificarea uzuală a craniofaringioamelor în 5 grade de severitate (tabelul 4.7), propusă de Samii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
benign, cu origine embrionară în regiunea lobului intermediar al glandei pituitare, este descris prima dată de Luscha în 1860, ca o zonă epitelială încapsulată, la nivelul lojei hipofizare, cu aspect asemănător mucoasei bucale; ulterior, în 1913, Goldzieher raportează primul chist simptomatic al pungii Rathke [1]. Se poate forma oriunde de-a lungul traiectului pungii faringiene, fiind un remanent al acesteia. Epidemiologie Chisturile pungii Rathke reprezintă puțin peste 1% din totalitatea tumorilor cerebrale primare, majoritatea nefiind simptomatice, datorită dimensiunilor reduse atinse (sub
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1913, Goldzieher raportează primul chist simptomatic al pungii Rathke [1]. Se poate forma oriunde de-a lungul traiectului pungii faringiene, fiind un remanent al acesteia. Epidemiologie Chisturile pungii Rathke reprezintă puțin peste 1% din totalitatea tumorilor cerebrale primare, majoritatea nefiind simptomatice, datorită dimensiunilor reduse atinse (sub 2 cm în diametru); sunt descoperite cu ocazia autopsiilor (3-22%). În cele mai multe cazuri sunt intraselare, localizarea lor strict supraselară fiind excepțională. Nu se cunoaște o predilecție rasială. Vârsta medie, când acestea devin simptomatice, este între
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
majoritatea nefiind simptomatice, datorită dimensiunilor reduse atinse (sub 2 cm în diametru); sunt descoperite cu ocazia autopsiilor (3-22%). În cele mai multe cazuri sunt intraselare, localizarea lor strict supraselară fiind excepțională. Nu se cunoaște o predilecție rasială. Vârsta medie, când acestea devin simptomatice, este între 40 și 50 de ani. Prezentarea clinică Manifestările clinice datorate disfuncției adenohipofizei sau neurohipofizei, compresiunii tijei hipofizare, compresiunii chiasmei devin evidente odată cu creșterea în dimensiuni a chistului. Cefaleea frontală reprezintă un simptom frecvent întâlnit, poate avea caracter cronic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în cazul chistului epidermoid, acesta are tendința de a se insinua de-a lungul spațiului subarahnoidian comparativ cu chistul arahnoidian care are doar un efect de masă local [7]. Atitudinea terapeutică Tratamentul chirurgical reprezintă opțiunea terapeutică de elecție pentru cazurile simptomatice. Din punct de vedere tehnic chirurgical, inițial este necesară reducerea intracapsulară a tumorii, urmată de rezecția capsulei în totalitate, pe cât posibil, cu evitarea rezecției porțiunilor aderente la structurile nervoase-vasculare adiacente. De asemenea, capsula va trebui rezecată în cazurile cu localizare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
similară cu a intervenței microchirurgicale directe din seriile chirurgilor cu experiență. În opinia noastră, în condițiile unei situații ambigue din punct de vedere diagnostic, intervenția chirurgicală cu scop de radicalitate este soluția pentru toate cazurile de tumori de regiune pineală simptomatice. Întrucât în multe din aceste cazuri simptomatologia este determinată de prezența hidrocefaliei, recomandarea noastră este de a ne raporta atitudinea terapeutică la stadiul hidrocefaliei după cum urmează [15]: - hidrocefalie acută cu alterarea stării de conștiență: drenaj ventricular extern - manoperă relativ simplă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și prezintă riscul obstrucției cateterului ventricular cu detritusuri după cura chirurgicală a tumorii. Acestea sunt motivele pentru care recomandăm drenajul ventriculoperitoneal doar în cazul persistenței hidrocefaliei după ablația totală sau subtotală a tumorii. Indicația chirurgicală directă o au toate leziunile simptomatice din regiune, scopul intervenției chirurgicale fiind decompresiunea, restabilirea circulației lichidiene și obținerea de material bioptic concludent. Tratamentul chirurgical este grevat de o mortalitate de 5-10% (una dintre cele mai ridicate din patologia tumorală intracraniană) și de complicații postoperatorii (deficite de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
au realizat progrese remarcabile în diagnosticul și tratamentul acestor leziuni, încă nu există un consens asupra managementului malformațiilor arterio-venoase cerebrale. Evidența de arată că, lăsați să evolueze natural [50], aproximativ două treimi din pacienții cu malformații arterio-venoase cerebrale vor deveni simptomatici și cel puțin jumătate din aceștia vor suferi hemoragii cerebrale semnificative clinic. Studiile actuale indică un risc anual cumultiv de hemoragie cerebrală înte 2% și 4% [6]; pe o perioadă de 25 de ani de observație a acestor malformații congenitale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
trunchi cerebral reprezintă o adevărată provocare chiar și pentru un neurochirurg cu experiență vastă. În momentul de față, beneficiul adus de noile terapii nu s-a dovedit a fi notabil comparativ cu cel al tratamentului convențional si al radioterapiei. Tratamentul simptomatic. Pacienții care dezvoltă hidrocefalie prin obstrucție de apeduct prezintă ca opțiuni terapeutice administrarea inițială de corticosteroizi, urmată de ventriculostomie sau de instituirea unui drenaj ventriculoperitoneal în vederea ameliorării simptomatologiei și reducerii riscului de angajare cerebrală. La unii pacienți cu glioame difuze
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recomandată întotdeauna [4]. Tumori subdurale extramedulare Meningeoamele de foramen magnum reprezintă aproximativ 3% din totalul meningeoamele intracraniene. Este cea mai frecventă tumoră benignă a JCV fiind întâlnită în 70% din cazuri, predominantă la femei (2/3 din cazuri) și devine simptomatică în decada 4-6 de viață [5-7]. Datorită ratei de creștere lentă a acestor tumori și spațiului subarahnoidian generos de la acest nivel, cel mai adesea aceste tumori ajung la dimensiuni mari în momentul diagnosticului. Majoritatea sunt localizate strict intradural dar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în totalitate a acestora, tratamentul chirurgical este indicat având în vedere faptul că supraviețuirea este similară cazurilor cu metastaze unice. Din aceste considerente indicațiile tratamentului chirurgical pentru aceste situații sunt reprezentate de: 1. atunci când una dintre leziuni are expresie clinică simptomatică sau cu potențial letal (leziunile cu localizare la nivelul fosei cerebrale posterioare sau la nivelul lobului temporal) - reprezintă doar o măsură terapeutică paliativă; 2. metastaze multiple care pot fi toate ablate chirurgical; 3. tumora primară nediagnosticată/neidentificată: biopsie stereotactică pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Sindromul clinic cuprinde în general doar cefaleea, uneori apar progresiv tulburări de vedere (scăderea acuității vizuale) și pareze de oculomotori. Examenul de fund de ochi evidențiază edemul papilar, care este prezent în toate cazurile de hipertensiune intracraniană idiopatică. Tratamentul este simptomatic pentru cefalee și se administrează antiedematoase cerebrale tip dexametazonă sau diuretice (acetazolamidă, furosemid) pentru scăderea presiunii intracraniene. S-au folosit puncții lombare repetate și șuntare lombaro-peritoneală cu rezultate clinice bune. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă este creșterea presiunii intracraniene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
volum a hematomului intracerebral cu blocajul 352 circulației LCR-ului prin efracția sângelui în sistemul ventricular, ceea ce determină și apariția unei hidrocefalii obstructive acute. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut poate să apară și în cazul unei leziuni intracraniene puțin simptomatică (tumoră, abces etc.) cu sindrom de HIC compensat inițial si apoi se produce depășirea bruscă a mecanismelor de compensare presională. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut poate să apară și în absența unei leziuni înlocuitoare de spațiu intracranian, în cazul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intracraniană și de stadiul evolutiv al bolii. Tratamentul este în primul rând etiologic pentru a îndepărta cauza care a indus creșterea presiunii intracraniene, concomitent se încearcă stoparea mecanismelor patogenice prin care sunt afectate structurile nervoase și se aplică un tratament simptomatic pentru a diminua intensitatea sindromului clinic. Termenul de tratament etiologic se referă la etiologia hipertensiunii intracraniene și anume la cauza imediată care determină creșterea presiunii intracraniene: spre exemplu în situația unei metastaze cerebrale care duce la HIC, sensul de tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
acțiunii de extirpare a metastazei și nu are legătură cu etiologia și terapia neoplaziei de origine. Tratamentul hipertensiunii intracraniene poate fi complex prin combinarea celor trei modalități terapeutice aplicate concomitent sau succesiv ori se aplică numai terapia patogenică și cea simptomatică, în raport de stadiul clinic și explorările paraclinice. Precizarea tipului de hipertensiune intracraniană determină terapia care trebuie aplicată: 1. tratamentul este etiologic în: - procesele expansive intracraniene: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, chist hidatic etc. din hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă, - encefalopatia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în edemul cerebral ischemic secundar din stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari, - hipertensiunea intracraniană prin tulburarea dinamicii LCR-ului, - hipertensiunea intracraniană idiopatică mai ales pentru blocarea evoluției unor complicații în raport cu unele posibile mecanisme patogenice. 3. tratamentul simptomatic: - toate cazurile de hipertensiune intracraniană la care se aplică terapia etiologică și/sau patogenică beneficiază de tratamentul simptomatic în raport de simptomatologia prezentată, - în hipertensiunea intracraniană idiopatică. Tratamentul etiologic I. În cazul unui proces expansiv intracranian care produce sindromul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin tulburarea dinamicii LCR-ului, - hipertensiunea intracraniană idiopatică mai ales pentru blocarea evoluției unor complicații în raport cu unele posibile mecanisme patogenice. 3. tratamentul simptomatic: - toate cazurile de hipertensiune intracraniană la care se aplică terapia etiologică și/sau patogenică beneficiază de tratamentul simptomatic în raport de simptomatologia prezentată, - în hipertensiunea intracraniană idiopatică. Tratamentul etiologic I. În cazul unui proces expansiv intracranian care produce sindromul de hipertensiune intracraniană, tratamentul etiologic constă în intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea leziunii. Tehnicile neurochirurgicale permit în foarte multe situații
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la primele semne de decompensare a hipertensiunii intracraniene prin apariția unei hernii cerebrale, să încerce manevre de protejare a parenchimului nervos prin drenaj ventricular, craniectomie decompresivă subtemporală, craniectomie de fosă cerebrală posterioară cu excizia arcului posterior al atlasului etc. Tratamentul simptomatic Tratamentul simptomatic este necesar în majoritatea cazurile de hipertensiune intracraniană pentru scăderea intensității simptomelor până își face efectul terapia etiopatogenică și apoi concomitent cu acestea. Se folosesc antialgice, antiemetice, antivertiginoase, anticonvulsivante, antitermice, sedative etc., în funcție de simptomatologie.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
semne de decompensare a hipertensiunii intracraniene prin apariția unei hernii cerebrale, să încerce manevre de protejare a parenchimului nervos prin drenaj ventricular, craniectomie decompresivă subtemporală, craniectomie de fosă cerebrală posterioară cu excizia arcului posterior al atlasului etc. Tratamentul simptomatic Tratamentul simptomatic este necesar în majoritatea cazurile de hipertensiune intracraniană pentru scăderea intensității simptomelor până își face efectul terapia etiopatogenică și apoi concomitent cu acestea. Se folosesc antialgice, antiemetice, antivertiginoase, anticonvulsivante, antitermice, sedative etc., în funcție de simptomatologie.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Tablou clinic Comun tuturor acestor forme clinice este sindromul tireotoxic, ansamblul de semne și simptome datorate excesului de hormoni tiroidieni iodați sau hiperreactivității receptorilor. manifestări generale: pierdere în greutate, termofobie, hipersudorație, polidipsie, astenie, prurit etc. Tabloul clinic cuprinde constant triada simptomatică: sindrom tireotoxic gușă oftalmopatie, la care se pot adăuga acropachia și mixedemul pretibial (dermopatia infiltrativă), realizând o pentadă simptomatică. Sindromul tireotoxic este cel comun tuturor tireotoxicozelor. Gușa este de obicei difuză, omogenă, elastică, vasculară, pulsatilă, cu suflu sistolo-diastolic la auscultație
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
tiroidieni iodați sau hiperreactivității receptorilor. manifestări generale: pierdere în greutate, termofobie, hipersudorație, polidipsie, astenie, prurit etc. Tabloul clinic cuprinde constant triada simptomatică: sindrom tireotoxic gușă oftalmopatie, la care se pot adăuga acropachia și mixedemul pretibial (dermopatia infiltrativă), realizând o pentadă simptomatică. Sindromul tireotoxic este cel comun tuturor tireotoxicozelor. Gușa este de obicei difuză, omogenă, elastică, vasculară, pulsatilă, cu suflu sistolo-diastolic la auscultație și uneori tril la palpare. Gușa poate fi nodulară. Aproximativ 10-15% dintre basedowieni au noduli tiroidieni. Procesul autoimun poate
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
se obține în 60-80% din cazuri. Reacții adverse: alergie, agranulocitoză (0,5% dintre pacienți), toxicitate hepatocelulară, icter, edem angioneurotic, artralgii acute. Efecte secundare: creșterea volumului gușii, hipotiroidie. b blocantele în special Propranololul în doze de 30-120 mg/zi ameliorează manifestările simptomatice ale tireotoxicozelor. Administrarea în doze mari injectabile sau pe sondă intragastrică constituie tratamentul de bază în criza tireotoxică. Glucocorticoizii în doze mari în tireotoxicozele autoimune pot diminua atât secreția de T4, cât și conversia T4 în T3. Sunt indispensabili și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de obicei este asimptomatică sau tabloul clinic este frust. în circa 20% din cazuri, hipotiroidia este permanentă. Tabloul clinic, hormonal și imunologic permit diagnosticul. Tratamentul nu este totdeauna necesar. în faza de hipertiroidie se pot administra betablocante și sedative. Hipotiroidiile simptomatice necesită tratament cu hormoni tiroidieni. Tiroidita focală se prezintă clinic ca un nodul tiroidian. Se impune totdeauna diagnosticul diferențial cu tumori maligne. Tiroidita lemnoasă (fibroasă) Riedel Este o afecțiune excepțională (sub 1% dintre tiroidite, sub 1% din tiroidectomii). Se întâlnește
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]