6,711 matches
-
circulă naratorul amator de instantanee este cel al prezentului, dar și cel al trecutului apropiat, într-o cordială devălmășie, căci, explorate în aspectele lor derizorii, cele două universuri se confundă. Lumea fictivă a cărții ascultă de aceeași regulă a jocului - simularea - și se supune principiului lui „ca și cum”. În narațiunea titulară mistificarea este ridicată la puterea a doua, mimând o formă deja golită de sens. Refugiat în lumea sordidă de bloc, un grup de nostalgici comuniști debusolați imaginează un grotesc simulacru de
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
calmul, sobrietatea tonului, ceea ce duce la asociații aparent incoerente, la învălmășiri de idei, la necesitatea întreruperilor, revenirilor, precizărilor repetate. Procedeul e dictat de temperatura specială a prozei lui S. și, împreună cu alte elemente de tehnică literară, precum desele intervenții apreciative, simularea convorbirii cu cititorul, exclamații, interogații, invocarea permisiunii de a întrerupe narațiunea în vederea unei descrieri, produce un stil de un pronunțat romantism, impropriu creației obiective, dar adecvat tensiunii discursului narativ din Desculț. Cu tot realismul dur al scenariului, S. nu e
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
înscriem într-un club de matematică. Ca să fim acceptați trebuia să ne desenăm și să ne aflăm perimetrele și aria. El a reușit eu nu! Așa că vreau să mă ajutați voi. JOC DE ROL Jocul de rol se realizează prin simularea unei situații, care pune participanții în ipostaze care nu le sunt familiare, pentru a-i ajuta să înțeleagă situația respectivă și să înțeleagă alte persoane care au puncte de vedere EXEMPLU:Un joc de rol poate fi : liniile importante din
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
oferă elevilor ocazia de a dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă. Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situații din viața reală, cum ar fi studiile de caz și simulările. Lecțiile cuprind o combinație de activități, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii le preferă în învățare (vizual, auditiv, practic / kinetic) Lecțiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare și solicită participarea activă a elevilor la învățare. Lecțiile se încheie cu
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
să evite tema suferinței sau a bolii, mai mult decât atât, caută să convingă interlocutorul că ei sunt perfect normali. Limbajul fabulativ, inventiv, are un rol de acoperire a realității și apare în două situații întâlnite destul de frecvent: mitomanie și simularea bolilor. Ambele situații sunt caracterizate prin limbaje care urmăresc să modifice realitatea existentă de fapt, în conformitate cu tendințele personale ale bolnavilor sau, mai exact, ale persoanelor respective. În această privință trebuie făcută diferența între limbajul mitomanilor care este prin excelență un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează prin tendința la mitomanie, confabulație, înclinare către reverie, imaginativi, tendință către simulare sau suprasimulare; e) Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
A. Porot notează ca fiind cele mai frecvente și importante tulburări ale expresiei în psihopatologie, următoarele: - sindroamele mimice ale stuporii și inerției; - sindroamele expresive ale puerilismului mintal sau manierismului; - sindroamele mimice din cursul stărilor confuzionale sau pseudoconfuzionale; - sindroamele expresive ale simulării sau suprasimulării. 1) Tulburările expresiei mimice Mimica este definită ca reprezentând ansamblul de jocuri ale fizionomiei, atitudinile și gesturile prin care sunt exprimate în exterior stări afective sau idei ale unei persoane. Din punct de vedere psihologic, A. Dromard distinge
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neconcordanței dintre starea psihică și atitudinile expresive ale bolnavului. Ea poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în schizofrenie sub formă de grimase, manierisme sau stereotipii; - mimica din cursul simulării unor afecțiuni psihice sau somatice; - mimica de tip histrionic-spectacular, pasională, convulsiv-cataleptică sau extatică din cursul isteriei; - economia și ecokinezia, ca forme de expresie care reproduc atitudinile și gesturile interlocutorilor bolnavilor psihici. 2) Tulburările de limbaj Limbajul este expresia conținutului gândirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea unor afecțiuni în scopul realizării unor interese, parazitism social, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de refugiu etc. Psihopații sunt personalități perverse moral și caracteriopatice din punct de vedere psihopatologic, incorigibile, imposibil de a putea fi ameliorate sau schimbate, imprevizibili, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
direct în acte, în afara oricăror intervenții ale personalității. Acțiunea și impulsiunea afectivă care le provoacă formează un ansamblu unic și bine ordonat. c) Reacții hipobulice și hiponoice, reprezentate prin următoarele: - reacții hiponoice asemănătoare visului, - reacții hipobulice din cursul isteriei. d) Simularea și refularea sunt forme de manifestare de tip reactiv înrudite între ele. Ele sunt reacții de refugiu, legate de situațiile de frustrare ale individului. Reacțiile personalității sunt cele în producerea cărora este antrenată personalitatea în totalitatea sa, într-o formă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiziologice de cauză psihogenă - factori psihologici care influențează sau generează tulburări psihice 13) Psihalgii - dureri psihogene 14) Stări reactive acute - situații de stress acute 15) Tulburări de adaptare - situații de stress cronice 16) Alte tulburări nevrotice - tulburări factice - sindromul Münchausen - simularea Descrierea formelor de nevroză Cele prezentate mai sus oferă un tablou de ansamblu al formelor clinice de nevroză, așa cum sunt ele sistematizate în clasificările nosologice. În ceea ce ne privește reținem următoarele forme clinice, pe care le vom descrie în continuare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caută să exagereze aceste suferințe, să le amplifice formele de manifestare, pentru a atrage atenția celor din jurul lor. Se urmărește prin aceasta obținerea unui sprijin afectiv și moral, dar și a unor avantaje de altă natură (socială, profesională, economică etc.). Simularea este o atitudine care generează un comportament special și complex, prin care un individ sănătos, caută să reproducă anumite forme de boli somatice, psihice sau psihosomatice, în scopul voit de a atrage atenția celor din jur pentru obținerea unor avantaje
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a atrage atenția celor din jur pentru obținerea unor avantaje personale. Este considerată, în unele privințe și o „atitudine de refugiu în boală”, bazată pe manifestarea exagerată a instinctului de apărare-conservare. Ea este o formă particulară de comportament demonstrativ-histrionic. Simularea este creația conștientă și voluntară a unor tulburări sau tablouri clinice. Ea înglobează într-un context unic producțiile fantasmatice ale unor tulburări subiective sau imitarea artificială a unor stări morbide complexe. Se vorbește, în aceste situații, de un „fenomen de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor tulburări subiective sau imitarea artificială a unor stări morbide complexe. Se vorbește, în aceste situații, de un „fenomen de pato-plastie”, în sensul de „creație-imitare” al tablourilor clinice (A. Costedoat). În funcție de starea mintală a persoanelor simulante, se vorbește de o simulare patologică, proprie bolnavilor psihici și despre o simulare banală sau normală, proprie indivizilor, fără tulburări psihice (A. Costedoat). Orice simulare, indiferent de natura sa, poate lua următoarele aspecte: o creație pato-plastică a individului, exagerarea unor tulburări minore deja existente, menținerea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stări morbide complexe. Se vorbește, în aceste situații, de un „fenomen de pato-plastie”, în sensul de „creație-imitare” al tablourilor clinice (A. Costedoat). În funcție de starea mintală a persoanelor simulante, se vorbește de o simulare patologică, proprie bolnavilor psihici și despre o simulare banală sau normală, proprie indivizilor, fără tulburări psihice (A. Costedoat). Orice simulare, indiferent de natura sa, poate lua următoarele aspecte: o creație pato-plastică a individului, exagerarea unor tulburări minore deja existente, menținerea sau perseverarea unor tulburări reziduale sau care s-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pato-plastie”, în sensul de „creație-imitare” al tablourilor clinice (A. Costedoat). În funcție de starea mintală a persoanelor simulante, se vorbește de o simulare patologică, proprie bolnavilor psihici și despre o simulare banală sau normală, proprie indivizilor, fără tulburări psihice (A. Costedoat). Orice simulare, indiferent de natura sa, poate lua următoarele aspecte: o creație pato-plastică a individului, exagerarea unor tulburări minore deja existente, menținerea sau perseverarea unor tulburări reziduale sau care s-au retras deja. Refugiul în boală este o atitudine prin care un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter absurd. Este fenomenul de patoplastie (E. Dupré, E. Régis). Care sunt tematicile „tablourilor clinico-psihologice”? Teoretic, toată patologia. Există însă și în acest domeniu anumite reguli. Vom prezenta, în continuare, afecțiunile cele mai frecvent întâlnite în cazul tablourilor clinico-psihologice. 1) Simularea infirmităților sau a bolilor: boli neurologice (pseudo-paralizii, pseudo-tremurături, crize convulsive diverse, tulburări de sensibilitate, atitudini vicioase, cecitate, surdomutitate, mutism etc.), boli somatice diferite (icter, conjunctivită, vărsături, stări febrile, hipertensiune arterială, epistaxis, leziuni cutanate etc.). 2) Simularea bolilor psihice: crize isterice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul tablourilor clinico-psihologice. 1) Simularea infirmităților sau a bolilor: boli neurologice (pseudo-paralizii, pseudo-tremurături, crize convulsive diverse, tulburări de sensibilitate, atitudini vicioase, cecitate, surdomutitate, mutism etc.), boli somatice diferite (icter, conjunctivită, vărsături, stări febrile, hipertensiune arterială, epistaxis, leziuni cutanate etc.). 2) Simularea bolilor psihice: crize isterice, crize epileptice, stări confuzionale, depresii, apelul la suicid, deliruri, agitații psiho-motorii. 3) Simularea unor afecțiuni psihosomatice: stări alergice. afecțiuni digestive, dispneea pseudo-astmatică, dermatoze, hipertensiune arterială. Față de cele mai sus prezentate se impune o precizare în ceea ce privește semnificația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de sensibilitate, atitudini vicioase, cecitate, surdomutitate, mutism etc.), boli somatice diferite (icter, conjunctivită, vărsături, stări febrile, hipertensiune arterială, epistaxis, leziuni cutanate etc.). 2) Simularea bolilor psihice: crize isterice, crize epileptice, stări confuzionale, depresii, apelul la suicid, deliruri, agitații psiho-motorii. 3) Simularea unor afecțiuni psihosomatice: stări alergice. afecțiuni digestive, dispneea pseudo-astmatică, dermatoze, hipertensiune arterială. Față de cele mai sus prezentate se impune o precizare în ceea ce privește semnificația tablourilor clinico-psihologice. Am afirmat că ele reprezintă o patologie paralelă sau o patologie de însoțire a bolii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin bizarerii, contradicții și manifestări paradoxale, creând un aspect general de dizarmonie între simptomele clinice, acestea dând impresia, într-o anumită privință, că sunt independente unele de altele. Disimularea: tendința la diminuarea sau mascarea fenomenelor psihopatologice de către bolnav. Este opusul simulării. Dismorfofobie: impresia patologică cu caracter obsedant, a unor diformități legate de aspectul fizic al unei persoane. Este o tulburare de schemă corporală sau a imaginii de sine. Disociația: sau „ataxia intrapsihică” este echivalentul discordanței, desemnând ruptura psihopatologică a unității vieții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Poate da accidente grave, prin fenomenele secundare de carență, motiv pentru care se impune control medical și întreruperea treptată a aportului de toxice. Simptom: semn clinic care traduce o suferință, o alterare morbidă a unei funcții psihice, somatice sau psihosomatice. Simulare: imitarea unor simptome clinice sau a unor tablouri morbide (fenomenul de „patomimie”) în scopul obținerii unor avantaje. Sindrom: „complex de simptome” reprezentând o grupare constantă de simptome clinice, apărând independent sau în cursul evoluției unor boli psihice bine delimitate ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții trăite” înțelegem totalitatea „evenimentelor vieții cotidiene” care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la scara 1/1, exact prin lucrul respectiv; când imperiul cade și dispare, harta se decolorează, peisajul se estompează progresiv până la albirea hârtiei și nu mai rămâne nimic din ceea ce fusese real și reprezentat - aceasta este hiperrealitatea 9. Ea este „simulare a ceva ce nu există în mod real” (Baudrillard), este o „autentică înșelătorie” (Umberto Eco). Dar lumea în care trăim este plină de hiperrealități. Ce altceva sunt: bradul de Crăciun din plastic mai frumos decât cel real, World-Disney, Hollywood, pornografia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lacan pentru a descrie „realitatea postmodernă”. A ajuns la concluzia că medierea explozivă și polimorfă a experienței - mai ales prin relațiile dintre imagini și semne manipulate de televiziune, radio, internet - determină o realitate nouă, a cărei esență este dată de simulare și simulacru. Aceasta este hiperrealitatea. În 1994, Baudrillard i-a dat o descriere sagace în capodopera sa Simulacres et Simulation (Simulacra and Simulation, University of Michigan Press, Ann Arbor, 1994). În 1993, Baudrillard preciza: „Real este ceva ce poate fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1994). În 1993, Baudrillard preciza: „Real este ceva ce poate fi reprodus o singură dată într-un mod echivalent; hiperreal este ceva care poate fi reprodus întotdeauna ca atare” (op. cit., 1993, p. 73). De fapt, hiperrealul este un sistem de simulare ce se poate simula pe el însuși. 3. Conceptul de realism halucinant este o sintagmă originală prin care încercăm să desemnăm generic hiperrealitatea lui Baudrillard, „realismul magic” al prozatorilor latino-americani (Borges, Márquez, Sabato ș.a.) și „hiperraționalitatea” curriculară. 4. I. Negreț-Dobridor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]