2,409 matches
-
care va personaliza viața evreiască În România timp de peste patru decenii: rabinul Moses xe "Rosen"Rosen. Născut În 1912, la xe "Fălticeni"Fălticeni, fiu al rabinului Avram xe "Rosen"Rosen, el Își Începe activitatea rabinică la xe "București"București, la sinagoga Malbim, pentru a prelua apoi Sinagoga Mare, una dintre sinagogile importante ale orașului. În toamna lui 1944, se reconstituie comunitățile, ce Își aleg conducerile după deja amintitul principiu „al cheii”. La propunerea Partidului Social-Democrat, rabinul Dr. M. xe "Rosen"Rosen
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
România timp de peste patru decenii: rabinul Moses xe "Rosen"Rosen. Născut În 1912, la xe "Fălticeni"Fălticeni, fiu al rabinului Avram xe "Rosen"Rosen, el Își Începe activitatea rabinică la xe "București"București, la sinagoga Malbim, pentru a prelua apoi Sinagoga Mare, una dintre sinagogile importante ale orașului. În toamna lui 1944, se reconstituie comunitățile, ce Își aleg conducerile după deja amintitul principiu „al cheii”. La propunerea Partidului Social-Democrat, rabinul Dr. M. xe "Rosen"Rosen - ce era În relații apropiate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
decenii: rabinul Moses xe "Rosen"Rosen. Născut În 1912, la xe "Fălticeni"Fălticeni, fiu al rabinului Avram xe "Rosen"Rosen, el Își Începe activitatea rabinică la xe "București"București, la sinagoga Malbim, pentru a prelua apoi Sinagoga Mare, una dintre sinagogile importante ale orașului. În toamna lui 1944, se reconstituie comunitățile, ce Își aleg conducerile după deja amintitul principiu „al cheii”. La propunerea Partidului Social-Democrat, rabinul Dr. M. xe "Rosen"Rosen - ce era În relații apropiate cu doctorul Leon Ghelerter, veteran
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
București. Fără a fi o poziție foarte importantă, conducerea Secției de Cult i-a dat rabinului posibilitatea să se impună și În teren, unde să-și poată aplica concepțiile privind raportul dintre Comunitate și diversele instituții comunitare, și În special sinagogile. Să nu uităm că, În 1945, Comunitatea xe "București"București era un puternic centru comunitar, cu zeci de sinagogi, rabini și alți slujitori ai cultului. Obiectivul său central era reconstituirea autorității comunitare și reintroducerea controlului comunitar În sfera religioasă. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
impună și În teren, unde să-și poată aplica concepțiile privind raportul dintre Comunitate și diversele instituții comunitare, și În special sinagogile. Să nu uităm că, În 1945, Comunitatea xe "București"București era un puternic centru comunitar, cu zeci de sinagogi, rabini și alți slujitori ai cultului. Obiectivul său central era reconstituirea autorității comunitare și reintroducerea controlului comunitar În sfera religioasă. Între timp, el câștiga prestigiu, astfel că devine, În 1946, membru În Sfatul rabinic, iar În timpul lipsei din țară a
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
folosit rabinul această calitate. Trebuie spus că, pe de-o parte, el a devenit un conducător absolut În lumea evreiască, singura voce a acesteia. Dar, În același timp, a reușit să mențină minime condiții pentru păstrarea vieții evreiești: cashrut, Întreținerea sinagogilor și cimitirelor, editarea unei reviste evreiești, Înființarea unor cursuri de Thalmud-Thora pentru tineri. Aceste „minime condiții” erau realizări foarte importante În contextul unui regim totalitarist cu un caracter laic agresiv și cu repetate răbufniri de tip antisemit. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
lipsi de shabat de la școală, a luptat pentru existența unei rețele alimentare În care să fie asigurat cashrut-ul. În același timp, a știut care sunt limitele sale și a cedat Într-o serie de situații „fără speranță”, ca demolarea unor sinagogi, dezafectarea unor cimitire etc. Înzestrat cu reale calități diplomatice, știind să stăpânească un limbaj și argumente din arsenalul Puterii, rabinul xe "Rosen"Rosen a reușit să se impună În fața acesteia. Se poate spune că a fost liderul potrivit pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
politice. Starea explozivă a comunității evreilor de la Începutul anului 1950 determină Puterea să Înceapă o violentă propagandă anti-aliya, prin toate mijloacele care Îi stăteau la dispoziție: campanii de presă, editarea de broșuri, trimiterea de agitatori din casă În casă, În sinagogi etc. Cel „Însărcinat” cu ducerea campaniei propagandistice este Comitetul Democratic Evreiesc (C.D.E.) - organismul Partidului În lumea evreiască. În septembrie 1950 se trimite o circulară către Comunități, În care se cerea organizarea unei campanii anti-aliya, cu ocazia sărbătorii de Rosh-Hashana. Delegatul
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
scopul, populația evreiască opunând o rezistență pasivă demnă de luat În seamă. Eșecul Puterii este evident și reiese din Înseși rapoartele activiștilor C.D.E. Formele de opoziție sunt originale. Astfel, un propagandist al Partidului raportează că atunci când a luat cuvântul În sinagogă - din Însărcinarea C.D.E. - și a Încercat să-și prezinte „partitura”, publicul l-a Întrerupt: „Când conform tezei vorbitorul a ajuns la punctele antisioniste, bărbați și femei au Început să murmure și să bată În pupitre...”3 La Templul Voința din
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Dudești: „La nr. 27 și 29 am găsit peste tot Încuiat, nefiind nimeni acasă, iar prin geam s-au văzut lăzile pregătite pentru plecare”5. Același tip de lăzi erau surprinse de delegatul C.D.E., Jak xe "Siderer"Siderer, În curtea sinagogii Or Hahadash, din vechiul cartier evreiesc al xe "București"Bucureștilor 1. Astfel, numai În luna mai 1950, În xe "Botoșani"Botoșani s-au eliberat 3.683 de formulare de plecare. În oraș domnea o atmosferă specifică emigrării, se vindeau obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
au atins și aspecte mai dure, cum a fost o manifestație pro-aliya din xe "Iași"Iași la 13 martie 1953, când nemulțumiții s-au folosit de o adunare convocată de C.D.E., cu scop de propagandă. Pe neașteptate, au sosit la Sinagoga Mare, locul unde fusese convocată adunarea, 600 până la 700 de evrei, majoritatea femei, care au protestat contra... „C.D.E.-ului, care nu ne dă aprobări de plecare”. A fost necesară intervenția forțelor de ordine pentru a-i risipi pe protestatari 2
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
shabat, hrană rituală etc. Firește, și aceste rapoarte sunt influențate de „limba de lemn” și pline de naivități, dar ele relevă fenomene sociale bine ascunse În societatea românească a epocii. Prezența permanentă și agresivă a activiștilor C.D.E. În mijlocul oamenilor, la sinagogă, În casele oamenilor - În așa-zisele colective de lămurire - a creat În mentalul colectiv evreiesc al epocii o imagine negativă a acestei structuri politice. Mai mult decât atât, din cauza propagandei gălăgioase pe care o făcea, rolul său era receptat mult
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
că, În aceeași perioadă, Mihai xe "Gavriliuc"Gavriliuc, președintele Controlului de Stat - un gen de supraminister economic - va respinge de asemenea promovarea unui specialist evreu, spunând celui ce făcea propunerea, și el evreu, „Doar nu vrei să facem aici o sinagogă!”3. Acestea nu sunt simple „ieșiri” sau „scăpări” de tip naționalist, ci o anume politică bine concertată din Însuși centrul lumii comuniste. Conform unor instrucțiuni speciale, În dosarele nomenclaturii se trece obligatoriu naționalitatea, iar inspectorii serviciilor de cadre sunt obligați
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
manipula cu clișeele antisemite - unele vechi, altele noi - și În același timp va patrona un antisemitism tacit. În perioada comunistă, În România, antisemitismul se va dezvolta pe diverse planuri: unul tradițional, al atacurilor fizice, al profanărilor de cimitire sau de sinagogi, cât și unul ce consta În manipularea „dirijată” a unor zvonuri - de asemenea o cale tradițională -, marginalizarea populației evreiești la diverse niveluri și difuzarea unei imagini negative a evreului. La aceste planuri se adaugă, În special Într-o etapă târzie
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
mulți părinți nu Își mai trimiteau copiii la școală. Toate acestea duc la manifestări antisemite În trenurile locale din zona xe "Brașov"Brașov-Râșnov, Mediaș. Miliția xe "Brașov"Brașov Îl convoacă pe un anume Butuza, ce locuia cu chirie În curtea sinagogii, și Îi cere „să observe, să fie mai atent și să relateze totul”. Fabrica de zvonuri continua să producă știri incendiare, vorbindu-se de 30 de copii creștini uciși, cărora li s-a luat sângele... Un soihet (haham) este ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
uciși, cărora li s-a luat sângele... Un soihet (haham) este ridicat de Miliție, percheziționat și eliberat 2. Zvonuri similare apăreau periodic și În xe "București"București, nu Întâmplător, Înaintea sărbătorii de Peisah. În paralel au loc repetate profanări de sinagogi și cimitire. Primele știri despre astfel de evenimente le avem din 1950, de la xe "Brăila"Brăila, unde conducerea comunității reclama spargerea geamurilor la diverse sinagogi din oraș, În ianuarie 19513. În anul următor, un document al Securității nota devastarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
București"București, nu Întâmplător, Înaintea sărbătorii de Peisah. În paralel au loc repetate profanări de sinagogi și cimitire. Primele știri despre astfel de evenimente le avem din 1950, de la xe "Brăila"Brăila, unde conducerea comunității reclama spargerea geamurilor la diverse sinagogi din oraș, În ianuarie 19513. În anul următor, un document al Securității nota devastarea unor morminte În cimitirul evreiesc din xe "Cluj"Cluj4. Informațiile devin mult mai frecvente la sfârșitul anilor 50. În 1958, o sesizare a Comunității xe "București
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
material uman a uneia dintre intrări 1. Ritmul profanărilor crește la o cotă fără precedent la Începutul anilor 60. Rabinul xe "Rosen"Rosen va cere o audiență la Procurorul General al României, În care Îi relatează 18 devastări la diverse sinagogi În perioada 1962-19632. În această perioadă se poate observa o creștere a agresivității autorilor acestor atentate. Se trece la atacul fizic direct asupra unor rabini sau a altor slujitori ai cultului. Astfel, la 24 septembrie 1962, În timpul sărbătorii de Hanuka
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În această perioadă se poate observa o creștere a agresivității autorilor acestor atentate. Se trece la atacul fizic direct asupra unor rabini sau a altor slujitori ai cultului. Astfel, la 24 septembrie 1962, În timpul sărbătorii de Hanuka, doi indivizi atacă sinagoga din xe "Piatra Neamț"Piatra-Neamț, lovindu-l atât pe rabinul Smuel xe "Tobias"Tobias, cât și pe fiul lui, În vârstă de 13 ani. Li se adresează mai multe injurii, ultima fiind: „Să vă duceți dracului În xe "Palestina"Palestina”3
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Piatra-Neamț, lovindu-l atât pe rabinul Smuel xe "Tobias"Tobias, cât și pe fiul lui, În vârstă de 13 ani. Li se adresează mai multe injurii, ultima fiind: „Să vă duceți dracului În xe "Palestina"Palestina”3, la una dintre sinagogile din xe "București"București. În xe "București"București, la aceeași sărbătoare, la sinagoga Fraterna, se arunca cu pietre În credincioși 4. Atacurile nu erau Întâmplătoare, ele aveau loc exact În zilele de sărbători evreiești. Aceasta dovedește că exista o organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
fiul lui, În vârstă de 13 ani. Li se adresează mai multe injurii, ultima fiind: „Să vă duceți dracului În xe "Palestina"Palestina”3, la una dintre sinagogile din xe "București"București. În xe "București"București, la aceeași sărbătoare, la sinagoga Fraterna, se arunca cu pietre În credincioși 4. Atacurile nu erau Întâmplătoare, ele aveau loc exact În zilele de sărbători evreiești. Aceasta dovedește că exista o organizare, iar În spatele acesteia stăteau oameni cu anumite cunoștințe. Din reacția extrem de lentă a
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
am văzut și am dat mărturie: acesta este Fiul lui Dumnezeu 45. Tot Duhul Sfânt îl conduce pe Isus în pustiu unde, învingând ispitele diavolului, afirmă suveranitatea lui Dumnezeu. Isus, plin de Duhul Sfânt, întorcându‑se în Galileea, intră în sinagoga din Nazaret și începe să vorbească, însușindu‑și pasajul din profetul Isaia: astăzi s‑a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat‑o cu urechile voastre 46. Isus, imagine perfectă a Tatălui, manifestă în el însuși lucrarea Duhului Sfânt; trăind
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
situație cu subvențiile acordate instituțiilor evreiești locale, începând cu anul 1931. Iată cum și-a conceput adresa Sbanțu: „... din exercițiul (financiar, n.n.) pe 1931 și până în prezent s’au acordat de către Primăria Huși din bugetul administrației generale următoarele sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos specificate pe exerciții: lei 2000 pe exercițiul 1933 pentru repararea sinagogii jidănești a meseriașilor; lei 4000 pentru întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
adresa Sbanțu: „... din exercițiul (financiar, n.n.) pe 1931 și până în prezent s’au acordat de către Primăria Huși din bugetul administrației generale următoarele sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos specificate pe exerciții: lei 2000 pe exercițiul 1933 pentru repararea sinagogii jidănești a meseriașilor; lei 4000 pentru întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat de suma de 69.000 de lei. Această statistică mai este importantă prin faptul că ne
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat de suma de 69.000 de lei. Această statistică mai este importantă prin faptul că ne dezvăluie numărul a cel puțin patru sinagogi existente în oraș la acea vreme și anume: a meseriașilor, a croitorilor, cea nouă și sinagoga mare. Tot în aceeași perioadă, la Vaslui erau trei lăcașuri de cult mozaic. m. „Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi” O altă etnie atinsă de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]