4,151 matches
-
Alcohol Use Disorders Identification Test) oferă resurse gata pregătite pentru acest tip de feedback. Comparația poate fi cu alții sau cu ei înșiși pe o anumită scară. Explorarea valorilor. O focalizare pe valori poate ajuta o persoană să-și definească „sinele ideal” prin explorarea acelor idealuri comportamentale cu care rezonează. Adesea, indivizii au uitat de aceste valori ori le-au respins ca fiind naive sau nerealizabile. Focalizarea pur și simplu pe aceste idealuri poate ajuta o persoană să detecteze comportamentele actuale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de schimbare; - asistent social 3. Tutelă educativă - restaurarea autonomiei familiale; - suscitarea atitudinii favorabile schimbării. - propus de o instituție socială; - are nevoie de o încadrare permanentă. - acțiune susținută; - posibilități evolutive limitate; - încadrare; - tutore. 4. Orientare (ghidare) parentală - restaurarea dezvoltării membrilor; - acceptarea sinelui și respectul celorlalți. - acțiune asupra relațiilor intrafamiliale; - lucrul cu cuplul. - cererea părinților. - explorare; - diagnostic; - tratament; - restaurare; - ajutor. 5. Terapie familială - schimbarea sistemului familial - provocarea schimbării globale a interacțiunilor, a structurii și a funcționării sistemului familial. - cererea explicită a familiei. - explorare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
stabilizator. 2.2. Împotriva cui se apără eul?tc "2.2. Împotriva cui se apără eul?" În Eul și mecanismele de apărare, A. Freud desemnează două ținte ale mecanismelor de apărare: pulsiunile sinelui și afectele legate de aceste pulsiuni. Pulsiunile sinelui nu sunt nicidecum dispuse să rămână inconștiente. Ele încearcă să pătrundă în conștient pentru a fi satisfăcute aici sau măcar să trimită înspre conștient unii din derivații lor. Astfel iau naștere conflictele dintre eu și pulsiuni (sau derivații acestora). Cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pentru a fi satisfăcute aici sau măcar să trimită înspre conștient unii din derivații lor. Astfel iau naștere conflictele dintre eu și pulsiuni (sau derivații acestora). Cea de-a doua țintă a mecanismelor de apărare o constituie afectele legate de pulsiunile sinelui - spre exemplu, iubirea, dezirența 3, gelozia, mortificarea, durerea și doliul. Aceste afecte vor fi supuse unor măsuri variate pe care eul le adoptă pentru a le putea ține sub control și vor suporta așadar anumite metamorfoze. În aceleași convorbiri cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
consideră inutile celelalte tehnici și nici nu le dă deoparte. Dimpotrivă, ea precizează că studiul asociațiilor libere 27, al gândurilor latente din vis, al interpretării simbolurilor și conținuturilor transferului (fantasmatic sau tradus în act) ne permite să avansăm în cunoașterea sinelui. Dar această cunoaștere este unilaterală, la fel ca și aceea pe care ne-o oferă analiza rezistențelor, a activității de cenzură din timpul viselor sau a diverselor modalități defensive împotriva pulsiunilor și fantasmelor - și totuși, acest tip de studiu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vieneze, dar nicidecum în visele americane, care erau, cu siguranță, cât se poate de altruiste! Această anecdotă l-a amuzat nespus pe Freud, care s-a grăbit să o relateze grupului său de la Viena, incluzând-o și în Eul și sinele (1923/1981). Exempletc "Exemple" Exemplele care urmează ilustrează alte patru fundamente ale altruismului prezentate deja în „Discutarea definiției” (p. 141). În cazul altruismului ca formație reacțională, Freud susține că s-ar produce „o transformare a egoismului în altruism”, sub influența
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în formațiunea reacțională încape o bună parte de ambivalență, iar pulsiunea transformată nu dispare în întregime. În sfârșit, într-un sens mai larg, la Freud (1925b/1987), „conștiința morală însăși este o formațiune reacțională împotriva răului care este perceput în sinele individului”. Toate trăsăturile pe care le-am citat anterior se referă la atitudini permanente ale persoanei, integrate în caracterul său. De altfel, Freud folosește frecvent termenul „caracter” când vorbește despre formațiunea reacțională. El precizează, de pildă, că formațiunile reacționale „nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Identificarea” (1921/1981). Freud subliniază aici precocitatea funcționării acestui proces, „expresie primară a unei legături afective cu o altă persoană”, începând cu încorporarea, și care joacă un rol în preistoria complexului lui Oedip. Doi ani mai târziu, în „Eul și sinele” (1923/1981), identificarea este pusă în relație cu renunțarea la obiectul sexual incestuos ce transformă eul prin „introiecția” acestui obiect. Astfel, identificarea și relația de obiect se află legate în mod complementar și nu se mai exclud reciproc, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
întoarcerea către propria persoană a plăcerii active de a privi, înlocuită aici de plăcerea de a se lăsa văzut. Însă toate celelalte exemple oferite de Freud în legătură cu această apărare se referă la întoarcerea agresivității către propria persoană. În „Eul și sinele” (1923/1981), în „Problema economică a masochismului” (1924b/1974), în Inhibiție, simptom și angoasă (1925/1995) sau în Noi conferințe de introducere în psihanaliză (1933/1984) este descrisă de fiecare dată, în termeni aproape identici, pulsiunea de distrugere întoarsă spre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
astfel valoare de comunicare. Prin urmare, regresia ca mecanism de apărare se dovedește a fi de o importanță fundamentală prin funcția sa intrapsihică și interpersonală. Ea se prezintă într-o evidentă diversitate de configurații, întrucât cele trei instanțe ale personalității (sinele, eul și supraeul) pot recurge inconștient la ea. Chiar dacă, de-a lungul întregii vieți, trebuie să întreprindem în mod constant un anume efort pentru a ne feri să regresăm înspre unul sau altul dintre momentele trecutului, să spunem totuși, în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rezonanță filosofică („A iubi altceva / înseamnă a te iubi într-o altă dimensiune / într-un alt spațiu într-un alt timp / contopite în unul și același viitor / minune dincolo de uscăciune / ram reînviat de cais / [Mai târziu față-n față cu sinele / fi-va și el alter ego proscris]” - Triptic, III). SCRIERI: Nocturnalia, Cluj-Napoca, 1985; Dragonul spre ziuă, București, 1988; Patimile tânărului Ioan în Arcadii, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Liviu Rebreanu, Răfuiala și alte nuvele, postfața edit., Cluj-Napoca, 1983; N. Steinhardt, Monologul polifonic
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
apocalipsă și o geneză, dramaturgul subliniază coincidența și continuitatea simbolică dintre sfârșit și început, moarte și înviere, și conferă, totodată, jertfei un sens activ. Dacă descinderea Soarelui în Infern este o călătorie inițiatică în căutarea luminii ce sălășluiește în întunericul sinelui, refacerea de către sora lui, Ileana Cosânzeana, a pătimirilor lui Iisus, devine o pildă a căii de urmat spre izbăvire. Ea moare în lutul supus maculării, spre a reînvia într-o realitate incoruptibilă, a propriei esențe. Metamorfozată în Lună, Ileana Cosânzeana
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Lieblich Amintirile din primii ani de viață - o cheie importantă în abordarea holistă a conținutuluI: Michal Nachmias Remarci de final Note Analiza holistă a formei Analiza structurii - StrategiI: Rivka TuvalMashiach Poveștile de viață în două stadii. Caracterul narativ al actualizării sineluI: Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach și Tamar Zilber Remarci de final Note 6. Perspectiva categoriilor de conținut Experiențele din liceu, văzute din perspectiva adultuluI: Amia Lieblich Adulții și familiile lor: Rivka Tuval-Masiach Remarci de final Note 7. Analiza categoriilor formei Analiza
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
spațiu emoțional destinat lor înșiși. Răspunsul la a doua întrebare este mult mai complex. În cercetarea narativă ca instrument terapeutic s-a sugerat faptul că „fisurile” formale ori structurale dintr-o poveste a vieții ar putea reflecta aspectele problematice ale sinelui și identității. Acest lucru ar implica faptul că poveștile femeilor din eșantionul nostru sunt „fisurate” în ceea ce privește criteriile structurale ale unei narațiuni corecte (având o organizare clară și logică a structurii, obiective și o anumită dinamică la nivelul intrigii; Bruner, 1991
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la teme. 1. Evaluare pozitivă generală a liceului 2. Relații sociale bune cu colegii de clasă 3. Mândria de a fi într-un liceu anume 4. Stigmatizare și izolare 5. Curiozitatea elevilor din clasele normale 6. Sentimentul inferiorității 7. Unicitatea sinelui 8. Foarte mare implicare din partea liceului 9. Foarte mare implicare din partea liceului. 1. Afirmația pozitivă pune accentul pe faptul că liceul a fost bun pentru ea. 2. Se referă la clasa ei, nu la liceu în general. 3. Omite detaliul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
elevi și capacitatea de integrare Adulții tineri 1. Relații sociale bune între colegii de clasă 2. Profesori buni care investesc în elevi 3. Mândrie în școală 4. Discriminare și stigmatizare venite din partea sistemului 5. Identitatea personală, ca elev 6. Unicitatea sinelui 7. Participarea la un program experimental. 8. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 9. Probleme sociale - izolare și complexe de inferioritate 10. Mult efort dedicat studiului 1. Activități sociale pozitive în școală 2. Eterogenitatea clasei de elevi și integrarea lor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Doar șapte categorii au mai rămas de discutat, toate având de-a face cu identitatea personală și colectivă - aspecte proeminente pentru lumea adolescenților (Erikson, 1968). Aceste categorii nu sunt întotdeauna legate în mod direct de experiența din liceu, ci de sinele fiecăruia care trebuia să se raporteze la clasă sau la școală, ca ansamblu. Cu toate că problemele identitare par să le fie comune tuturor adolescenților, ele apar mult mai frecvent în relatările celor care au absolvit programul experimental (categoriile 4, 5, 7
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
acoperă întreaga arie a capacității cognitive și, astfel, concluziile mele privind funcțiile cognitive nu pot fi generalizate pentru toate procesele cognitive. Nararea unei poveștii a vieții subliniază mai cu seamă acele aspecte ale gândirii care sunt verbale, au legătură cu sinele povestitorului și încărcătură emoțională și sunt favorizate, de regulă, de comunicarea interpersonală. Abilitățile cognitive: cadru teoretic Opunându-se „gândirii eficiente” (1981), Frankenstein a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981): gândirea irațională este reflectată prin
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
viitor, ca și tranzițiile dintre ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum reamintită. Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune Adverbe care cresc ori scad gradul de intensitate, cum ar fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
tranzițiile dintre ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum reamintită. Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune Adverbe care cresc ori scad gradul de intensitate, cum ar fi realmente și foarte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ai umanității... ”. Golem-ul devine simbolul protejării poporului evreu în diasporă, în atmosfera clar-obscură a Ghetto-ului în care e obligat să-și poarte pașii vieții sale. Un nume, astăzi multora străin, exprimând însă meandrele interioare ale sufletului aflat pe drumul cunoașterii sinelui. Sensul abstractului, dar mai cu seamă al magicului. În această retragere, evreul va fi fost conștient de propriul destin tragic. În exegeza pe care o dedică operei lui Meyrink, Michel Achard deschide cititorului adevărata voce inițiatică, vocea interioară. În esență
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
indice aceste instituții spre care se îndreaptă omul din nevoia de a cunoaște, dacă nu a trăi în consens cu ideologia impusă de Europa Luminilor? Evident, aceasta presupune o adaptare din mers, o redeșteptare a minților unei întregi colectivități, regăsirea sinelui, descoperirea-propulsarea unor personalități, adevărate coordonatoare ale dialogului cu lumea. Așa se face că atunci și în asemenea împrejurări se naște un tip uman modern, un om care circulă, purtând cărți și idei, care, în Europa Centrală și de Est, urmând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
leul evocă puterea, forța și maiestatea. Considerat regele animalelor, el semnifică strălucirea naturală a celui care visează, capacitatea sa de a ghida, conduce sau proteja persoanele aflate sub autoritatea sa. De aceea în vis este un semn pozitiv al afirmării sinelui și al energiei. Cu toate acestea, ne avertizează și împotriva pericolului de a ceda în fața orgoliului și a vanității, deoarece animalul este recunoscut și pentru faptul că își cultivă defectele. Lup Dușman dintotdeauna al omului, lupul simbolizează cruzimea și agresivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pe care și le face. Crede că a ajuns deja unde și-a propus, dar drumul este încă lung. Dezordine, haos În plan psihologic, dezordinea evocă regresia și este rezultanta terifiantă a pierderii de repere, a exploziei sau a divizării sinelui. Este sinonimă cu confuzia, la extremă cu nebunia. Este, prin urmare, ceea ce amenință individul care se rătăcește pe drumuri greșite. Vezi Prăpastie. Distrugere, a distruge Simbolistica distrugerii (a surpărilor sau năruirilor), oricât de evidentă ar fi, depinde de cine este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
prilej de conturare sau consolidare a eului - când există o bază de consolidat! Distanța nu este ceva de învins sau de suprimat. Aceasta se cere a fi asumată. Trebuie asumată distanța în situații variate unde timpul, spațiul, obiectul, altul și sinele sunt implicate. Trebuie asumat un orizont de la care plecând se joacă neîmplinirile și limitele. A asuma înseamnă să-ți iei în propriile mâini destinul, să te schimbiă, ceea ce necesită autonomie, responsabilitate, inițiativă, alegere, decizie, creativitate. (Bernard, 1999, p. 195) Un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]