7,756 matches
-
politically correct, dar unui tip din Est i se poate tolera. - În legătură cu vizita noastră În subterană - cu motivul ei, vreau să spun... a Început Eveline. - Am Înțeles asta: căutam o comoară și am avut surpriza să constatăm că nu suntem singurii interesați să se Îmbogățească peste noapte. Când spun „peste noapte”, mă gândesc la sensul propriu al expresiei... Încercam să destind pe cât posibil atmosfera și s-o readuc pe Eveline la starea ei obișnuită. Nu-mi plăcea fizionomia gravă și concentrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o fac utilizându-l pe celălalt. Pentru că Îmi place să joc cinstit, o să vă mărturisesc că, În ultimul timp, nu numai că m-a preocupat problema Statutului, dar am și Încercat să ajung la el. Dețin informația - și nu sunt singurul - că se află undeva aici, Într-una din Încăperile de la subsol, Împreună cu alte documente, poate la fel de prețioase. Cât de mult mi-ar fi plăcut să-l violentez pe Zoran spunându-i calm: știu! Îmi doream enorm să văd ce mutră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
spus Eveline, iar Roger Howard a Încuviințat, mișcându-și Îngândurat capul. Așa cum anticipase Zoran, Îndată după plecarea lui, m-am dus Întins la biroul fizicianului, am chemat-o pe Eva și le-am relatat Întreaga conversație. - Din păcate, nu e singurul, a continuat ea. A reușit să mai convingă destui să i se alăture, iar partea dramatică este că unii dintre ei sunt membri influenți ai Consiliului. La această oră, există un echilibru numeric sensibil Între adepții lui Zoran și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
loc?”. Nu asta dragă! - făcu supărat sultanul. Strofa cu moartea! Pe aia n-o știu - mărturisi viziriul. — Ei, nu-i nimic - spuse sultanul. Hai noroc și să ne vedem sănătoși. Episodul 40 DESPRE GÂNDIRE Speriați, năuciți, moldovenii ieșiră de la sultan. Singurul dintre ei care, conform unui străvechi obicei dunărean, își transforma spaima în meditație, părea a fi spătarul Vulture. — Luminăția-ta - grăi el către viziriu - un cap am și eu. Și p-ăsta să mi-l pierd?! — Se ridică aici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu degetul până la refuz. Sau îmi plăcea mult genunchiul. Nu știu dacă ați observat, dacă în anumite zile de iarnă îți lovești genunchiul cu un ciocănel, partea de jos a piciorului sare ca din arc, fără să vrei. Cu străbunicul, singurul care mă înțelegea, ne jucam în sala oglinzilor în felul următor, pe puncte: stăteam pe scaune și eu îi loveam genunchiul cu ciocănelul. Dacă nimeream bine și piciorul sărea singur, aveam un punct. Apoi dădea el și tot așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai bune cămile, căci nu se vor putea odihni nici măcar o clipă. Pentru nimeni din familie nu era un secret că cel mai bun călăreț fusese întotdeauna - încă de când învățase să se țină în șa - fratele mijlociu, Ajamuk, și că singurul care putea să se întreacă cu el în pricepere și rezistență era nepotul preferat al negrului Suilem, uriașul Rachid. Prin urmare, o jumătate de oră mai târziu se aflau amândoi pe drum, mânând cei mai iuți mehari din turmă; când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
opri văzând-o pe mama sa, care ieșise din peșteră cu un mic ceainic și trei pahare și spuse, în timp ce le umplea: — Unul dintre prizonieri insistă să vorbească cu tine. — Ți-a spus ce vrea? Nu, dar susține că este singurul care poate să rezolve această încurcătură. — Și tu ce părere ai? — Pare sigur pe el și cred că nu pierzi nimic dacă-l asculți. Nomadul suflă în ceai, gândindu-se la cele spuse de mama sa și, în cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și, dacă renunți, ăia or să-i facă pateu - Yves Clos își puse mâna prietenos pe brațul pilotului și adăugă: Nu-ți cerem să faci minuni; vrem doar să faci ceea ce îți stă în putere, și eu cred că ești singurul în stare să încerce. — Dar n-am nici cea mai mică experiență de negociator! protestă celălalt. Singurul lucru pe care știu să-l fac e să pilotez un elicopter. — Experiența nu este întotdeauna un lucru bun, dragă prietene, veni răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să i le pui lui Yves Clos sau, mai bine, șefului securității, Alex Fawcett. — N-au vrut să mă primească, motivând că sunt foarte prinși cu treaba asta cu podul aerian. — Îmi pare rău pentru tine, pentru că, oficial, ei sunt singurii autorizați să răspundă la astfel de întrebări. Dar, vezi, eu nu caut răspunsuri „autorizate“, ci adevărate, răspunse Hans Scholt pe un ton de un calm desăvârșit. Am constatat că lipsesc trei mașini, și asupra acestui fapt s-ar părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fapt s-ar părea că s-a așternut tăcerea, deoarece nici mecanicii, nici prietenii, nici familiile n-au nici cea mai vagă idee unde se află - arătă din nou cu degetul spre Nené Dupré. S-ar părea că tu ești singurul care le-a dus apă și mâncare, dar nu te-ai întors cu vreunul din ei ca să luați piese de schimb... — Ți-am mai spus că n-au vrut să vină. — Iartă-mă că îndrăznesc să-ți spun, dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
aceste mine. — Și este adevărat. Dacă e s-o luăm așa, toate guvernele și chiar toți oamenii din lume sunt înțeleși cu ei, deoarece cumpără mașini, trenuri sau avioane de la firmele care fabrică și aceste mine. Să afirmați că suntem singurii vinovați de un „delict“ ce există în toată lumea mi se pare o minciună nedemnă de un adevărat ziarist. — Eu n-am spus că ați fi singurii - remarcă Hans Scholt, ce făcea eforturi supraomenești pentru a se calma. Ceea ce vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
trenuri sau avioane de la firmele care fabrică și aceste mine. Să afirmați că suntem singurii vinovați de un „delict“ ce există în toată lumea mi se pare o minciună nedemnă de un adevărat ziarist. — Eu n-am spus că ați fi singurii - remarcă Hans Scholt, ce făcea eforturi supraomenești pentru a se calma. Ceea ce vreau să demonstrez e că a face risipă de atâta abundență așa cum faceți dumneavoastră, chiar în nasul celor care mor de foame sau au rămas mutilați din cauza acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Vulturii ne vor da de știre. — De ce vulturii? — Aici miroase a hoit. Dacă sosesc în zbor de departe, înseamnă că vântul se liniștește. Dacă-și caută adăpost și-și ascund capul între aripi, înseamnă că o să înceapă furtuna. Ei sunt singurii care știu ce se va întâmpla în deșert, pentru că pot vedea de sus. — Nicicând nu m-am gândit că o să mă bucur că văd vulturi - exclamă Mecanicul. Întotdeauna mi s-au părut ființele cele mai respingătoare din lume. — De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
registru foarte larg și divers de bucurii. Poetul de pildă, cu osebire poetul tînăr, situează mai presus de orice gloria, care și ea la rîndul ei cunoaște numeroase stadii, de la admirația colegului pînă la o critică elogioasă semnată de N.M., singurul critic autorizat de a elibera certificate de talent incontestabil. Dacă talentul este considerat de onorata instanță omologabil critic, atunci va fi automat validat de toate celelalte organisme de consacrare, cu alte cuvinte porțile gloriei naționale Îi vor fi deschise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să dea din coate să găsească soluții de supraviețuire călcîndu-și creierul În picioare umplîndu-și de rahat toate autoportretele ideale la diferite vîrste și urcînd tot mai sus deasupra propriei lui latrine ăsta e binele pe care li-l fac eu singurul bine adevărat dacă mi-ar auzi acum gîndurile hai noroc frumoșilor milostivilor voi care vă faceți o cinste din impotență voi care nu pupați nici peronul gării din Sofia pentru că În curînd o să crăpați de prea multă demnitate parcă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-mi ia măsura în dosul paravanului înfățișând Decăderea Domniei Lebedelor. O fac numai de dragul lui Adél. Căci eu i-am croit pe vremuri cel mai important costum din viața ei, când tu încă nici nu te născuseși. Acesta va fi singurul lui urmaș. De croiuri noi nici nu mă mai apuc. Am îmbătrânit. Mai deunăzi, după ce am tras oblonul și am urcat în camera mea, am avut un vis. „Noaptea vegetația vizitează vechile croitorii“. Toate visele mele au câte un titlu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
firesc. După toate astea, preotul care mă botezase ne-a informat că el nu vrea să ocupe nici un fel de poziție în această problemă, că nu afirmă nici că ar fi revoluționar, pentru că el e deasupra tuturor lucrurilor, poate că singurul care cunoaște adevărul, că singurul revoluționar e chiar Fiu lui Dumnezeu, care se situează de asemenea deasupra tuturor lucrurilor, la care Benjamin nu a spus nimic. Apoi ne-a mai spus că lui nu are de ce să-i fie teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
care mă botezase ne-a informat că el nu vrea să ocupe nici un fel de poziție în această problemă, că nu afirmă nici că ar fi revoluționar, pentru că el e deasupra tuturor lucrurilor, poate că singurul care cunoaște adevărul, că singurul revoluționar e chiar Fiu lui Dumnezeu, care se situează de asemenea deasupra tuturor lucrurilor, la care Benjamin nu a spus nimic. Apoi ne-a mai spus că lui nu are de ce să-i fie teamă, pentru că el l-a botezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
facultate din est. După ce a scris despre accident pe un ton destul de suspicios, se zvonea că domnul Watkins va înainta o petiție împotriva lui. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, poate pentru că domnul Watkins a realizat că ziarul e singurul prin care își putea exprima părerile în fața cetățenilor orașului. Câteva femei mai în vârstă m-au oprit și m-au felicitat pentru gestul meu de a merge după doctor și de a-mi arăta grija pentru sănătatea doamnei Watkins. Vestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
nu a ajutat-o cu nimic. Nu puteam să le dau banii înapoi dacă era deja desfăcută, și evident că era dacă o încercaseră. Se enervau și nu veneau câte o săptămână la magazin. Vindeam și reviste. Cred că eram singurii din oraș care aveam reviste, cu excepția hotelului. Iar acolo vindeau mai mult chestii de genul Time. Noi aveam reviste de cinema și reviste cu benzi desenate, reviste pentru femei și chiar o revistă scoasă de un predicator din Carolina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
omniprezentă, o haină galbenă de stofă, o cămașă albastră cu dungi și jeanși. Gulerul cămășii era ridicat în sus și susținut cu un colier de perle. Pe buze purta o nuanță mai deschisă de roz decât cea de pe față. Era singurul ei efort de a coordona culorile. Fata a replicat instantaneu: —Johnny, eu cred că tu glumești. Nu-ți amintești excursia de anul trecut la schi? S-a întors și a continuat să povestească unei fete de lângă ea. Când Simsy și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să spublere jumătate de oraș, iar centura cu explozibil și-o asigurase ca pe ochii din cap, încuind-o în dulap. A doua zi, bineînțeles că uitându-se la ceilalți Moș Crăciuni din Marks & Spencer, Abdulah observă că el era singurul mai tuciuriu. Nu-i păsa însă. În curând totul avea să fie praf și pulbere. Numai că deodată se întâmplă ceva absolut neașteptat pentru el, ceva ce n-ar fi crezut posibil în veci, și anume faptul că se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
spatele lor. Evident, discutau despre altceva, dar ceea ce spuseseră se potrivea de minune. - Ești mai nebun decât mine! spuse Cioran uluit. Iar eu credeam că așa ceva nu e posibil! Adică cineva să fie mai nebun decât mine. Credeam că sunt singurul... - Bătrâne, te rog, ești sadic!! urlă tânărul Luca, scoate dracu’ pula aia și lasă-mă să ți-o sug, că nu ți-o tai, ți-o sug numai, sau bagă-mi-o-n cur, sau fă dracu’ ceva, numa’ nu mai sta așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Întrebarea aceasta căzu exact ca o nicovală asupra mustăciosului Maro. Amândoi făcuserăm eforturi disperate de a ocoli privirea lui Euripide. Ne era jenă să spunem ce gândim, iar mie unul chiar teamă, întrucât puteam părea nebun dacă aș fi fost singurul căruia îi displăcuse în mod profund Chiuveta de oțel. - Îmm... prefer să las pe altcineva să vorbească în locul meu... mormăi Maro pe sub mustață. N-aș putea să zic că... - Ei, haide, domnule, grohăi bătrânul John, sunt sigur că ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sensul și utilitatea, totuși nu le pot prevedea decât un scop necurat? Și de ce presimt că tocmai ele, în mod ciudat, vor avea ca finalitate faptul că vor târî încă o dată popoarele într-o nouă luptă îngrozitoare? Pantofii mei sunt singurii care mai scot vreun sunet în această încăpere pe care sufletul meu o dă în vileag ca fiind a diavolului. Alergând pe acest caroiaj neînțeles de mine, observ cu oroare că nu înaintez deloc, defel. Pocnetul tocurilor încălțărilor cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]