2,599 matches
-
Stuttgart, 1989. Stegmüller, W., Hauptströmungen der Gegenwartsphilosophie, Alfred Kröner Verlag, Stuttgart, 1978. Stenius, Erik, Wittgensteins „Traktat“. Eine kritische Darlegung seiner Hauptgedanken, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1969. Von Savigny, Eike, Der Mensch als Mitmensch, Deutscher Taschenbuchverlag, München, 1996. 386 GÂNDITORUL SINGURATIC Von Savigny, Eike, Wittgensteins „Philosophische Untersuchungen“. Ein Kommentar für Leser, Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main, 1988, Bd. I. Von Wright, C. H., Wittgenstein, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1990. Whinch, P., Trying to Make Sense, Basil Blackwell, Oxford, 1987. Articole
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ed. cit., vol. II. Nedo, Michael, „Ludwig Wittgenstein: A Cronology“, în Portraits of Wittgenstein, ed. cit., vol. I. Parak, F., „Wittgenstein in Montecassino“, în Geheime Tagebücher 1914-1916, herausgegeben und dokumentiert von Wilhelm Baum, Verlag Turia & Kant, Wien, 1991. 388 GÂNDITORUL SINGURATIC Partridge, Frances, „Memories of Ludwig Wittgenstein“, în Portraits of Wittgenstein, ed. cit., vol. II. Pârvu, Ilie, „«Mein Grundgedanke istă». The Structural Theory of Representation as the Metaphysics of Wittgenstein’s «Tractatus Logico-Philosophicus»“, în Synthese, 129, 2001. Pinsent, David, „Extracts from
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Monk, Ray, Bertrand Russell. The Spirit of Solitude 1872-1921, The Free Press, New York, 1996. Noica, Constantin, Jurnal de idei, Humanitas, București, 1990. Popper, K. R., Conjecturi și infirmări, traducere de C. Stoenescu, D. Stoianovici, Editura Trei, București, 2001. 390 GÂNDITORUL SINGURATIC BIBLIOGRAFIE 391 Russell, B., O istorie a filozofiei occidentale, traducere de Drăgan Stoianovici, Humanitas, București, vol. II, p. 347. Russell, B., Our Knowledge of the External World as a Field for Scientific Method in Philosophy, Routledge, London and New York, 1999
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vorbi ca alții" însă rămânând el însuși; diversele moduri de expresie ale cuiva se topesc în câte o piesă nouă în care se disting inflexiunile unei voci cunoscute. Trecând lejer de la un registru la altul, demontând, recompunând și concentrând procedeele, singuraticul Sorescu (rătăcit "printre poeți") abordează modurile cele mai diverse. În Noaptea de octombrie, după Macedonski, frapează retorica solemnă, afectarea, teatralitatea gestuală; parodiile după Arghezi (Mâhniri, Ion și ai lui) urmează prea de aproape prototipurile și mai puțin un arghezianism al
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
moară. Filozofarea, spusese scepticul Montaigne, propune înscrierea în legile cosmice: "A filozofa înseamnă a învăța să murim" (Eseuri, XX). II Tristețe la Baaad, dezolare în Doina și în alte texte, pagini în care limbajul depresiv își aliază programatic intelectul; hiperluciditatea singuraticului (retras în Turn pentru autocunoaștere) amplifică ineluctabil mâhnirea. Nici un sprijin în "Natura care nu-nțelege" (Toamnă). În substanța lor intimă, risipitele sau compactele cântări despre moarte, niște tristia, sunt fragmente de monolog narativizat, recital de constante și variabile. Pigmenți de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
împresoară insinuând spaima. Sunetul Marelui Ceas, semnal "melancolic", se aude pe tot pământul sau nu se aude nicăieri motiv de panică irepresibilă. Scenariu similar în Parabola clipei și a ascultătorului din orologiu, mic discurs despre pragul thanatic: de data aceasta, singuraticul ascultător se concentrează neștiut pentru a auzi moartea; în imensul orologiu, miriade de rotițe "foșneau precum frunzele" în așteptarea clipei sortite: "Mă concentram să aud; deși nu eram decât timpanul menit să asculte în veci și în / fiecare clipă. / În
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
l-am defini, Mihai Ursachi își joacă rolul ca un actor, aparent nonșalant, în realitate copleșit de tristețe. Ironia e formă de disimulare, inclusiv de dedublare. Niște "povestiri" sunt două poeme cu titlu identic: Din reveriile domnului R. În realitate, "singuraticul" domn R. (supranumit Neboulon) din al doilea text e un purtător de cuvânt al poetului, un alter ego în dialog cu Marea. O mare agitată sub un "soare vânăt" simbolizează zbaterile privitorului anxios, perpetua dilemă a celui întrebându-se "cine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
planul conștiinței, ci mirajul unui absolut himeric, insidios, motiv constant de ideizare. Cu remarcabilul Tratat despre Ochiul Orb, George Vulturescu s-a realizat plenar. Într-un text final (predominant în proză), o propoziție sună a deviză orgolioasă: "Vreau poetul unic, singuratic, nemultiplicabil". Afirmație-program! Lectorul va descoperi în volumele acestui original cătător de comori un micro-tratat, un corpus compact despre încântările și servituțile creației; o lecție fremătândă despre viață și idealități, despre Poezie ca mod de existență, ca iluzie salvatoare. INDEX OPERUM
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
combată suferința, consolidând prin chiar acest fapt idealul nostru de fericire și prosperitate. Astfel, campaniile de compasiune suscită, la rândul lor, un universalism al suferinței. Și dacă nevoia noastră de identitate ar depăși nevoia noastră de Dumnezeu? Individul, acest rege singuratic, și-ar compensa solitudinea existențială printr-o exigență de identitate, care l-ar lega de o comunitate sudată de suferința împărtășită, adesea trăită prin procură și sprijinită pe fapte istorice susceptibile să pună bazele acestei memorii/istorii de suferință. Sclavia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Ipoteștiului și ar privi la răsărit, către Botoșani, ca să vadă cum răsare luna, ar trăi, la fața locului, versurile cu care poetul începe poemul Călin: Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic Rumenind străvechii codri și castelul singuratic." "Castelul singuratic" era curtea Callimachi, de la Stîncești, situată pe o culme de deal, în afara satului Stîncești, dar tot în direcția răsăritului. Și dacă, tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ar privi la răsărit, către Botoșani, ca să vadă cum răsare luna, ar trăi, la fața locului, versurile cu care poetul începe poemul Călin: Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic Rumenind străvechii codri și castelul singuratic." "Castelul singuratic" era curtea Callimachi, de la Stîncești, situată pe o culme de deal, în afara satului Stîncești, dar tot în direcția răsăritului. Și dacă, tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul cîntat de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Creșterea internă se poate referi la noi capacități de producție sau la noi capacități de cercetare-dezvoltare, de distribuție etc., dezvoltate cu ajutorul resurselor umane, financiare și tehnice ale Întreprinderii (Bouglet, 2010, p. 185). Adeseori, strategia creșterii interne este asociată strategiei „cavalerului singuratic”. Se disting două fațete ale conceptului de creștere a firmei prin forțe proprii. Astfel, Blanchot și Meier (2009, p. 4) fac distincție Între creșterea internă și cea organică. În cazul creșterii organice (chiar dacă adeseori termenul se folosește pentru a reflecta
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
și waki reprezintă, în fond, întâlnirea dintre două făpturi ce nu mai țin, nici una, nici cealaltă, de lumea adevărată, de viața lumească. În Hachinoki, bunăoară, waki, un călugăr rătăcitor care nu-și are nicăieri sălașul, se întâlnește cu shite, locuitorul singuratic al unei cocioabe mizere, torturat de amintirea timpurilor de demult, când își avea și el locul lui în lume („pe vremea când eram și eu în rândul oamenilor”). Văduvit de frumusețile lumii și de plăcerile vieții, el nu se mai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
jeli laolaltă, împletindu-și lacrimile pe care fiecare și le va vărsa pe mânecile celuilalt. Două voci tânguitoare vor cânta împreună durerea despărțirii și regretul după o lume pierdută pentru totdeauna. După scurta lor întâlnire, semănând cu întâlnirea dintre călugărul singuratic și fantomă, cei doi o apucă fiecare pe drumul lui; sărmana nebună dispare iarăși ca o nălucă, întorcând capul pentru ultima oară, ca să arunce vieții cea din urmă privire a ei. Vocea i se stinge treptat, e tot mai indistinctă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să supraviețuiască acelui război. 16. Nu l-a văzut pe Ivo Markovic În sat, și nici pe drumul de Întoarcere la turn. A lăsat motocicleta lângă șopron și s-a uitat, bănuitor, În jur: păduricea de pini, marginea falezei, stâncile singuratice pe povârnișul care cobora până la golful cel mic și plaja cu pietricele. Nici urmă de croat. Soarele, care scăpăta deja de la primele ore ale după-amiezii, proiecta pe pământ umbra imobilă a pictorului de război, care nu se hotăra să intre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
terorii, conducând (sau încercând să o facă) spre uitarea de sine prin teama de sancțiuni pe care orice nesupunere o produce. În Casa Bernardei Alba, îngrădirea se erijează în condiție esențială pentru exercitarea deplină a supravegherii impuse de către o mamă singuratică, tiranică, o femeie ce-și construiește o aparență masculină de împărat roman, potrivită pentru a interzice orice eschivare sau tentativă de autonomie. García Lorca organizează un univers coerent, în care totul se articulează în jurul verbului „a vedea”, a vedea în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
spectatorul, vreau să mă țin deoparte, în umbră, să vă văd și să vă supraveghez!” Gata cu atâta defulare: se cere revenirea la starea de dinainte, „reîntoarcerea refulării”. Refularea spectatorului supraveghetor al scenei, voyeur ilicit și conștient de asta, ființă singuratică uitată de toți ceilalți și lăsată să contemple în tăcere acest univers straniu care o absoarbe cu desăvârșire. El e cel care pândește, care spionează scena. Iar scena - scena occidentală, căci despre destinul ei este vorba - nu are decât de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mioriță; mireasmă; mîncare; motiv; multe; mulțime; munte; muză; natură frumoasă; naturalețe; oxigen; pace; pasăre; pădure mică; pădure seculară; pădure verde; pădurea de acasă; păduri; pășune; pîine; plop; povești; poze; prieten; primăvara; priveliște; puritate; pușcă; respirație; rîu; sat; sălbatici; sălbătăciune; sălbăticie; singuratic; sobrietate; stejari; straniu; supranatural; Ștefan cel Mare; tainic; tăcere; tei; televizor; timp; umbră; vai; valea; vara; vegetație; vesel; veșnic; zare (1); 812/163/52/111/0 cojoc: haină (165); frig (76); cald (57); căldură (56); blană (55); iarnă (48); gros
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pacoste; participare selectivă; fără pasiuni; patul; păcală; pătimaș; pereche; pernă; persoană; pesmet; pierde; pierde timp; a pierde timpul; pierdere de timp; pierzător; pisic; pisica; pisică; plicticos; politician; porc; Povestea leneșului; puternic; refuz; renunțător; român; românii; rupt; saltea; fără scop; sedentarism; singuratic; sîrguincios; slab; somnolent; a sta; a sta degeaba; statornic; statut; stă mereu; stătător; stătut; stil de viață; strîns; studentă; studenți; sunt; super; șezînd; tare; Tetelea; timp; ca tine; tînăr; de tot; trage de timp; trădător; tu; vai-vai; vara; fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dragoste(2); eclipsă(2); februarie(2); frumusețe(2); iunie(2); lună(2); lună plină(2); lupi(2); martie(2); miere(2); octombrie(2); palid(2); pe cer(2); planete(2); regină(2); rotund(2); rotundă(2); seara (2); senin(2); singuratică(2); speranță (2); strălucire(2); strălucitoare(2); superbă(2); univers(2); aer curat; albastră; ascuns; ascuțită; astre; astronauți; astronomie; aștri cerești; auriu; bec; blîndețe; brînză cu cratere; brînză; bună; Calipso; calm; calmitate; casă; cașcaval; căldură; cer în noapte; cer înstelat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
haită(34); cîine(34); oaie(23); colți(14); fiară(12); pericol(12); vulpe(12); sur(11); fioros(10); flămînd(10); hain (10); negru(10); putere(10); blană(9); pradă(8); urlet(8); lună(7); răutate(7); sălbatic(7); lupoaică(6); singuratic(6); urs(6); leu(5); vîrcolac(5); carne (4); feroce(4); noapte(4); oi(4); prădător(4); puternic(4); singurătate(4); trădător(4); urît(4); viclean(4); foame(3); forță(3); mare(3); miel(3); periculos (3); sălbăticie(3); Scufița
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
străin (3); tu (3); nu vine (3); 0 (2); ca mine (2); caracter (2); deloc (2); nu există (2); fără importanță (2); important (2); negație (2); neînsemnat (2); nesemnificativ (2); niciunde (2); nimeni (2); noi (2); oameni (2); puțin (2); singuratic (2); toată lumea (2); tot (2); tristețe (2); absentă; aici; ajutor; alături; Băsescu; calm; fără caracter; casă; cel mai bine; cine?; cinstit; colegi; cred; cuminte; curios; de ce; decedați; degeaba; deștept; nu doarme; drum; dușman; ei; nu face nimic; fals; familie; fantomă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o persoană cu caracter; oaie; oameni; obicei; om rău; optimist; patriot; pe dinafară; pervers; pierdut; plînge; posesiv; posibil; pretențios; prietenă; prietenie; principial; principiu; proastă creștere; profesor; prost degeaba; pufos; rănit; răsfățat; roșu; rușinos; său; plin de sine; scorpion; semeț; sincer; singuratic; soț; stupid; supărare; supărăcios; supărător; supraaprecia; suspicios; șmecher; tandru; tata; tîmpit; triumf; trotuar; tupeist; tupeu; turc; țanțoș; ținînd cont; Vali; vanitate; vatră; visător; vrăjitor; zgîrcit, încăpăținat; вредный (1); 650/220/68/152/1 oricînd: mereu (196); oriunde (109); acum (59
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pesimism (3); plînset (3); sentimente (3); zîmbet (3); apăsător (2); băiat (2); chip (2); clovn (2); dezamăgit (2); dureros (2); examen (2); foarte (2); gînditor (2); indispoziție (2); neplăceri (2); nervos (2); niciodată (2); nu (2); persoană (2); pierdere (2); singuratic (2); slab (2); școală (2); uneori (2); veste (2); viață (2); accident; acum; adevărat; adînc; ajutor; amăgire; Ana; Andi; anotimp; apatic; apărare; a asculta; așa a fi; Bacovia; bătrîn; beat; blînd; bolnav; cartof; cățel; ceartă; fără chef; cîntec; compătimire; copac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare; pasiv; păcat; pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu; sărăcie; scaun; sincer; și singuratic; sistem de educație; smiley; somn; sorry; stare momentană; stare proastă; strigăt; a suferi; la suflet; sumbru; suportat; surprins; suspin; sfadă; tare; tata; tată; tăcere; timid; toamnă; toți; trecător; trece; tristă; umbrelă; unic; veste, necaz; viața; voios (1); 780/ 217/77
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]