5,099 matches
-
de diferite dezvoltări) primesc calitatea de constituenți sintactici ai unui enunț. Specificul dezvoltării planului semantic al funcției sintactice și/sau al relației sintactice în care își are originea funcția determină dezvoltarea și structura constituenților sintactici (infrapropozițională și propozițională): • simplu; Funcția sintactică se realizează printr-o singură unitate lexicală. În enunțul „Iubirea noastră a murit aici.” (T. Arghezi), toate funcțiile sintactice se realizează prin câte un singur termen lexical (constituent sintactic simplu): a murit - predicat; iubirea - subiect, noastră - atribut, aici - circumstanțial. • dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau al relației sintactice în care își are originea funcția determină dezvoltarea și structura constituenților sintactici (infrapropozițională și propozițională): • simplu; Funcția sintactică se realizează printr-o singură unitate lexicală. În enunțul „Iubirea noastră a murit aici.” (T. Arghezi), toate funcțiile sintactice se realizează prin câte un singur termen lexical (constituent sintactic simplu): a murit - predicat; iubirea - subiect, noastră - atribut, aici - circumstanțial. • dezvoltat; Funcția sintactică se realizează printr-o sintagmă care dezvoltă în ansamblul ei planul semantic al constituentului sintactic. Între termenii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determină dezvoltarea și structura constituenților sintactici (infrapropozițională și propozițională): • simplu; Funcția sintactică se realizează printr-o singură unitate lexicală. În enunțul „Iubirea noastră a murit aici.” (T. Arghezi), toate funcțiile sintactice se realizează prin câte un singur termen lexical (constituent sintactic simplu): a murit - predicat; iubirea - subiect, noastră - atribut, aici - circumstanțial. • dezvoltat; Funcția sintactică se realizează printr-o sintagmă care dezvoltă în ansamblul ei planul semantic al constituentului sintactic. Între termenii sintagmei se poate institui o relație sintactică, de dependență sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează printr-o singură unitate lexicală. În enunțul „Iubirea noastră a murit aici.” (T. Arghezi), toate funcțiile sintactice se realizează prin câte un singur termen lexical (constituent sintactic simplu): a murit - predicat; iubirea - subiect, noastră - atribut, aici - circumstanțial. • dezvoltat; Funcția sintactică se realizează printr-o sintagmă care dezvoltă în ansamblul ei planul semantic al constituentului sintactic. Între termenii sintagmei se poate institui o relație sintactică, de dependență sau de interdependență, în amândouă planurile (Mihnea s-a apucat de învățat.) sau numai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toate funcțiile sintactice se realizează prin câte un singur termen lexical (constituent sintactic simplu): a murit - predicat; iubirea - subiect, noastră - atribut, aici - circumstanțial. • dezvoltat; Funcția sintactică se realizează printr-o sintagmă care dezvoltă în ansamblul ei planul semantic al constituentului sintactic. Între termenii sintagmei se poate institui o relație sintactică, de dependență sau de interdependență, în amândouă planurile (Mihnea s-a apucat de învățat.) sau numai în planul expresiei (De trei zile plânge și plânge...), sau se poate desfășura numai o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termen lexical (constituent sintactic simplu): a murit - predicat; iubirea - subiect, noastră - atribut, aici - circumstanțial. • dezvoltat; Funcția sintactică se realizează printr-o sintagmă care dezvoltă în ansamblul ei planul semantic al constituentului sintactic. Între termenii sintagmei se poate institui o relație sintactică, de dependență sau de interdependență, în amândouă planurile (Mihnea s-a apucat de învățat.) sau numai în planul expresiei (De trei zile plânge și plânge...), sau se poate desfășura numai o complementaritate semantică. Au structură de constituenți sintactici dezvoltați funcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o relație sintactică, de dependență sau de interdependență, în amândouă planurile (Mihnea s-a apucat de învățat.) sau numai în planul expresiei (De trei zile plânge și plânge...), sau se poate desfășura numai o complementaritate semantică. Au structură de constituenți sintactici dezvoltați funcțiile sintactice realizate prin: - construcții infinitivale relative; în enunțul „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate...” (I. Creangă), sintagma cine te scoate este subiectul predicatului n-are să aibă; în interiorul ei s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dependență sau de interdependență, în amândouă planurile (Mihnea s-a apucat de învățat.) sau numai în planul expresiei (De trei zile plânge și plânge...), sau se poate desfășura numai o complementaritate semantică. Au structură de constituenți sintactici dezvoltați funcțiile sintactice realizate prin: - construcții infinitivale relative; în enunțul „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate...” (I. Creangă), sintagma cine te scoate este subiectul predicatului n-are să aibă; în interiorul ei s-ar putea identifica funcțiile: cine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și subiectul întocmită; - sintagme formate din verbe cu conținut semantic aspectual sau verbal numai în relație cu un verb sau o formă verbală absolută: S-a pus pe învățat./ Dă să fugă. - sintagme în care determinantul condiționează semantic dezvoltarea funcției sintactice a întregii sintagme sau planul semantic al relației sintactice: „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci.” - sintagme în interiorul cărora termenii componenți sunt puși în relație sintagmatică, nu și sintactică, prin prepozițiile între, dintre, de la... până la etc.: „Între răsăritul de soare și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic aspectual sau verbal numai în relație cu un verb sau o formă verbală absolută: S-a pus pe învățat./ Dă să fugă. - sintagme în care determinantul condiționează semantic dezvoltarea funcției sintactice a întregii sintagme sau planul semantic al relației sintactice: „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci.” - sintagme în interiorul cărora termenii componenți sunt puși în relație sintagmatică, nu și sintactică, prin prepozițiile între, dintre, de la... până la etc.: „Între răsăritul de soare și apusul de soare Sunt numai tină și rană.” (L.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
învățat./ Dă să fugă. - sintagme în care determinantul condiționează semantic dezvoltarea funcției sintactice a întregii sintagme sau planul semantic al relației sintactice: „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci.” - sintagme în interiorul cărora termenii componenți sunt puși în relație sintagmatică, nu și sintactică, prin prepozițiile între, dintre, de la... până la etc.: „Între răsăritul de soare și apusul de soare Sunt numai tină și rană.” (L. Blaga, 80) În interiorul acestor sintagme nu se pot identifica alte funcții sintactice. - sintagme prin care se dezvoltă comparații stilistice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt puși în relație sintagmatică, nu și sintactică, prin prepozițiile între, dintre, de la... până la etc.: „Între răsăritul de soare și apusul de soare Sunt numai tină și rană.” (L. Blaga, 80) În interiorul acestor sintagme nu se pot identifica alte funcții sintactice. - sintagme prin care se dezvoltă comparații stilistice binare sau complexe. În versurile eminesciene „Căci te iubesc, copilă, ca zeul nemurirea,/ Ca preotul altarul, ca spaima un azil,/ Ca sceptrul mâna blândă, ca vulturul mărirea,/ Ca visul pe-un copil.” (I
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altarul, ca spaima un azil,/ Ca sceptrul mâna blândă, ca vulturul mărirea,/ Ca visul pe-un copil.” (I, p. 22), circumstanțialul de mod este realizat prin sintagmele ca zeul nemurirea, ca preotul altarul etc.; în interiorul acestora s-ar putea interpreta sintactic zeul ca subiect al unui predicat subînțeles (iubește), iar nemurirea, complement direct. - alte tipuri de sintagme • propozițional; Funcția sintactică se realizează printr-o propoziție. În enunțul Cel ce intri în această casă, citește și te cutremură, dacă mai crezi în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
22), circumstanțialul de mod este realizat prin sintagmele ca zeul nemurirea, ca preotul altarul etc.; în interiorul acestora s-ar putea interpreta sintactic zeul ca subiect al unui predicat subînțeles (iubește), iar nemurirea, complement direct. - alte tipuri de sintagme • propozițional; Funcția sintactică se realizează printr-o propoziție. În enunțul Cel ce intri în această casă, citește și te cutremură, dacă mai crezi în frumusețea ființei umane., au dezvoltare propozițională funcțiile: 1. subiect: Cel ce intri în această casă 2. circumstanțial: dacă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cel ce intri în această casă, citește și te cutremură, dacă mai crezi în frumusețea ființei umane., au dezvoltare propozițională funcțiile: 1. subiect: Cel ce intri în această casă 2. circumstanțial: dacă mai crezi în frumusețea ființei umane • multiplu; Funcția sintactică se realizează prin doi sau mai mulți termeni înscriși într-o relație de coordonare (cel mai frecvent, copulativă); termenii pot fi unități lexico-gramaticale: „Îmi voi ucide timpul și visurile, deci, Cârpi-voi pe-ntuneric mantaua vieții mele.” (T. Arghezi) propoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
negre duce.” (M. Eminescu) sau pot aparține ambelor dezvoltări: „Stăteam de vorbă despre vreme, despre ce se întâmplă în lume.” (O. Paler) În enunțurile de mai sus, termenii înscriși într-o aceeași relație de coordonare realizează împreună o singură funcție sintactică: timpul și visurile - complement direct multiplu, cum pe mări/ Răsare și străluce/ Pe mișcătoarele cărări/Corăbii negre duce. - complement indirect multiplu; despre vreme, despre ce se întâmplă în lume - complement indirect multiplu. • analitic; Funcția sintactică, cu dezvoltare infrapropozițională, se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează împreună o singură funcție sintactică: timpul și visurile - complement direct multiplu, cum pe mări/ Răsare și străluce/ Pe mișcătoarele cărări/Corăbii negre duce. - complement indirect multiplu; despre vreme, despre ce se întâmplă în lume - complement indirect multiplu. • analitic; Funcția sintactică, cu dezvoltare infrapropozițională, se realizează prin doi termeni, din care unul este un verb copulativ, iar celălalt, un element nominal (pronominal); între cei doi termeni se instituie un raport de complementaritate semantică lexico-gramaticală. În enunțul „Fiind băiet păduri cutreieram.” (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
element nominal (pronominal); între cei doi termeni se instituie un raport de complementaritate semantică lexico-gramaticală. În enunțul „Fiind băiet păduri cutreieram.” (M. Eminescu), sintagma fiind băiet realizează ca atare funcția de circumstanțial temporal analitic. • complex; Este o variantă a constituentului sintactic analitic; cel de al doilea termen are un al doilea nucleu propozițional. Se realizează astfel mai cu seamă predicatul analitic, care are, în felul acesta, dezvoltarea unei propoziții complexe: „Eram atât de buimăcit de visul meu, încât, deschizând ochii, primul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicatul analitic, care are, în felul acesta, dezvoltarea unei propoziții complexe: „Eram atât de buimăcit de visul meu, încât, deschizând ochii, primul gând a fost să mă uit afară...” (O. Paler) Se pot realiza prin structuri similare și alte funcții sintactice. În enunțul: Ajungând ceea ce visase de copil, a câștigat o mare încredere în el.”, ajungând ceea ce visase de copil realizează în ansamblu funcția de circumstanțial temporal (și cauzal). • compus; Poate avea această structură mai ales predicatul; în structura sa intră
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează prin acest tip structural funcția de atribut: „... S-o confunde cu atâtea alte adrese pe care le șoptiseră atâția alți răniți, trăgând să moară, în ultimele luni.” (M. Eliade) Semiauxiliarul nu dezvoltă cu verbul principal din sintagmă nici o relație sintactică. El marchează doar, aici, ipoteza sub semnul căreia subiectul vorbitor consideră conținutul informațional obiectiv exprimat prin planul semantic al enunțului sintactic. Dubla realizare a funcțiilor sintacticetc "Dubla realizare a func]iilor sintactice" Din diferite motive, unele funcții sintactice primesc uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
răniți, trăgând să moară, în ultimele luni.” (M. Eliade) Semiauxiliarul nu dezvoltă cu verbul principal din sintagmă nici o relație sintactică. El marchează doar, aici, ipoteza sub semnul căreia subiectul vorbitor consideră conținutul informațional obiectiv exprimat prin planul semantic al enunțului sintactic. Dubla realizare a funcțiilor sintacticetc "Dubla realizare a func]iilor sintactice" Din diferite motive, unele funcții sintactice primesc uneori o dublă (sau chiar triplă) realizare concretă în linearitatea enunțului. Există două situații de dublă realizare a unei aceleiași funcții sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltă cu verbul principal din sintagmă nici o relație sintactică. El marchează doar, aici, ipoteza sub semnul căreia subiectul vorbitor consideră conținutul informațional obiectiv exprimat prin planul semantic al enunțului sintactic. Dubla realizare a funcțiilor sintacticetc "Dubla realizare a func]iilor sintactice" Din diferite motive, unele funcții sintactice primesc uneori o dublă (sau chiar triplă) realizare concretă în linearitatea enunțului. Există două situații de dublă realizare a unei aceleiași funcții sintactice: • prin termeni coreferențiali; • prin termeni autonomi sub aspect semantic. Prima situație
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici o relație sintactică. El marchează doar, aici, ipoteza sub semnul căreia subiectul vorbitor consideră conținutul informațional obiectiv exprimat prin planul semantic al enunțului sintactic. Dubla realizare a funcțiilor sintacticetc "Dubla realizare a func]iilor sintactice" Din diferite motive, unele funcții sintactice primesc uneori o dublă (sau chiar triplă) realizare concretă în linearitatea enunțului. Există două situații de dublă realizare a unei aceleiași funcții sintactice: • prin termeni coreferențiali; • prin termeni autonomi sub aspect semantic. Prima situație este proprie realizării repetate mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactic. Dubla realizare a funcțiilor sintacticetc "Dubla realizare a func]iilor sintactice" Din diferite motive, unele funcții sintactice primesc uneori o dublă (sau chiar triplă) realizare concretă în linearitatea enunțului. Există două situații de dublă realizare a unei aceleiași funcții sintactice: • prin termeni coreferențiali; • prin termeni autonomi sub aspect semantic. Prima situație este proprie realizării repetate mai ales a funcțiilor de complement obiectual (direct și indirect) și de subiect și atribut. Cea de-a doua situație poate implica toate funcțiile sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice: • prin termeni coreferențiali; • prin termeni autonomi sub aspect semantic. Prima situație este proprie realizării repetate mai ales a funcțiilor de complement obiectual (direct și indirect) și de subiect și atribut. Cea de-a doua situație poate implica toate funcțiile sintactice. Dubla exprimare a complementului obiectual (direct sau indirect)10 își are originea mai ales într-o particularitate a sintaxei limbii române; din cele două serii de forme ale pronumelui personal (și reflexiv) de dativ și acuzativ (scurte, neaccentuate și lungi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]