3,476 matches
-
anulează omonimia acuzativ-genitiv, la pluralul persoanelor I și a II-a (ne, vă). Omonimia dativ-acuzativ la aceste persoane se anulează numai la nivel sintactic, prin intermediul verbului sau prin intermediul formelor accentuate: V-ați cumpărat vouă. vs V-ați îmbrăcat pe voi. SINTAXA PRONUMELUI REFLEXIVTC "SINTAXA PRONUMELUI REFLEXIV" Sub aspect sintactic, pronumele reflexiv se caracterizează prin incompatibilitatea totală cu dezvoltarea relațiilor de interdependență, coordonare, apoziție și incidență. În dezvoltarea relației de dependență, pronumele reflexiv este incompatibil cu poziția de regent. Ca determinant realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la pluralul persoanelor I și a II-a (ne, vă). Omonimia dativ-acuzativ la aceste persoane se anulează numai la nivel sintactic, prin intermediul verbului sau prin intermediul formelor accentuate: V-ați cumpărat vouă. vs V-ați îmbrăcat pe voi. SINTAXA PRONUMELUI REFLEXIVTC "SINTAXA PRONUMELUI REFLEXIV" Sub aspect sintactic, pronumele reflexiv se caracterizează prin incompatibilitatea totală cu dezvoltarea relațiilor de interdependență, coordonare, apoziție și incidență. În dezvoltarea relației de dependență, pronumele reflexiv este incompatibil cu poziția de regent. Ca determinant realizează un număr restrâns
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condiții sintactice, pronumele adjectival este precedat de articolul posesiv al, a, variabil în funcție de genul, numărul și cazul substantivului-regent: Masculin, plural: N.Ac.: ai mei prieteni Feminin, plural: N.Ac.: ale mele prietene G.D.: alor mei prieteni G.D.: alor mele prietene SINTAXA PRONUMELUI POSESIVTC "SINTAXA PRONUMELUI POSESIV" La nivel sintactic, pronumele posesiv-absolut (propriu-zis) prezintă două modalități de întrebuințare, în funcție de specificul lor semantic: autonomă și anaforică. Se întrebuințează autonom pronumele posesive compuse caracterizate prin plan semantic și structură constantă; sunt pronume care substituie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectival este precedat de articolul posesiv al, a, variabil în funcție de genul, numărul și cazul substantivului-regent: Masculin, plural: N.Ac.: ai mei prieteni Feminin, plural: N.Ac.: ale mele prietene G.D.: alor mei prieteni G.D.: alor mele prietene SINTAXA PRONUMELUI POSESIVTC "SINTAXA PRONUMELUI POSESIV" La nivel sintactic, pronumele posesiv-absolut (propriu-zis) prezintă două modalități de întrebuințare, în funcție de specificul lor semantic: autonomă și anaforică. Se întrebuințează autonom pronumele posesive compuse caracterizate prin plan semantic și structură constantă; sunt pronume care substituie de regulă aceleași
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
compuse rămân aceleași la amândouă formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora casa acestora/dau (favorabil) acestora a, al, ai, ale acestora/acestora SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Întrebuințate indicial sau anaforic, pronumele demonstrative intră în toate tipurile de relații sintactice. În desfășurarea relației de interdependență realizează funcția de subiect: „O, nu-i umbra ei aceea - este îngeru-i de pază.” (M. Eminescu, I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la amândouă formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora casa acestora/dau (favorabil) acestora a, al, ai, ale acestora/acestora SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Întrebuințate indicial sau anaforic, pronumele demonstrative intră în toate tipurile de relații sintactice. În desfășurarea relației de interdependență realizează funcția de subiect: „O, nu-i umbra ei aceea - este îngeru-i de pază.” (M. Eminescu, I, p. 51) sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-e...-e; -le...-e:aceste, cestelalte, acele, aceleași, celelalte G.D.: -or(-lor); -or(-lor)...e: acestor, acelor, acelorași, cestorlalte, celorlalte În desfășurarea opozițiilor cazuale, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă,/această undă să te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-e:aceste, cestelalte, acele, aceleași, celelalte G.D.: -or(-lor); -or(-lor)...e: acestor, acelor, acelorași, cestorlalte, celorlalte În desfășurarea opozițiilor cazuale, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă,/această undă să te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului demonstrativ în sintagma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tusșase, câteștrei recurg la morfeme prepoziționale: datoriile a tustrei (G.), a dat la tustrei (D.) Acuzativul se deosebește de nominativ prin același morfem pe: Pe tustrei îi vreau. sau indirect, prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ: Am plecat cu tustrei. SINTAXA PRONUMELUI DE CUANTIFICARETC "SINTAXA PRONUMELUI DE CUANTIFICARE" Pronumele de cuantificare intră în toate tipurile de relații sintactice, cu excepția relației de incidență. Considerată clasa în ansamblu, pronumele de cuantificare realizează toate funcțiile sintactice proprii substantivului: • subiect: „Amândoi ca-ntr-o poveste
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfeme prepoziționale: datoriile a tustrei (G.), a dat la tustrei (D.) Acuzativul se deosebește de nominativ prin același morfem pe: Pe tustrei îi vreau. sau indirect, prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ: Am plecat cu tustrei. SINTAXA PRONUMELUI DE CUANTIFICARETC "SINTAXA PRONUMELUI DE CUANTIFICARE" Pronumele de cuantificare intră în toate tipurile de relații sintactice, cu excepția relației de incidență. Considerată clasa în ansamblu, pronumele de cuantificare realizează toate funcțiile sintactice proprii substantivului: • subiect: „Amândoi ca-ntr-o poveste/ Ei își sunt așa
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivul determinat, se realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte adjective pronominale, funcția de atribut: „În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună,/Tânguirea ta de moarte în cadențele-i adună.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte adjective pronominale, funcția de atribut: „În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună,/Tânguirea ta de moarte în cadențele-i adună.” (M. Eminescu, I, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și opoziția de gen și număr prin intermediul morfemului cel: Singular N.Ac.: cel dintâi(M.), cea dintâi(F.) G.D.: celui dintâi(M.), celei dintâi(F.) Plural N.Ac.: cei dintâi(M.), cele dintâi(F.) G.D.: celor dintâi(M. și F.) SINTAXA PRONUMELUI ORDINALTC "SINTAXA PRONUMELUI ORDINAL" Pronumele ordinal intră în toate relațiile sintactice, cu excepția relației de incidență, și realizează toate funcțiile sintactice proprii substantivului: • subiect: „Al doilea s-a rătăcit.” • predicat (în complementaritate cu un verb copulativ): „Ș-acela între oameni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen și număr prin intermediul morfemului cel: Singular N.Ac.: cel dintâi(M.), cea dintâi(F.) G.D.: celui dintâi(M.), celei dintâi(F.) Plural N.Ac.: cei dintâi(M.), cele dintâi(F.) G.D.: celor dintâi(M. și F.) SINTAXA PRONUMELUI ORDINALTC "SINTAXA PRONUMELUI ORDINAL" Pronumele ordinal intră în toate relațiile sintactice, cu excepția relației de incidență, și realizează toate funcțiile sintactice proprii substantivului: • subiect: „Al doilea s-a rătăcit.” • predicat (în complementaritate cu un verb copulativ): „Ș-acela între oameni devină cel întâi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
topică (al doilea pas/pasul al doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasul al doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A cui e vina? sau, indirect, prin prepozițiile care cer cazul genitiv: Împotriva cui să te ridici? iar distincția nominativ/acuzativ, prin morfemul pe: Cine vine astăzi?/ Pe cine vezi acolo?, Care se trezerște primul?/ Pe care l-ai ales? SINTAXA PRONUMELUI INTEROGATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI INTEROGATIV" Pronumele interogativ intră mai ales în relații sintactice de interdependență și de dependență. În desfășurarea relației de interdependență realizează funcția de subiect: „Ei! Cine-i acolo-n haine-ntunecate?/ Cine scobește zidul cu carnea lui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vina? sau, indirect, prin prepozițiile care cer cazul genitiv: Împotriva cui să te ridici? iar distincția nominativ/acuzativ, prin morfemul pe: Cine vine astăzi?/ Pe cine vezi acolo?, Care se trezerște primul?/ Pe care l-ai ales? SINTAXA PRONUMELUI INTEROGATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI INTEROGATIV" Pronumele interogativ intră mai ales în relații sintactice de interdependență și de dependență. În desfășurarea relației de interdependență realizează funcția de subiect: „Ei! Cine-i acolo-n haine-ntunecate?/ Cine scobește zidul cu carnea lui/Cu degetul lui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
genitiv sau la dativ, opoziția cazuală se realizează prin aceleași dezinențe pronominale specifice, fără a mai fi urmate de particula deictică -a, marcă a pronumelor: Cărei fete i-ai dat trandafirul? (adjectiv)/Căreia dintre fete i-ai dat trandafirul? (pronume) SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de atribut: „Care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima acea nemărginire de simțiri?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 22) În organizarea sintagmei nominale, adjectivul interogativ precede substantivul: „Prin mintea cărui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dativ, opoziția cazuală se realizează prin aceleași dezinențe pronominale specifice, fără a mai fi urmate de particula deictică -a, marcă a pronumelor: Cărei fete i-ai dat trandafirul? (adjectiv)/Căreia dintre fete i-ai dat trandafirul? (pronume) SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de atribut: „Care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima acea nemărginire de simțiri?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 22) În organizarea sintagmei nominale, adjectivul interogativ precede substantivul: „Prin mintea cărui muritor treceau aceste
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unii; cineva/pe cineva, oricare/pe oricare etc. Unele pronume invariabile în structura lor internă recurg, în exprimarea genitivului, la morfemul a: „Are aerul a ceva străin.”, iar, în exprimarea dativului, la morfemul la: „Nu poți face față la orice.” SINTAXA PRONUMELUI NEHOTĂRÂTTC "SINTAXA PRONUMELUI NEHOT|RÎT" Conținutul semantic al pronumelor nehotărâte exclude exprimarea în același context a substantivului pe care l-ar putea substitui sau care ar putea substitui pronumele. În consecință, pronumelui nehotărât îi este, în general, improprie întrebuințarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cineva, oricare/pe oricare etc. Unele pronume invariabile în structura lor internă recurg, în exprimarea genitivului, la morfemul a: „Are aerul a ceva străin.”, iar, în exprimarea dativului, la morfemul la: „Nu poți face față la orice.” SINTAXA PRONUMELUI NEHOTĂRÂTTC "SINTAXA PRONUMELUI NEHOT|RÎT" Conținutul semantic al pronumelor nehotărâte exclude exprimarea în același context a substantivului pe care l-ar putea substitui sau care ar putea substitui pronumele. În consecință, pronumelui nehotărât îi este, în general, improprie întrebuințarea anaforică. Se întrebuințează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se deosebesc de pronume prin absența particulei deictice a: oricărei studente/oricăreia. Adjectivele corespunzătoare pronumelor unul, altul, vreunul prezintă forme „nearticulate”: un, alt, vreun (om), altă (fată). Variantele adjectivale ale pronumelor una și vreuna sunt o (fată) și vreo (fată). SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" Adjectivul nehotărât ocupă de regulă poziția de determinant într-o relație adnominală realizând funcția de atribut: „Din orice clipă trecătoare/|st adevăr îl înțeleg:/ Că sprijină vecia-ntreagă/Și-nvârte universu-ntreg.” (Ibidem, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume prin absența particulei deictice a: oricărei studente/oricăreia. Adjectivele corespunzătoare pronumelor unul, altul, vreunul prezintă forme „nearticulate”: un, alt, vreun (om), altă (fată). Variantele adjectivale ale pronumelor una și vreuna sunt o (fată) și vreo (fată). SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" Adjectivul nehotărât ocupă de regulă poziția de determinant într-o relație adnominală realizând funcția de atribut: „Din orice clipă trecătoare/|st adevăr îl înțeleg:/ Că sprijină vecia-ntreagă/Și-nvârte universu-ntreg.” (Ibidem, p. 206) PRONUMELE RELATIVTC
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi dăunat.” (G. Călinescu) șceea ce = să mărturisească a fi tatăl unor copii dezavuați de noul regimț. Preia conținutul semantic global al unei propoziții (sau grup de propoziții) și pronumele ceea ce in enunțuri sintactice cu caracter emfatic, purtând amprenta influenței sintaxei limbii franceze sau italiene: „Ceea ce mi s-a părut totdeauna ciudat în casa dv., era că vă iubeați unii pe alții fără să v-o spuneți.” (T. Arghezi) 2. Pronumele din subclasa a II-a vin în enunț cu sensul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]