5,503 matches
-
persoanei aflate În dificultate, care nu mai e izolată sau respinsă, ci este acceptată, Înțeleasă și recunoscută de cei din jur, adică integrată social, iar În acest proces școala este Învestită cu o responsabilitate aparte. Așadar, această lucrare Încearcă să sintetizeze, să clarifice și să actualizeze multitudinea de informații referitoare la asistența, educația și integrarea educațională și socioprofesională a persoanelor cu cerințe speciale sau aflate În dificultate, fiind concepută ca un util instrument de lucru pentru specialiști și cadre didactice, cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dificultăți de Învățare; - promovarea egalității În drepturi și responsabilități, precum și asigurarea accesului la oportunități; - parteneriat cu familia/părinții; - implicarea activă a comunității În programele școlii; - Încurajarea exercitării dreptului la atitudine și cuvânt. Diferența dintre integrare și incluziune 1 poate fi sintetizată astfel (Walker, 1995): Incluziunea În educație 1 implică: • valorizarea egală a tuturor elevilor și a Întregului personal didactic; • creșterea gradului de participare a elevilor la activitățile școlare, culturale și comunitare, precum și reducerea gradului de excludere a elevilor de la acestea; • restructurarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
educaționale speciale atât În sistemul educațional, cât și În cel comunitar, În ansamblul său; Între conceptele de incluziune și integrare există o diferență de nuanță, primul subsumându-l pe cel de-al doilea. Argumentele care justifică educația incluzivă pot fi sintetizate astfel: - din perspectivă educațională - În școlile incluzive toți copiii Învață Împreună, fiind dezvoltate modalități de predare care să corespundă diferențelor individuale, pentru ca toți copiii să aibă de câștigat; - din perspectivă socială - școlile incluzive pot schimba atitudinea față de diversitate, prin faptul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mică; - menținerea orarelor separate pentru elevii cu cerințe speciale aflați În școli obișnuite; - ignorarea problemelor existente la nivelul mediului familial. Practicile școlare bazate pe incluziune au iscat și o serie de puncte critice, dintre care cele mai dezbătute pot fi sintetizate astfel: • Reușește incluziunea să armonizeze sau să Împace interesele și drepturile majorității cu cele ale minorității? (Spre exemplu, drepturile unui elev cu probleme sociale, emoționale sau comportamentale grave, care urmează să fie inclus Într-o școală normală, și dreptul celorlalți
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să Înțeleagă mai mult. Jean Piaget 2.1. Principalele momente...tc "2.1. Principalele momente..." Principalele momente care au premers apariția unor noi modalități de abordare a educației elevilor cu cerințe educative speciale În școlile obișnuite/de masă pot fi sintetizate astfel: • Programul mondial de acțiune În favoarea persoanelor cu dizabilități pentru decada 1983-1992 a precizat printre altele că „legile cu privire la Învățământul obligatoriu trebuie să includă copiii cu toate tipurile și gradele de dizabilitate, inclusiv copiii cu dizabilități severe”. • În anul 1988
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
educație specială, permițându-se În același timp menținerea acestora În clasele/școlile obișnuite. Avantajele intervenției unor cadre didactice specializate În susținerea serviciilor de sprijin sau a altor modalități de asigurare a suportului pentru Învățare În grupa/clasa obișnuită pot fi sintetizate astfel: - menținerea elevilor cu cerințe speciale În clasa obișnuită, pentru a se evita perturbarea activităților din clasă și din școală; - evitarea stigmatizării, etichetării, discriminării și segregării; - eliminarea sau reducerea testării standardizate excesive; - crearea ocaziilor pentru ca elevii școlii obișnuite să-i
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ei, dificultatea de a stabili raporturi cu colegii, evitarea situațiilor sociale noi, tendință spre izolare și activități individuale și refuzul colaborării cu cei din jur, comportament egocentric), reacții anxioase față de mediul școlar și teama de eșec. Dacă ar fi să sintetizăm cele mai frecvente tulburări Întâlnite la elevii cu cerințe educaționale speciale, acestea ar fi: lacune În dezvoltarea unor strategii cognitive de Învățare, dificultăți În prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale, deficiențe de atenție, deficiențe de motricitate generală și fină, cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
la bază o strategie de instruire structurată și sistematizată, În cadrul căreia mici grupe lucrează Împreună pentru a atinge un țel comun. Premisa Învățării prin cooperare este cea conform căreia subiecții ce lucrează În echipă sunt capabili să aplice și să sintetizeze cunoștințele În moduri variate și complexe, Învățând În același timp mai temeinic decât În cazul lucrului individual. Acest mod de lucru stimulează interacțiunea, favorizează intercunoașterea elevilor clasei și are un puternic efect de socializare, mai ales În clasele incluzive, deoarece
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
variate. Interacțiunea stimulează efortul și productivitatea individului și este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacități și limite, pentru autoevaluare. Există o dinamică intergrupuri cu influențe favorabile În planul personalității, iar subiecții care lucrează În echipă sunt capabili să aplice și să sintetizeze cunoștințele În moduri variate și complexe, Învățând În același timp mai temeinic decât În cazul lucrului individual. Cerghit (1997) afirmă: Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de rețetar rigid, ci, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dar și motorii a copiilor mici cu Întârzieri În dezvoltare. O analiză atentă, pe plan mondial, a posibilităților de aplicare a strategiilor de integrare școlară a copiilor cu cerințe educative speciale a permis evidențierea unor modele generale care pot fi sintetizate astfel: Modelul cooperării școlii obișnuite cu școala specială. În acest caz, școala obișnuită coordonează procesul integrării și stabilește un parteneriat activ Între cadrele didactice din cele două școli care vor experimenta și susține un nou mod de desfășurare a activităților
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
descriși ca prezentând dificultăți specifice de vorbire și limbaj, frecvența lor este mai mare și se manifestă Într-o multitudine de contexte. Implicațiile acestor caracteristici În procesul de Învățare pentru elevii cu dificultăți de vorbire, limbaj și comunicare pot fi sintetizate astfel: dificultăți privind atenția și ascultarea (pot fi ușor distrași și par mai interesați de sunetele și activitățile din afara clasei decât de ceea ce li se spune direct; pot fi mai interesați de activitățile vizuale decât de cele auditive; este posibil
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Majoritatea definițiilor asupra motivației au la bază trei elemente esențiale ale fenomenului „motivare”: energizare comportamentală; direcționarea sau orientarea comportamentului; menținerea și susținerea comportamentului. Fiecare dintre aceste trei componente reprezintă un factor important în înțelegerea comportamentului uman la locul de muncă. Sintetizând, am putea prezenta cele trei elemente esențiale sub o formă ușor schimbată, dar mai ușor de înțeles: Stare de Conduită/ Generatori, nevoie, de comportament stimulenți sau dezechilibru sau acțiune obiective Desigur, lucrurile nu sunt atât de simple pe cum par
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
schimbările actuale sau a felului în care pot fi provocate; • previziuni fondate pe descoperiri empirice încă neverificate (ipoteze); • punerea în relație a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja verificate (interpretarea). Iar un alt clasic al sociologiei, R.K. Merton (1972), sintetizează astfel funcțiile cercetării empirice în dezvoltarea teoriei: • inițiază teoria, prin descoperirea unui fapt neașteptat, „aberant” și capital (fenomenul de „serendipitate”). Neașteptat, pentru că el apare într-o cercetare în care nu se urmărește așa ceva; aberant, deoarece faptul respectiv este inconsistent cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale, când între stări nu se poate realiza o relație de ordine. Scala nominală este cel mai simplu instrument cu ajutorul căruia mintea omenească reduce, sintetizează infinita varietate a situațiilor empirice, prin includerea lor în tipuri, categorii, clase etc. definite prin elemente comune sau apropiate. Prin urmare, aplicarea unei scale nominale nu este altceva decât realizarea unui sistem de clasificare - pornind de la o caracteristică sau de la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
puternice. 4. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de grupurile de referință, de contextul concret în care receptează mesajele, de capacitățile și preocupările intelectuale și de alte caracteristici și împrejurări. Sintetizând și interpretând cercetări pe această temă, Petty și Cacioppo (1986) preconizează modelul probabilității de elaborare, care indică faptul că eficiența persuasiunii e legată de probabilitatea și gradul în care subiecții-țintă elaborează răspunsuri cognitive la mesaj. Două principale procese- susțin autorii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de calitatea operatorilor cu care se lucrează. Într-adevăr, pe de o parte, aceștia trebuie să reziste tentației de a-și ușura munca arătând subiectului variantele de răspuns, iar pe de altă parte, ei trebuie să aibă capacitatea de a sintetiza corect răspunsul subiectului, încadrându-l în varianta potrivită. În sfârșit, să mai menționăm că existența într-un chestionar a întrebărilor aparent deschise nu este întotdeauna clară. Evidențierea acestui gen de întrebări se face printr-o paranteză în care i se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se folosescă doar acele cuvinte al căror înțeles nu conduce la interpretări diferite. Nu vor fi utilizate cuvinte sau expresii cu un puternic conținut emoțional, care ar putea provoca subiectului reacții de respingere sau de altă natură. Această chestiune este sintetizată astfel de către E. Noelle-Neumann (1966, p. 69): „Există dificultăți de comunicare datorate vocabularului; termenii în care obiectul anchetei este prezentat n-au nici o semnificație pentru public;cuvintele sunt prost înțelese și dau naștere la interpretări diferite; ele sunt ambigue sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la căsătorie”, cu ajutorul căreia divizăm populația noastră în trei clase: „necăsătorit”, „văduv” și „divorțat” (evident, a patra stare civilă care mai există, în general, cea de „căsătorit”, nu poate caracteriza indivizii din populația aleasă).Caracteristica de tip calitativ obținut este sintetizată în tabelul 6.1. Tabelul 6.1. Repartiția bărbaților din România, căsătoriți în cursul anului 1993, după starea civilă la căsătorie Sursa: Anuarul Statistic al României 1994, Comisia Națională pentru Statistică, București Pentru caracteristicile cantitative, lucrurile se schimbă mult datorită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
empirice subsumabile unei noțiuni (în cazul celor atributive) sau care se încadrează într-o anumită clasă (ori primesc o anumită valoare), pentru cele de tip variabil. Dar să-l urmărim mai bine pe Paul Lazarsfeld, care, cu claritatea-i recunoscută, sintetizează etapele ce se cer parcurse pe drumul ce duce de la concept la studiulempiric,adică tocmai esența operaționalizării (vezi Lazarsfeld, 1971, pp.20-23 sau 1993, pp. 239-243). 1. Inițial avem o imagine sau o reprezentare destul de vagă a ceea ce înțelegem printr-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiecare item (întrebare) în acest spațiu unidimensional. Construcția scalelor de atitudine începe în faza de pregătire a cercetării, dar, de multe ori, desăvârșirea acestora se face abia în faza finală, ținând seama de „comportamentul” subiecților în raport cu itemii preconizați a fi sintetizați pentru obținerea scalei. Astfel, în construcția unor scale se introduc numai acei itemi care manifestă o corelație suficient de ridicată cu indicele general (cerință derivată din cea de unidimensionalitate) și/sau cei care, dimpotrivă, nu manifestă o corelație foarte ridicată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indicatori sub care sau peste care variabila nu mai suportă compensarea. Dincolo de toată această ceartă metodologică, indicii complecși sunt folosiți în mod frecvent, chiar și în cercetările de tip anchetă sau sondaj. Aspecte asemănătoare, surprinse prin mai multe întrebări, se sintetizează prin cumularea directă a codurilor sau prin atribuirea de scoruri intermediare, însoțite eventual de ponderi, ajungându-se la scoruri sintetice, pentru a defini fie noi variabile explicative pentru un fenomen dat, fie o formă mai generală a fenomenului de explicat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
am vorbit de mai multe ori de-a lungul acestei cărți, însă, dată fiind importanța lor și, mai cu seamă, disputele pe care le-au provocat și în dezbateri publice, în presă, dar și în rândul specialiștilor, simțim nevoia să sintetizăm unele lucruri deja spuse și să mai adăugăm altele. Cum am mai remarcat, cele mai discutate probleme sunt cele ridicate de sondajele electorale. Am reunit sub această denumire toate acele anchete care au ca subiect (și) problematica alegerilor politice - indiferent
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că oamenii sunt înclinați să caute mereu gratificarea imediată și împlinirea rapidă a dorințelor lor, unul dintre obiectivele intervenției noastre este ca pacienții să învețe să își urmărească cu realism scopurile, fără a emite expectanțe iluzorii asupra condițiilor de viață. Sintetizând (vezi figura 3.1), structurile cognitive evaluative generale (cognițiile evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare - catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranța la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală), în interacțiune cu evenimente activatoare specifice, generează structuri
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
unui genotip, în absența genotipului corespunzător. 4.3. Noua genetică și relația ereditate - mediu În momentul de față, descoperirile noii genetici impun nuanțări ale dogmei centrale a biologiei moleculare, cu impact asupra relației ereditate - mediu. Dintre amendamentele care pot fi sintetizate pe baza cercetărilor recente, enumerăm (vezi Benga, 2005): 1) Absența unei relații de coliniaritate între ADN, ARN și proteine, datorită prezenței procesului de eliminare a intronilor, care nu se mai exprimă, genele umane fiind discontinue; 2) Prezența unei reversibilități genetice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la a oferi informații și sugestii, ci la a asista clientul în procesul de decizie informată cu privire la boală sau la riscul pentru boală. 7.2.4. Paradigma psihoterapeutică Paradigma psihoterapeutică este paradigma modernă care marchează în prezent consilierea genetică. Ea sintetizează elementele viabile ale celorlalte paradigme, fiind cadrul pe baza căruia este organizată și această lucrare. Componenta psihologică a devenit cadrul general de abordare din mai multe motive: 1) odată diagnosticată medical, reacția psihologică la boală este fundamentală pentru evoluția și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]