4,631 matches
-
Bordeianu, Dan Lucinescu, Neculai Popa, Nicu Ioniță, Dumitru Ungureanu, Aurel Pandurescu și alții. Gheorghiu spune că torturile psihice erau mai cumplite în această celulă, fiind obligați să asiste la schingiuirile colegilor din cauza dimensiunilor reduse ale camerei. A încercat să se sinucidă în decembrie 1950, tăindu-și gâtul cu un ciob de sticlă, dar a fost descoperit și salvat 1. A asistat și la mizanscena din timpul Paștelui din anul 1951. În august 1951 a fost transferat la Gherla, unde a fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de stat, însă Juberian a dat acest răspuns la trei săptămâni distanță față de momentul în care i-a fost adresată întrebarea de către anchetator, motivând că nu și-ar fi amintit, ceea ce pare puțin probabil. În schimb, a încercat să se sinucidă pe 31 ianuarie 1954. Cu un cinism extrem, anchetatorul i-a reproșat că nu a așteptat terminarea anchetei pentru a-și lua viața: C.J.: Prin încercarea mea de a mă sinucide eu nu am căutat să ascund faptele mele și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pare puțin probabil. În schimb, a încercat să se sinucidă pe 31 ianuarie 1954. Cu un cinism extrem, anchetatorul i-a reproșat că nu a așteptat terminarea anchetei pentru a-și lua viața: C.J.: Prin încercarea mea de a mă sinucide eu nu am căutat să ascund faptele mele și nici pe ale altor elemente împreună cu care am activat, și această încercare am făcut-o pentru a termina cu viața. Anchetator: Dar dece nu ai așteptat să se termine anchetarea ta
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acest lucru? C.J.: Din declarațiile ce le-am dat în timpul anchetei, am dedus că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate și voi fi condamnat din nou și astfel că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți deținuți și persoane oficiale care mă cunoșteau de „om cinstit”, căci în penitenciare ajungeam numai în urma unei noi condamnări
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate și voi fi condamnat din nou și astfel că m-am hotărât să mă sinucid la Securitate, deoarece în penitenciar s-ar fi aflat că m-am sinucis, ar fi aflat și familia mea și ceilalți deținuți și persoane oficiale care mă cunoșteau de „om cinstit”, căci în penitenciare ajungeam numai în urma unei noi condamnări 1. Juberian a fost implicat, în cele din urmă, în procesul înscenat deținuților
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Aiud. A ajuns în închisoarea de la Suceava pe 21 mai 1948, transferat de la Galata împreună cu alți 70 de deținuți. Realizând că ar putea ceda în anchete și că ar putea trimite la închisoare foarte multă lume, a decis să se sinucidă și a ingerat o cantitate mare de tutun înainte de a-și tăia venele, dar tentativa de suicid a eșuat. În prima fază a anchetelor din Suceava nu a fost bătut, fiindcă a fost cercetat printre ultimii din lot, când deja
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost anchetat și el pentru procesul deținuților, nu a fost implicat în acesta, fiind retrimis în închisoare în primăvara lui 1952. Nu se știe ce s-a întâmplat cu el după aceasta, chiar dacă au existat zvonuri că s-ar fi sinucis în timpul anchetelor de mai târziu. Ioan Munteantc "Ioan Muntean" Născut la 1 octombrie 1923 în localitatea Ciclova Montană din județul Caraș-Severin, Ioan Muntean a fost arestat de Siguranța Cluj la 8 iunie 1948 și judecat în lotul studenților clujeni condus
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1. Justin Paven a fost arestat ca membru al organizației regaliste „Stema Țării”, la 24 de ani, pe când era student al Facultății de Chimie, în anul III2. În lotul său a fost încadrat și Gheorghe Vătășoiu, care avea să se sinucidă la Pitești. A cunoscut torturile în camera 4-spital începând cu 19 ianuarie 1950, arătând că au mai fost bătuți alături de el Alexandru Bogdanovici, Gheorghe Calciu și Iosif V. Iosif de către un „comitet” condus de Vasile Pușcașu și Gheorghe Roșca. Mărturisește
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
când Popa l-a pârât pe rivalul său că avea niște pastile ascunse în gulerul hainei. Țurcanu simțea însă că vor fi scoși țapi ispășitori și i-a recomandat lui Popa ca, dacă nu are alte mijloace de a se sinucide, să nu mănânce nimic, dar fără a comunica cuiva că face greva foamei. A fost condamnat la moarte în procesul deținuților, în 1954, dar i s-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață după ce a depus mărturie în cel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că planurile manipulatorilor s-au schimbat și începea să fie prudent. Într-o discuție avută cu Popa la scurtă vreme după sosirea sa în Gherla, i-a atras atenția acestuia ca, dacă vor fi întrebați vreodată despre acțiune, „să ne sinucidem. Mai bine să mori decât să ajungi un trădător”, avertizându-l să fie oricând pregătit pentru asta, iar la sfârșit l-a amenințat râzând: „Vezi să nu te confund vreodată cu Bogdanovici”2. Mai mult, s-a arătat mirat că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
laturi de palmă deasupra nivelului solului. În cazul în care s-ar fi lăsat în jos, un agresor pândea în spatele victimei cu un obiect foarte ascuțit poziționat sub ceafă. Buracu spune că, la un moment dat, a încercat să se sinucidă lăsându-și cu repeziciune capul în jos spre obiectul ascuțit, dar agresorul său i-a intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură 1. Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ea. Urăște tot ce este pe fața pământului. Chiar nu iubești pe nimeni? Nu, îi urăsc pe toți. Nici pe el? O întreb, arătând spre pântecele ei. Corina izbucnește în lacrimi... Pe el, da. Îl iubesc.... datorită lui nu mă sinucid. După ce a plecat, am continuat să mă gândesc ce aș putea face pentru mamele tinere cu probleme. Dumnezeu mi-a luminat calea, și Îi mulțumesc pentru asta!” (Constantin Simirad, Tableta primarului, Monitorul de Iași, 27 februarie 1999). Organizațiile nonguvernamentale Până în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
oricărei forme de exprimare a durerii după moartea surorii mult iubite, începe să plângă în hohote, câteva luni mai târziu, pe mormântul unui poet decedat cu mulți ani înainte. Poetul respectiv avea câteva puncte comune cu sora moartă (amândoi se sinuciseseră), iar reacția pacientului este interpretată de Freud ca „un substitut la lipsa de explozie a durerii” (1918/1979). Izolarea a prilejuit aici o deplasare a afectului. Aceeași remarcă a fost făcută de Fenichel (1945/1953) în descrierea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
După ce i-am spus că are coloana vertebrală ruptă a Început să-l lovească cu parul până când s-a ridicat și s-a târât”. Printre foștii deținuți politici se știe că, la declanșarea anchetei, Liviu Borcea a Încercat să se sinucidă otrăvindu-se, dar n-a murit ș...ț. În 1992 a fost intervievat de jurnalista de televiziune Lucia Hossu Longin, realizatoarea filmului „Memorialul durerii”. La acea dată, Liviu Borcea era pensionar (colonel În rezervă) și locuia la Cluj, unde trăia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
scriitorului și a soției sale (Eliza Rosiade-Buzdugan, profesoară și publicistă), va ființa „salonul” - și cenaclul literar -, modest, dar agreat de toți artiștii urbei, și nu numai. Sexagenar, B. acuza singurătatea, boala (își pierduse aproape cu totul vederea); cedând depresiei, se sinucide, consternându-și confrații, în preajma Crăciunului din 1930. Prezent în cele mai diverse publicații ale vremii, B. mai semna, către sfârșitul veacului al XIX-lea, în „Tinerimea unită”, „Românul literar”, „Revista pentru toți” (unde e și redactor, alături de Th. Voicu și
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
de sinuozitatea unui șarpe. „Cetățeanul N. trebuie arestat, căci este suspectat că e suspect.“ I se păru deodată că prin ușa întredeschisă secretara îi pândea reacția. În același an, află că unul dintre foștii săi tovarăși din vremea clandestinității se sinucisese. Încercă să reflecteze calm. Alegerea se îngusta: trebuia fie să-l urmeze pe acel prieten, fie să uite definitiv pentru ce oemenii ucideau. Avea trei copii. Ultimul, Marelst, se născuse în ziua în care văzuse lacrimi în ochii lui Stalin
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
târziu în tren, în somn... Când rămânea mai multe săptămâni în același loc, începea să uite. Uitarea, în perioada aceea de după război, era mai mult ca niciodată secretul fericirii. Cei care nu voiseră să uite se apucau de băut, se sinucideau sau se învârteau în cerc, la fel ca el, într-o iluzie a întoarcerii ce nu se mai sfârșea. Într-o zi, fericirea asta îl înhâță. Femeia semăna cu cea care culegea zmeură și era încă și mai aproape de ceea ce
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
început trebuie să fie o lovitură de pistol. Teodorescu-Braniște dădea exemplul unui text care începea descriptiv: o zi mohorâtă și ploioasă în cimitir. După mai multe scene intermediare, urma și informația de la care pornea reportajul anchetă: o studentă s-a sinucis în cimitir. Este greșit. Procedând în acest fel, pierdem interesul cititorului, deși subiectul este interesant. Iată de ce, spunea cunoscutul ziarist, un text de presă bun trebuie să înceapă cu elementul cel mai puternic: „O studentă s-a sinucis în cimitir
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
s-a sinucis în cimitir. Este greșit. Procedând în acest fel, pierdem interesul cititorului, deși subiectul este interesant. Iată de ce, spunea cunoscutul ziarist, un text de presă bun trebuie să înceapă cu elementul cel mai puternic: „O studentă s-a sinucis în cimitir”. Captând din prima atenția lectorului, pasajul descriptiv ulterior nu va face decât să amorseze tensiunea așteptării: cine?, cum?, de ce?. O excepție o reprezintă „lead-ul amânat”. Fără a încălca regula celor 30 de cuvinte, putem folosi în atac descriptivul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Iuda merge acasă cu gândul de a-și Împleti o funie solidă, din trestie, ca să se spânzure. Soția lui tocmai punea la fiert un cocoș. Iuda o trimite să-i aducă trestia necesară, spunându-i fără ocolișuri că se va sinucide, precum merită. Soția Îl Întreabă de ce, iar el Îi spune că L-a vândut pe Isus, dar că Acesta va Învia după trei zile și atunci va fi vai de pielea sa. La care soția replică Într-un hohot de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui Iuda are un sens pozitiv, nicidecum condamnabil. Condamnarea sinuciderii ar fi un efect, târziu, al teoriei augustiniene din De Civitate Dei. În primele secole creștine autosuprimarea ar fi fost privită ca o soluție onorabilă, În anumite Împrejurări. Iuda este „sinucis” de către Matei din două motive: 1) pentru a-i fi salvată in extremis onoarea de ucenic al lui Isus; 2) pentru ca vina morții lui Isus să fie trecută exclusiv asupra arhiereilor. Deși interesantă, această interpretare nu ține cont de un
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
coll. 255-279. Cf., de exemplu, Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei (85,2): „Că s-a osândit pe sine Însuși, că a aruncat arginții, că a Înfruntat disprețul poporului iudeu, toate bune și de lăudat; dar că s-a sinucis, asta e de neiertat, asta e o faptă diavolească” (trad. D. Fecioru, București, 1994). Același raționament la Origen, Augustin etc. (cf. studiul nostru, „Judas et le diable: quelques lectures des Pères”, În curs de apariție la Beauchesne). Cf. Pierre-Emmanuel Duzat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dragostei, patima ajunsă la paroxism și teama de demascare constituie cauze ale unor crime. Personajul Barbu Ogriziș din nuvela În urma banchetului, cuprins de o ură nestăpânită, îl pândește fără încetare pe vărul său înstărit, până când, umilit de mărinimia acestuia, se sinucide. Obsesia inculcată personajelor pare să alimenteze abundent inspirația lui B. Nuvela cea mai bine structurată este, poate, Sfârșitul dascălului Pavel, în care dascălul unei biserici de oraș, un om altminteri destul de onest, se simte ispitit să o prade în toiul
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
Chișinău și Jura (Râbnița) până în 1944, a lucrat un timp la Universitatea din Cluj, unde a obținut, în 1945, titlul de doctor în științe filologice. Întors în Basarabia, în 1949 a fost deportat lungă vreme. Pensionat în 1982, s-a sinucis după doi ani. B. a debutat cu versuri în 1932, la revista „Orientări” (Moinești), continuând să colaboreze la „Viața Basarabiei”, „Lumea”, „Bugeacul”, „Însemnări” ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul Invitație la melancolie. Un lirism individualist animă strofele
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
când piața se lasă modelată și creează o cerere de astfel de opere, când nu mai rămâne nimic de distrus tocmai datorită popularității cu care distrugerea a fost receptată, a. este silită de propriul ei simț al consecvenței să se sinucidă. Dacă piața românească a operei de a. a atins și formule extreme, vizibile în eclectismul profesat în paginile revistelor, ea va manifesta în egală măsură anumite suspiciuni cu privire la un dadaism recunoscut în general drept cea mai provocatoare dintre orientări. În
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]