2,094 matches
-
de peste tot otcârmuitorii albi pân păr, clătinându-se de la colibe unde era obidiți și s’au așezat În câmpuri, de și’a ales bordeie mai desfătate pentru traiul lor bătrânesc. Iară poiatul Hadrian P, ajiuns sireac la pungi, moaie-n slovă pre unul dentre aceștia, pârcălabul Bârlădeanu, Întru slava ceriului ce l-a slobozit pe meleagurile noastre. Purtând bărbi până-n poale, marele poiat agrăiaște den tristețuri ce-i zdrumică rima: „S-a lansat formula foarte la modă că a venit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
parte conotațiile erotice produse de picamerul lingvistic al președintelui. Doar susțin că, dacă la capătul tunelului ne așteaptă o gaură, nota optimistă cade exact În ea. Deși n-are importanță, să-l luăm ca mostră pe Cristian Sandu, care pune slovă lîngă slovă printre lacrimile produse de această minunată zi de naștere a președintelui, ce nu-i mai iese din minte. „ZÎmbete, flori, Îmbrățișări, cupe de șampanie, domnișoare și tinere ce-au vrut să-i fie alături.” Se pare că domnișoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
erotice produse de picamerul lingvistic al președintelui. Doar susțin că, dacă la capătul tunelului ne așteaptă o gaură, nota optimistă cade exact În ea. Deși n-are importanță, să-l luăm ca mostră pe Cristian Sandu, care pune slovă lîngă slovă printre lacrimile produse de această minunată zi de naștere a președintelui, ce nu-i mai iese din minte. „ZÎmbete, flori, Îmbrățișări, cupe de șampanie, domnișoare și tinere ce-au vrut să-i fie alături.” Se pare că domnișoarele și tinerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
privirea aceea umanist-sticloasă din ultima lui poză, unde cineva l-a imortalizat Într-un balansoar cu ochii cît ceapa, sugerînd o neașteptată relaxare a sfincterului principal exact În clipa cînd fotograful Îi spunea păsărica. Omul acesta minunat a avut dreptate. Slovele sale către Gorki rezistă - cum o fi rezistat Gorki? - pentru că se bazează pe o realitate nesmintită: În adîncul lor deloc depărtat de suprafață, masele Îi zăresc pe intelectuali precum Lenin, se feresc să calce-n ei, În special de cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
au dintotdeauna legătură cu el însuși; iar mintea sa este răsplătită cu știința și cu misterul, la fel cum și inima sa este răsplătită cu legea și cu harul. Aceasta este acea carte "mare" despre care vorbește profetul, scrisă "cu slove omenești"73; căci în acea carte adevărul cel veșnic vorbește în toate felurile către cei care ascultă; povestește, dă învățături, dă sentințe, cîntă; memoria se îmbină cu istoria; imaginația este înfrumusețată de poezie; intelectul este iluminat de știință; sentimentul este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care întreprinzătoarea actriță Elvira Godeanu o trimite lui Liviu Rebreanu, pe atunci aflat la al doilea al său directorat la Teatrul Național, întîlnim următoarea glosă detectivistică: "Să recunoaștem că tonul și siguranța cuvintelor sunt cu totul diferite de poceala primelor slove. Mai tînără cu vreo 21 de anișori decît Rebreanu - artista avea atunci 37 de ani - , autoarea epistolei mă pune ușor pe gînduri în alternarea unor verbe, conjugate cînd la singular, cînd la plural, ca și a înlocuirii pronumelui dumneavoastră cu
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
îi place. Ne-au trebuit o administrație mai bună. Boierii -- își procopseau vechilii de moșie făcîn-du-i zapcii. Rău și fără cale, n-o tăgăduim, dar ce au făcut liberalii? Au numit pe orișicine, numai să fi știut a înnoda două slove, adică tot pe acei vechili, numai că le dădură dreptul 25 {EminescuOpX 26} de a juca pe autoritatea statului față cu foștii lor stăpâni. Ce treabă avea însă zapciul vechi? Să îngrijească ca oamenii să-și semene toți pământul, să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atribuțiunile simple pe cari le aveau zapcii vechi și li s-au dat altele, pe care nu le pricepeau deloc, căci administrația este o știință, iar subprefectul de azi nu știe mai mult decât a scrie neortografic și a încurca slovele tipărite pe hârtie fără a ști ce zice într-însele. A administra? Dar întrebatu-s-au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciuni și vegherii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este tripticul metaforic al istoriei patriei în care se sunt reperabile reflexiile trecutului, călăuza prezentului și cheia viitorului. În istoria patriei, "ca într-un hrisov sigur sunt scrise cu slove de aur drepturile unei nații pentru începutul, numele și pământul său" (Aaron, 1835, p. vi). Începutul, numele și pământul sunt piesele de rezistență ale unui popor, toate aceste trei elemente sacre ale oricărei națiuni fiind garantate și protejate de cunoașterea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest tulburător clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spuse apăsat generăleasa. — Mă grăbesc, mă grăbesc, draga mea, sunt în întârziere! Dați-i albumele voastre, mesdames, să vă scrie ceva, caligrafi ca el mai rar! E un talent, la mine în birou mi-a făcut o demonstrație, scriind cu slovă veche: „Egumenul Pafnutie și-a pus iscălitura“... Ei, la revedere! — Pafnutie? Egumen? Ia stai, unde-o ștergi și cine mai e și Pafnutie ăsta? strigă generăleasa cu ciudă insistentă și aproape alarmată în urma soțului ei, care dăduse s-o ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
țării cumularzilor, speculatorilor de acții, a patrioților de meserie. Mii de posturi create din nou în paralelă c-un buget de cheltuieli urcat în patru ani cu 34 la sută au pus aproape pe toți aceia cari știu a înșira slove negre pe hârtie albă la discreția guvernului și, viceversa, guvernul la discreția lor. Sistemul roșu consistă în complicitatea reciprocă a miilor de pierde-vară fără învățătură și fără avere cu căpitanii lor, improvizați în oameni de stat și de guvern. Ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu toate acestea e o țară asta care are un rege, are legi civile și penale, are administrație, se zice. Astfel poporul incult, dar încolo sănătos și foarte inteligent e dat în prada tuturor acelora care știau a înșira două slove pe hârtie și-l încurcau în paragrafii unui drept formal, copiat de la popoare civilizate, și la redigerea căruia alte trebuințe, alt neam de oameni, alte condiții economice prezidaseră. Capitalul, cel puțin cel mobiliar, avea înainte un caracter istoric tradițional și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
modulau fraza după cea latină sau greacă. Cum deschidem Gramatica românească de d. I. Eliad (1828) dăm cu totul de alt ton, mai firesc: Ei! Dar ce fel de carte e asta? Uite-te minune! Aci lipsesc o mulțime de slove! Ăștia vor să ne lase săraci! (Gramatica s-a tipărit fără eta, xi, psi, omega și altele. Vedeți lucruri copilărești! Vedeți eresuri! Vedeți nesocotință! Toată lumea se silește din ce mai are să mai adaoge și să se mai îmbogățească, dar ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au găsit cu cale atâția inși și nu ca voi, ci altfel de învățați! Și apoi nu știți voi că obiceiul este bătrân și că trebuie să purtați cinste și sfială către dînsul? Păcat de Dumnezeu să se ducă atâtea slove! - Așa, domnule, s-au dus și acuma dumneata să fii sănătos! Ele s-au dus și nu se vor mai întoarce căci le-a gonit o soțietate întreagă, le-a gonit însuși dreptul cuvenit. Din această probă se va vedea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de translație și echivalare, propusă privirii ca spectacol al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpând ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți în cuvinte”, „elanul se imprimă în arbore și-n slovă”, „cu un toiag învie în literă un șipot”, „e seva care urcă în glas și în tulpină”; poetul e îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad în cerneală cheile destinului”, “în glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
e îndemnat să „ridice luna” și să „onduleze nisipul”, „cad în cerneală cheile destinului”, “în glas se-ntorc ținuturi”, pictorul „cu un deget atinge oceanul cu o mână tăcerea / din viețile trecute printr-însul alcătuiește un lanț de revelații”, “în slovă-ntârzie visul și seva din legumă”, „e o emoție-n vântul care apleacă trestia”, „o transfuziune pală din mână în crepuscul”, „vorbele sunt ca lampioane în sărbătoarea pădurii”, „atâtea invizibile călătorii te leagă de-o formă virtuală” etc. etc. pretutindeni
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imagismul avangardist, a lui Pierre Reverdy: Și poemele sunt ciubotele de șapte poști Care mă duc din cercul polar la caldul tropic, Și-n vers ca-n geanta unui botanist recunoști Ierburile atâtor distanțe stând alături. Cine a spus că slova e-un lanț de-ncete schimburi, Și literele închise ca păsări în odaie? C-un singur vers poți trece prin patru anotimpuri, Și pasul din poeme un continent îl taie. (Ciubotele de șapte poști) Iar în altă parte, nu în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pe ideea puterii transfiguratoare a cuvântului ca bun conducător al tensiunilor interioare și agent, ca atare, al metamorfozelor celor mai neașteptate. Bucuria poetului e, înainte de orice altceva, aceea de a surprinde momentul „când elanul se imprimă în arbore și-n slovă”, când „pasul șeț ca un arcuș pe struna potecii înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „Mâna ca dintr-un pian
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
răi, suntem ca niște conducte prin care circulă De la buruiana umilă până la vulturul ca o carte semeață... (Petre Schlemihl, XII) E “înfrățirea unanimă” invocată într-o altă secvență a aceleiași cărți, și al cărei agent transformator rămâne, în ultimă analiză, „slova” poetică, magia cuvântului care - ni se spune în Petre Schlemihl, XIV - departe de a fi „un lanț de-ncete schimburi”, se caracterizează tocmai prin energia ei unificatoare („poemele sunt ciubotele de șapte poști / Care mă duc din cercul polar la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sursele cu dezinvoltura și autoritatea ochiului său critic, ordonator și selectiv. Iar vastul său aparat bibliografic atrage luarea-aminte nu numai prin ceea ce nouă filologilor ne place să numim «acribie» exemplară, dar și printr-o neobișnuită «voluptate» științifică ce pulsează dincolo de slove”. SCRIERI: Teoriile simboliste românești, Timișoara, 1987; Poetici simboliste în România și Franța. Interferențe retorico-stilistice, introd. G. I. Tohăneanu, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Livia Vasiluță, „Elemente lexicale de limbă vorbită în stilurile nonartistice ale limbii române literare din secolul al XIX
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
Timotei Cipariu XE "Cipariu" , redactorul Organului Iluminării, să se fi gândit la acest neajuns Încă de la Începutul Întreprinderii sale publicistice, deoarece, În „Programa” gazetei sale, Își mărturisea intenția de a edita un supliment aparte, În format mai mic, tipărit cu slove și intitulat „Archivu”. Deși titlul preconizat ne-ar putea face să credem că periodicul era destinat preocupărilor filologice de strictă specialitate ale lui Cipariu (ulterior, Învățatul blăjean va reuși să editeze o publicație savantă cu acest titlu, tipărită cu caractere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
titlu, tipărită cu caractere latine), În realitate lucrurile stăteau cu totul altfel. Proiectata folosire a caracterelor chirilice, aflată În dezacord cu ideile cipariene despre ortografie, ne arată că suplimentul urma să se adreseze unui public mult mai larg, familiarizat cu slovele chirilice, fiind vorba, de fapt, despre viitoarea foaie populară apărută În 1848. Planul lui Cipariu XE "Cipariu" , abandonat (după cum mărturisește o notă din Organul luminării) prin martie 1847, va fi materializat Începând cu data de 12 mai 1848. Atunci apare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau Petru Maior XE "Maior" , Istoria besericei românilor, Buda XE "Buda" , 1813. În Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, p. 335, se afirmă, după Cantemir XE "Cantemir" : „pentru urgia ce avea asupra legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit.: „Încălțăminte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a inginerului Dimitriu, din Ploiești, moldovean de origine” a Universității Populare din Vălenii de Munte. Pe acoperiș, într-o formă dreptunghiulară, distingem inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginală reliefată, cu inscripția: PRIN GRAI, PRIN SLOVĂ, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]