3,508 matches
-
multe forme de adaptare: biologică, psihologică și socială. Cerințe educative speciale (CES) - cerințele în plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psiho motrice, fiziologică, etc. sau a unor condiții psihoafective, socio-economice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu-i permite o existență sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dar este necesar ca astfel de studii să fie continuate. Mediul socio-cultural acționează, direct sau indirect, în proporții foarte diferențiate de la caz la caz, și în perioadele dominate, aparent, de familie și școală. Acțiunea indirectă a mediului se datorează condițiilor socio-economice ale familiei în care-și desfășoară existența copilul creativ ori cu aptitudini, la fel cum structura școlară depinde de tipul de societate căruia îi este contemporan respectivul copil. Dar se manifestă și o influență directă, timpurie, pe măsură ce, odată cu înaintarea în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de piatră, exploatate în cariere, precum și apele subterane freatice sau captive. În prezent Cotnariul se află în derularea unui “Document de planificare strategică și programare financiară multianuală, aprobat de Guvern și elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene” (sursa: sinteza PND 2007-2013). Fondul funciar deține: 7718.31 ha teren agricol, din care 2915.84 ha arabile, 1545.00 ha pășuni, 1545.0 0 ha fân ețe, 1828.10 ha
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
presupune. Drumul creatorului este anevoios și greu, dar satisfacțiile reușitei sunt nemăsurate. 2.2.1.2 Factorii creativității Creația este rezultatul convergentei următorilor factori: -factori psihologici: cognitivi și noncognitivi (motivație, afectivitate, atitudini, etc.); -factori sociali: culturali, educativi și de mediu, socio-economici, etc.; factori biologici: diferențele de vârstă și sex; Pentru a surprinde mai bine esență procesului de creație, o serie de cercetări au fost orientate către identificarea factorilor cognitivi implicați în acest proces. În mod tradițional, creativitatea a fost asociată cu
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și natural. Clasificarea factorilor de risc victimal este determinată de mediile sociostructurale de proveniență a victimelor, de tipologia valorilor lezate (fizice, morale, religioase, politice), de condițiile socio-economice în care trăiesc victimele, de regulile de conduită acceptate de victime. Factorii de risc relevă și gradul concret de responsabilitate a victimelor în comiterea actului agresional. Factorii de risc conjunctural (economici, politici, culturali), atât la nivel individual cât și la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror părți sunt; aceasta include diversitatea înăuntrul speciilor, dintre specii și ecosisteme". Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale și seminaturale formează „suportul vieții”, asigurând resursele și serviciile care stau la baza dezvoltării socio-economice. Valorile biodiversității formează patrimoniul natural care trebuie folosit de generațiile actuale fără a mai periclita șansa generațiilor viitoare de a se bucura de aceleași condiții de viață (http://ecoazimut.ro) Habitatele naturale Ecosistemele au o valoare intrinsecă, furnizând experiențe emoționale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
include și componenta nevie - biotopul. Diversitatea antropică sau etnoculturală se referă la diversitatea etnică, culturală și lingvistică a comunităților umane. Unii autori consideră diversitatea antropică ca fiind o componentă a biodiversității, care trebuie tratată separat datorită complexității și importanței sistemului socio-economic ca și componentă a ecosferei. O veche paradigmă reflectă modul în care diversitatea și componentele ei au contribuit la succesul vieții pe Terra (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004): „Diversitatea speciilor este importantă deoarece sporește productivitatea și stabilitatea ecosistemelor”. Ținând cont
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
abundența numerică și în biomasă, distribuția speciilor, durata de viață, importanțăă; 28 după tipurile funcționale, în raport cu abundența și distribuția speciilor cu caracteristici funcționale (descompunerea materiei organice, prădători de vârf, denitrificare, etcă; după natura și importanța bunurilor și serviciilor furnizate sistemului socio-economic uman; după capacitatea de refacere sau rezistența la modificări; după stadiul succesional, ecosistemele se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede. D. Ecosisteme dominate de sistemul socio-economic uman Ecosisteme rurale/zone agroindustriale Agroecosisteme Ecosisteme urban-industriale. Diversitatea antropică/etno-culturală se consideră a fi alcătuită din toate practicile, tradițiile și creațiile umane, care au ca obiect ori ca bază de inspirație componente ale viului, în toată complexitatea sa. Prin
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
local, regional, se petrec la intervale mari de timp și au ca efect direct distrugerea totală sau parțială a populațiilor locale sau regionale. Căile de deteriorare cuprinse în această categorie au apărut și s-au intensificat pe măsura dezvoltării sistemului socio-economic uman, a extinderii lui în spațiu și a multiplicării conexiunilor lui cu alte sisteme. Sistemul socio-economic uman a devenit, prin amploarea efectelor perturbatoare ale activității lui, principala cauză a deteriorării mediului. Contribuția activității umane la poluarea atmosferei este de 10-100
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sau parțială a populațiilor locale sau regionale. Căile de deteriorare cuprinse în această categorie au apărut și s-au intensificat pe măsura dezvoltării sistemului socio-economic uman, a extinderii lui în spațiu și a multiplicării conexiunilor lui cu alte sisteme. Sistemul socio-economic uman a devenit, prin amploarea efectelor perturbatoare ale activității lui, principala cauză a deteriorării mediului. Contribuția activității umane la poluarea atmosferei este de 10-100 mai mare decât contribuția fenomenelor naturale la manifestarea acestui fenomen. Uriașa presiune exercitată de om asupra
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
dezvoltarea necontrolată a sistemului economic și exploatarea fără discernământ a resurselor? Există o singură cale de depășire a crizei: armonizarea dezvoltării economico-sociale cu activitatea de protecție a mediului, activitate care ar trebui să devină o componentă a politicii de dezvoltare socio-economică. Măsurile care se impun pentru rezolvarea problemei sunt măsuri de reconstrucție, de utilizare rațională a resurselor regenerabile, dar mai ales neregenerabile, măsuri de diminuare a impactului negativ al activităților umane prin retehnologizare, precum și un control riguros al tuturor relațiilor SSEU
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
al propriilor interese. Astfel, este absolut necesară stabilirea unei ordini economice internaționale și înțelegerea de către fiecare stat a importanței procesului de conservare a naturii ca măsură strategică a implementării politicii de dezvoltare durabilă. Toate aceste fenomene au loc deoarece sistemul socio-economic uman are ca unic scop al dezvoltării sale, realizarea unei productivități maxime a ecosistemelor, pentru satisfacerea necesităților populației umane. Căile de realizare a acestui scop sunt: -extinderea în spațiu a populației umane și transformarea ecosistemelor naturale stabile din punct de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
industriei. creșterea accelerată și nelimitată a mobilității populației umane, asociată cu un consum energetic excesiv. diversificarea și multiplicarea conexiunilor sistemului socioeconomic cu celelalte sisteme ecologice, conexiuni care asigură, pe de o parte, transferul resurselor generate în sistemele ecologice către sistemul socio-economic, iar pe de altă parte, transferul produșilor secundari și chiar a celor finali rezultați din activitățile umane, către celelalte sisteme ecologice. 3.2. Scăderea biodiversității datorită poluării Aspectele legate de problema fenomenului de poluare sunt foarte complexe, astfel încât este dificil
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și extinderea arealului sunt fenomene naturale, dinamice, reprezentând factorii care asigură coeziunea internă a speciei și fiind 94 răspunzători de modificarea permanenetă a arealului. Procesul a apărut odată cu apariția vieții, dar în prezent a fost accelerat de activitățile umane. Sistemul socio-economic uman este în continuă dezvoltare: se extinde spațial, se sporesc conexiunile și ratele de transfer. Acest fapt oferă posibilități sporite de colonizare pentru un mare număr de specii, ducând la accelerarea și extinderea în spațiu a fercvenței introducerilor, astfel încât se
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
percep școala ca pe o valoare; atitudinea negativă a părinților față de școală; emigrarea părinților în străinătate, care determină fie plecarea copiilor cu ei, fie lăsarea acestora în grija rudelor, care de cele mai multe ori se ocupă superficial de sarcinile școlare; situația socio-economică modestă a familiilor; nesupravegherea copilului care are un anturaj care îl influențează negativ etc.), de posibilitățile copilului (copilul nu este suficient de dezvoltat din punct de vedere psihic pentru a înțelege conținuturile educative predate; prezintă un retard în dezvoltarea intelectului
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
aici, nu ne mai cere (nu ne mai îndeamnă) nimeni să ne educăm pentru a ne adapta la condițiile (și specificul) pieței (de mărfuri), pentru a ne însuși tot felul de competențe, care mai de care mai necesare integrării noastre socio-economice și supraviețuirii. Într-un fel, autoeducația este o detașare de imperativele, urgențele, normele, ritmurile și constrângerile exterioare. Nu ne mai lăsăm duși și cuprinși de atenția (binevoitoare și ocrotitoare a) altora. Nu le mai aparținem celor de lângă noi (de acasă
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Alzheimer). Direcțiile de dezvoltare ale disciplinei boli infecțioase pentru următorii ani sunt: Supravegherea și prevenirea infecțiilor Supravegherea și prevenirea rezistenței microbiene Diagnosticul și terapia adecvată a infecțiilor având în vedere distribuirea echitabilă a resurselor medicale (în teritoriu și între categoriile socio-economice) Formarea personalului care să îngrijească acești pacienți Cercetarea medicală în domeniul bolilor infecțioase. Istoria ne ajută să înțelegem de ce între rațiunea și voința speciei umane pe de o parte și extraordinara capacitate de adaptare microbiană pe de altă parte, se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
vor crește de 20-30 ori față de cele inițiale. Concluzii • redresarea și dezvoltarea gospodăriilor țărănești din zonele cu potențial turistic din zonele județului Neamț cu particularități geografice specifice (Durău, Ceahlău, Viișoara, Farcașa, Târgu - Neamț, Filioara, Bicaz Chei) , necesită ancorarea acesteia în cadrul socio-economic; • în condițiile creșterii doar a 4-5 animale din specii diferite, cu niveluri productive mult sub standardele rasei și pe exploatații de 1,4 ha pe gospodărie, nu se poate vorbi de îndeplinirea obiectivului principal al agroturismului; După profilul mixt al
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
silviculturii în PIB a ajuns de la 13,7 % în 1989 la 11,4 % în 2000; • populația activă din acest domeniu atinge 40,6 % în anul 2000, față de 27,5 % în anul 1989; ea avut rolul de tampon ocupațional împotriva efectelor socio-economice ale tranziției; • resursele financiare se referă la o suprafață agricolă totală de 14.858.845 ha (2000), suprafața arabilă având o pondere de 63,2 %, pășunile și fânețele de 33,3 %, restul fiind ocupat de vii și livezi. Fondul forestier
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
ha, 38,6 % la cele cu 1-2 ha, 30,7 % între 2-3 ha și 21,7 % pentru cele peste 3 ha. Probabilitatea gospodăriilor de a deveni sărace este invers proporțională cu dimensiunea proprietății funciare și de nivelul general de dezvoltare socio-economică a satului. Rezolvarea problemelor legate de modul de exploatare a terenurilor, de îmbunătățire a dotărilor de infrastructură, de creștere a veniturilor individuale se va putea realiza prin extinderea asociațiilor agricole și a sistemului de arendare a terenurilor. Factorii de influență
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
practicieni: psihologi, medici, asistenți sociali, educatori. De la inițierea lor s-a pus problema necesității evaluării efectelor lor în privința creșterii nivelului de inteligență și a evoluției copiilor implicați, raportat la copiii din grupele de 35 control (proveniți din familii cu situații socio-economice similare, dar care nu au fost cuprinși în programele "Head Start"). Stimularea timpurie a dezvoltării cognitive este văzută de inițiatorii și susținătorii programului ca o măsură educativă și socială menită să preîntâmpine insuccesul școlar și chiar tulburările comportamentale, atât de
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
din fondurile programului și antrenarea părinților la educare dar și la evaluarea progresului copiilor lor, sunt doar câteva elemente descriptive, dar totodată definitorii ale programului. Tot în această categorie a programelor complexe de interventie destinată copiilor din familii cu nivel socio-economic scăzut se găsește proiectul Milwaukee, după numele orașului în care la începutul anilor 60 s-a instalat un laborator de teren (Spitz, John Stone, 1986). Aici s-a aflat un număr disproporționat de copii cu retard în dezvoltare, copii ai
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Sameroff, rezultatul dezvoltării nu este dependent doar de individ sau numai de contextul său de experiență, ci de combinarea celor 2 categorii. în modelul menționat, factorii de mediu răspunzători pentru un nivel readus de inteligență nu se confundă cu statul socio-economic scăzut, dar sunt corelați cu aceasta. Cei 10 factori de risc deschiși sunt: boala cronică a mamei, anxietatea maternă, perspectiva mamei asupra dezvoltării copilului, interacțiunile materiale spontane ale mamei în perioada sugară a copilului, locul de muncă al capului de
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
de Sameroff și colaboratorii săi s-au găsit diferențe semnificative ale coeficienților de competență socio-emoțională și cognitivă între grupurile de copii cu scoruri multiple la factorii menționați mari, respectiv mici. O concluzie a acestor cercetări a fost că nu factorii socio-economici ca atare sunt corelați cu un nivel intelectual scăzut, ci parametrii de risc descriși mai sus, care la rândul lor, nu actionează izolat unul de altul, ci în combinatii de factori multipli. Deși criticile la adresa programelor de intervenție au fost
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]