8,157 matches
-
aproape lichefiate de căldură ale Madridului. Mai întâi merg să văd Plaza Mayor, care pare să fie un fel de simbol neoficial al orașului. „Dacă n-ai văzut Plaza Mayor, înseamnă că n-ai văzut Madridul”, scrie, aproape ca o somație, în unul dintre ghidurile turistice găsite în camera de la hotel. Alberto Porlan Villaescusa, un poet spaniol din Trenul Literaturii, cu care m-am împrietenit pentru că suntem amândoi suporteri ai echipei Real Madrid, mi-a spus, și el, că nu voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
picior. Era prima lor ieșire pe mare după cinci luni de interdicție de a mai pescui, ca represalii pentru răpirea soldatului Shalit. Fiind ceață, ei n-au văzut vedeta care se apropia, iar aceasta a mitraliat bărcile fără salve de somație. Acordurile de la Oslo autorizau totuși motoarele până la 30 HP și fixau la douăsprezece mile zona autorizată de ieșire. Ea a fost redusă de israelieni la șase mile, apoi la trei, acum la o milă, nici ei nu mai știu prea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
imemorială, reparații interminabile. Oricât de îndepărtat ar fi, acest fundal evidențiază suferințele provocate vechilor creștini din Ierusalim. Fiscul israelian reclamă unei comunități catolice foarte prestigioase niște arierate uriașe, din care aceasta nu are niciun bănuț. Altele ar fi expuse acelorași somații: Ministerul Finanțelor nu vrea să recunoască scutirile în materie fiscală din regimul special, specificat totuși în texte, de la acordurile de la Mytilene până la corespondența dintre Chauvel și Fischer din 1947. Fiecare se vede somată să plătească mari taxe rămase neachitate și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ceda două din cetățile de pe Dunăre pe care le cuceriseră turcii, în schimbul păcii cu Ungaria ! Marea provocare S-a spus uneori că Ștefan cel Mare i-a provocat pe turci. Așa s-ar părea, dacă nu se ține seamă de somația sultanului din 1456, prin care cerea Moldovei 2.000 de galbeni, care însemna răscumpărarea păcii. Care pace ? Încălcaseră moldovenii o pace încheiată cu turcii? De altfel, această răscumpărare a păcii urma să fie luată sau nu în considerare după bunul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să se retragă. În telegrama din 12 martie, prefectul județului Fălciu, Vasiliu, descria ministrului Justiției desfășurarea conflictului: „Astăzi (12 martie, n.a.), ora 9 dimineață, vreo 400 locuitori din satele Tătărăni au năvălit în ceată asupra orașului. Cu toate parlamentările și somațiile făcute au năvălit asupra armatei cu ciomegele; deschizând focul, s-au ales unul mort și cinci răniți, dintre care a mai sucombat unul în spital. În urmă, cea mai mare parte s-au retras, iar 48 au fost arestați”. În afara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca de obicei, dar n-au mai ajuns la biserică. Toate drumurile ce duceau la biserică erau barate, ostași înarmați care nu mai permiteau avansarea. Un om surd împușcat Un om bătrân a înaintat și nu s-a oprit la somație. Soldatul a tras în plin. Omul era surd și nu a auzit somația. A murit pe loc. De cu seară se spovedise și venea la biserică să se împărtășească. Acestea sunt momentele mai însemnate care am ținut să le relatez
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
duceau la biserică erau barate, ostași înarmați care nu mai permiteau avansarea. Un om surd împușcat Un om bătrân a înaintat și nu s-a oprit la somație. Soldatul a tras în plin. Omul era surd și nu a auzit somația. A murit pe loc. De cu seară se spovedise și venea la biserică să se împărtășească. Acestea sunt momentele mai însemnate care am ținut să le relatez. Maica lui Dumnezeu De câte ori creștinul bun, soldatul înscris în Armata Maicii Domnului, nu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
scurtelor. În timp ce ei au deschis ușa, tata s-a ridicat și acum era în picioare lângă intrare. În numele legii ești arestat! N-are rost să te opui s-a răstit un securist și a îndreptat ostentativ pistolul spre pieptul lui. Somația a fost făcută cu voce tare, sonor, fără menajamente, așa că ne-am trezit cu toții, și mama și noi, copiii. Nici un pic de bun-simț, gingășie ori delicatețe din partea acestor intruși. Țineau pistoalele îndreptate spre niște copii nevinovați și înfricoșați dormind pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dispărut și în acel moment transferații, profitând că transportul se făcea în automobile Brek tip jandarmi, deschise și pe timp de noapte și ceață deasă, au sărit din mașină, îndreptânduse cu vădită intenție de a dispărea în pădure. Jandarmii după somațiile legale, au făcut uz de arme. În anii 1938 și 1939, situația internațională a cunoscut o deteriorare tot mai gravă. După ocuparea Austriei și Cehoslovaciei, România devenea tot mai vulnerabilă. Sistemul de la Versailles, pe care se baza politica externă a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
drept de proprietate prin act de vindere-cumpărare, un teren viran pe o suprafață de 695 mp, două cimitire și 22 de sinagogi. În baza legii de expropriere a imobilelor urbane evreiești din 17 martie 1941, conducerea Comunității a primit o somație pentru a ceda sediul Comunității din str.Al.I.Cuza nr.13. Cu adresa nr.425, din 30 septembrie 1941, președintele Comunității face cunoscut Centralei evreilor din România că prin mijlocirea corpului de portărei a Imobilul din str.Al.I.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
camere (act de vindere cumpărare nr.245 din 1941 înregistrat la Tribunalul Dorohoi). Terenul viran în proprietatea comunității era în str.Subl.Poplinger, avea o suprafață de 695 mp, era prevăzut pentru construcția unui templu. 250 Tribunalului Dorohoi, s-a dat somația nr.13186 a Centrului Național de Românizare, pentru predarea imobilului nostru din str.Al.I.Cuza, care cuprinde sediul Comunității și două școli primare” și solicită să depună contestație în numele comunității din Dorohoi. Nu cunoaștem care a fost atitudinea Centralei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de Românizare din Dorohoi, știm că imobilul Comunității a fost preluat de un reprezentant al Centrului Național de Românizare și a fost utilizat pentru internatul liceului de băieți Grigore Ghica. De altfel, în 3 iulie 1943, Administrația financiară trimite o somație Comunității evreilor, prin care cere plata unui impozit pe imobilul școlii primare evreiești din str.Al.I.Cuza, în valoare de 25600 lei, pentru anii 1942-1943. Ca urmare, președintele Comunității, Iancu Haler, se adresează Administrației financiare și cere exceptarea de la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vizibil decât trei, cum se obișnuia. Totul decurge normal, dar din neatenție depășesc sectorul companiei mele. În sectorul vecin, ceva mai expus, exista consemnul ca în tot ce mișcă pe plajă de la o anumită oră să se tragă direct, fără somație! Trec prin fața unei cazemate. Trăgătorul puștii mitraliere probabil ațipise și nu m-a observat și merg mai departe. Aici un foc de armă al cărui glonț l-am simțit înfigându-se în nisipul din fața mea și strig tare: „Nu trage
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
rezolva acest paradox ? Ima- ginea publică a lui Lache apare deopotrivă ca fiind aceea a unui bonom și a unui radical. Cum pot coexista cele două dimensiuni în acest impiegat ? Lache împărtășește cu Nae din Situațiunea același sentiment al unei somații dramatice, a unei necesități imperioase de a denunța scan- dalul, de sublinia catastroficul „situațiunii”. Toți acești funcționari în ebuliție constituie o sursă de comic pe care Caragiale știe să o speculeze. Trebuie observat că apariția lui Lache a polarizat câmpul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
probabil, la un moment dat, prea mulți pași în direcția interzisă, astfel încât m-am pomenit „împușcat”, de undeva de sus, de pe un pod, aproape invizibil și el, de un aspru și poruncitor zurück. Un cuvânt - două sisteme (ambele totalitare) căci somația santinelei suna, nu te puteai înșela în această privință, foarte comunisto-fascist. Am făcut cale întoarsă cu un acut sentiment de jignire personală. Rareori regimul polițist m-a umilit mai direct și mai tare. * Unul din cele mai stresante momente pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
noului regim. Această deșănțare, indiferent de nedemnitatea celui vizat, a atras replica imediată a lui N. Iorga ; o chemare la ordine și o lecție de cuviință, apărută ̀ în 13 septembrie 1940 în Neamul românesc sub titlul răsunător ca o somație SĂ NU FIM MOJICI. Proclamând aceasta, știa că riscă. S-a văzut. Eshatologia tancului În 1953 la Berlin, în 1956 la Budapesta, în 1968 la Praga, tancurile sovietice au funcționat implacabil. În 1991, la Moscova, n-au mai funcționat. De
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
certurile cotidiene ne-a venit de la Salonic. Grecii, din lipsa de fler a conducătorilor lor, s-au lăsat depășiți de niște detașamente bulgare sosite în viteză și pe care, la sosirea lor, le găsiră instalate în port. De unde și recriminările, somațiile de a părăsi locul ce au urmat. Era gata să se ajungă la încăierare, iar Viena și Petersburgul au trebuit să facă presiuni puternice pentru a stabili un modus vivendi precar. Între sîrbi și greci nu erau tot atîtea tensiuni
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
18 sept. 1974 Stimate domnule Dimitriu, În sfârșit, Îmi fac plăcerea de-a răspunde la scris. Dvs. din 29 ian. 1974 În sensul, că vă pot Înapoia dactilograma versurilor atât de cuceritoare ale Lucreției Andriu 363. Firește, a fost binevenită „somația” d-nei Dr. Roxana Cristian 364. M am conformat și am scris prefața făgăduită, Doamne, făgăduită Încă de-acum vreo 9 luni. Cum vedeți, o gestație... normală! Mi s-a spus (de Dvs. sau de D-na Dr. Cristian?) că ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cel care, de fapt, mă cunoștea destul de bine, căci am fost în audiență la dumnealui de multe ori. În luna mai, am primit de la București, din partea Comisiei guvernamentale pentru vize și pașapoarte de pe lângă Consiliul de Miniștri, din Calea Rahovei nr. 48, somația să plătesc pentru a opta oară taxa de reanalizare a dosarului. M-am gândit, pentru moment, că sunt confundat cu vreun milionar, cerându-mi-se să plătesc 6.000 de lei, fără să primesc vreun răspuns. Am fost pur și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sau „neglijența” cu care trăiesc personajele... se referă la opoziția Cehov - Brecht! Întrebările cehoviene, fracționate, evazive În confruntare cu glacialul tipar brechtian, tăiat ferm, În răspunsuri drastice, lineare, poruncitoare. Un „tratament brutal”, scrie Sorin Titel, care avea oroare de brutalitate, somație, cruzime, infatuare, ar bloca „sensurile mai adânci” ale operei. Generoasă În sugestii asupra prozei (dar și asupra existenței) sale se dovedește distincția Între tirania timpului, cu temerile și apăsătoarea sa captivitate, comparativ cu „reveria” spațiului, ca șansă de evadare compensatoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu absolută implicare? Calitățile induse prin cultură și talent forțează ființa să asimileze „Înlocuirile”, deformările, să devină cea necesară literaturii. Educarea restrictivă a sensibilității, metabolismul deformat de solitudine, orgoliul devoțiunii creatoare, cinismul spiritului critic, excesul auster sau, dimpotrivă, senzorial, tensiunea somației artistice?... Trăirea În obsesie, precum scrutarea insistentă a invizibilului În transparențele vasului de Bacara, nu mai Îngăduie, apoi, reacomodarea instantanee cu realitatea. Timpuria conviețuire cu arta (și cu artificialitatea, de altfel) modifică, treptat, se pare, Însăși „gena” bestiei creatoare. Este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cuplul). Totul pare prescris și, În același timp, trăit, retrăit, reasumat cu fervoare. Până și simularea dorinței evocă premisa ancestrală, memoria ei dezolantă. Impulsul devine instantaneu impas: „Se-ntinde mâna Evei. Pe creangă/ nici un măr”. Ruga interioară seamănă cu o somație: „oprește Doamne oprește mecanismul rostogolirii”. Imprecațiile nu lipsesc, de o feroce expresivitate uneori: „Ce duhoare Stăpâne ce duhoare grea/ și veche/ din prima zi a-mpărăției tale”. Izgonirea din pacea necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de neantul convenției, doar se Încarcă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ațintită doar spre omenescul din om, nu „supra-om”, nici omul ostaș sau furnică. Omul care este doar atât, și cât de mult totuși, om. Iluminările, catastrofele, iluziile ființei vulnerabile care vrea să Înțeleagă ce Înseamnă a trăi În lume. O somație precipitată. Un vârtej magic de fosforescențe. O săgeată În rana unui trandafir de carne și vis. Un vis treaz, o confesiune de o termicitate paroxistică: treceri fulgerătoare de la incandescența pasională ultimă la glacialitatea translucidă. Întâmplările pe care le narează „hiper-realitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Sábato discută cu Bruno, personajul său, iar Bruno relatează, ca un zelos reporter și emul, aparițiile lui Sábato pe străzile, În cafenelele și casele din Buenos Aires. Diavolul și iubirea, suferința, drastica pedagogie iezuită a „omului nou”, rătăcirea credinței, violența, sumarele somații stânga-dreapta, fanatismul, abulia, resemnarea, iluziile, Îndoielile, Încrederea. Rezistența, Înfruntarea, avertismentul Își intersectează ardoarea prin tragica asumare creatoare a destinului. Omul-artist, omul-creație apare ca martirul-reper al solitudinii neînfrânte, cel ce Își răscumpără vulnerabilitatea interogativă, ca semn de „coerență” cu sine și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
reamintească pasagerei prea absorbite a-și raționaliza impulsurile. Acest „spor” de cunoaștere și de biografie are totuși, se va dovedi, inevitabilul efect că, acum, relația dintre trup și spirit pare schimbată: spiritul, de veghe, se lasă pătruns, Înregistrează pulsațiile și somația confuză, urgentă, a „trupului” care, oricât ar spera altminteri eroina, nu mai este doar trup. Totul se Întâmplă, constată uimită Claudine, doar pentru că absenta, pentru câteva zile, de acasă!... Riscantă evadare din privilegiile fericirii, care se dovedesc prea repede fragile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]