22,065 matches
-
acelea în care se află reprezentate principalele invenții cu portretele inventatorilor. Lui Montgolfier îi zice tată pentru că seamănă cu don Avito, tatăl său. * În timp ce tatăl se aprinde cu filosoful, se aprinde mama cu fiul și acolo este sărutul visului din somnul său. Mama, spune dragule. Dragule! Dragul meu! Bogat! Regele casei! Cer! Drag! Drag!... Luis, Luisito, Luisito, Luis-ul meu.... Pentru că la botezul făcut i-au pus numele Luis, numele bunicului dinspre mamă, tatăl Marinei, în locul acelui urât Apolodoro, și Luis este
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să facă o rugăciune. Și apoi: Nu spune nimic despre asta tatălui, Luisito; ai auzit, dragule?" Și simțind pașii tatălui, adaugă : "Apolodoro" ! Termină Apolodoro de închinat la Tatăl său și inima începe să-i sâcâie pieptul Marinei, însă, of, logica somnului!, o dată mai mult nesperatul. Mi-am închipuit, Marina, mi-am închipuit, și nu vreau să mă cert, căci am vorbit deja cu don Fulgencio despre el. Embrionul trece prin toate fazele prin care a trecut specia, procesul ontogenetic reproduce filogeneticul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
om. Eu mă însărcinez să-l scot mai înainte din această stare, transformând în potențe ideale actualele sale fetișuri. Vorbește-i deBau-bau, că deja vei vedea în ce se schimbă acest Bau-bau la final... Se întoarce Marina să se supună somnului, cu logica sa somnolentă. Mai mult decât de influența mamei, Avito se teme de cea a poveștilor cu vrăjitoare, de preocupările populare. Și de ce socotește aceste povestiri și aceste preocupări mai grave decât tradiționalele legende pe care mama i le
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Apolodoro! Capitolul IX Cu câtă neliniște Apolodoro se urcă în pat nopțile. Atunci sunt aurorele sale, sărbătorile sufletului. Se atinge în răcoarea cearceafurilor, ghemuit cum a fost înainte de a se naște, în pântecul matern, și așa, în poziție fetală, așteaptă somnul, așteptând de la divinul somn, pios refugiu al vieții sale, tărâm sigur în care recâștigă pofta de a trăi. Înainte de a se culca, citește din vreo carte, din cele pe care i le-a lăsat Menaguti și care, pe furiș de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
câtă neliniște Apolodoro se urcă în pat nopțile. Atunci sunt aurorele sale, sărbătorile sufletului. Se atinge în răcoarea cearceafurilor, ghemuit cum a fost înainte de a se naște, în pântecul matern, și așa, în poziție fetală, așteaptă somnul, așteptând de la divinul somn, pios refugiu al vieții sale, tărâm sigur în care recâștigă pofta de a trăi. Înainte de a se culca, citește din vreo carte, din cele pe care i le-a lăsat Menaguti și care, pe furiș de tatăl său, le duce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pernă. Ajuns la anumite pasaje, inima îi tresaltă și cu gura întredeschisă, respirând doritor, își întrerupe pentru o clipă lectura. Oare va dormi după? Nici el însuși nu o știe de când i-a citit tatăl său o doctă operă despre somn, cauzele și legile sale. Așteaptă somnul și ăsta e cel mai dulce mod al său de a trăi, așteptându-l. Somnul este izvorul sănătății, pentru că înseamnă a trăi fără să știi. Nu știe că are inimă cel ce o are
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
îi tresaltă și cu gura întredeschisă, respirând doritor, își întrerupe pentru o clipă lectura. Oare va dormi după? Nici el însuși nu o știe de când i-a citit tatăl său o doctă operă despre somn, cauzele și legile sale. Așteaptă somnul și ăsta e cel mai dulce mod al său de a trăi, așteptându-l. Somnul este izvorul sănătății, pentru că înseamnă a trăi fără să știi. Nu știe că are inimă cel ce o are sănătoasă, nici nu știe că are
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
va dormi după? Nici el însuși nu o știe de când i-a citit tatăl său o doctă operă despre somn, cauzele și legile sale. Așteaptă somnul și ăsta e cel mai dulce mod al său de a trăi, așteptându-l. Somnul este izvorul sănătății, pentru că înseamnă a trăi fără să știi. Nu știe că are inimă cel ce o are sănătoasă, nici nu știe că are stomac sau ficat decât cine le are bolnave; nu știe că trăiește cel ce doarme
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
izvorul sănătății, pentru că înseamnă a trăi fără să știi. Nu știe că are inimă cel ce o are sănătoasă, nici nu știe că are stomac sau ficat decât cine le are bolnave; nu știe că trăiește cel ce doarme. În somn nimeni nu-l învață nimic. Dar nu! Până la somn, până la somn îi vin visele, cu pedagogia. Unde va fi unul ca să-l salveze? Când va avea un somn fără vise și fără sfârșit? Ce somn, acela al vieții! Se culcă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Nu știe că are inimă cel ce o are sănătoasă, nici nu știe că are stomac sau ficat decât cine le are bolnave; nu știe că trăiește cel ce doarme. În somn nimeni nu-l învață nimic. Dar nu! Până la somn, până la somn îi vin visele, cu pedagogia. Unde va fi unul ca să-l salveze? Când va avea un somn fără vise și fără sfârșit? Ce somn, acela al vieții! Se culcă aproape în toate nopțile propunându-și să fie atras
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
că are inimă cel ce o are sănătoasă, nici nu știe că are stomac sau ficat decât cine le are bolnave; nu știe că trăiește cel ce doarme. În somn nimeni nu-l învață nimic. Dar nu! Până la somn, până la somn îi vin visele, cu pedagogia. Unde va fi unul ca să-l salveze? Când va avea un somn fără vise și fără sfârșit? Ce somn, acela al vieții! Se culcă aproape în toate nopțile propunându-și să fie atras la somn
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cine le are bolnave; nu știe că trăiește cel ce doarme. În somn nimeni nu-l învață nimic. Dar nu! Până la somn, până la somn îi vin visele, cu pedagogia. Unde va fi unul ca să-l salveze? Când va avea un somn fără vise și fără sfârșit? Ce somn, acela al vieții! Se culcă aproape în toate nopțile propunându-și să fie atras la somn într-un anume moment dat în care elanul de veghe îi dă socoteală de misterioasa trecere, dar
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
trăiește cel ce doarme. În somn nimeni nu-l învață nimic. Dar nu! Până la somn, până la somn îi vin visele, cu pedagogia. Unde va fi unul ca să-l salveze? Când va avea un somn fără vise și fără sfârșit? Ce somn, acela al vieții! Se culcă aproape în toate nopțile propunându-și să fie atras la somn într-un anume moment dat în care elanul de veghe îi dă socoteală de misterioasa trecere, dar nu e chip, doar somnul îl atrage
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
somn îi vin visele, cu pedagogia. Unde va fi unul ca să-l salveze? Când va avea un somn fără vise și fără sfârșit? Ce somn, acela al vieții! Se culcă aproape în toate nopțile propunându-și să fie atras la somn într-un anume moment dat în care elanul de veghe îi dă socoteală de misterioasa trecere, dar nu e chip, doar somnul îl atrage înainte ca el să poată să-l atragă pe el și fără a-i da răgaz
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sfârșit? Ce somn, acela al vieții! Se culcă aproape în toate nopțile propunându-și să fie atras la somn într-un anume moment dat în care elanul de veghe îi dă socoteală de misterioasa trecere, dar nu e chip, doar somnul îl atrage înainte ca el să poată să-l atragă pe el și fără a-i da răgaz să se întoarcă pentru a-i vedea fața. Va fi la fel și moartea? gândește și începe să-și imagineze ce va
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Apolodoro se frământă și se îmbibă în această viziune; nu-și simte respirația. Nu are frumosul email vreo inscripție pe spate, pe o margine care nu se vede, nici măcar una pe invizibila-i față. Ce vis, ce dulce vis! Ce somn cu ochii deschiși și sufletul deschis viziunii de primăvară! Imediat acum inima îl cheamă cu o pulsație, întoarce capul și după rafala acestor ochi, vede doar două cosițe blonde care îi cad pe spate ca două ramuri ale unui copac
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pur provizoriu... Și concepția ta despre univers, cum merge? Puțin câte puțin, tată. Dar toată precauția este inutilă; don Avito surprinde la sfârșitul cărților însemnări, hârtii, desene și rămâne perplex. Iar Marina este mamă, săraca, Materia somnoroasă, cea care între somnuri, zice: Asta e, băiatul e îndrăgostit! Îndrăgostit? Fiul meu îndrăgostit? Nu spune nesăbuințe! Nu poate fi... Și cum săraca mamă surâde tristă și liniștită, tatăl adaugă: Știi ceva? Eu, nu. Atunci? Bine, se vede limpede! Ce altceva vrei să fie
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
spui, da? - Simt că e multă lumină În jur. - Mă bucur. Și acum aș dori să-mi spui dacă este acolo entitatea care dorește să vorbească cu noi. - Văd În continuare lumină și simt că mi se face din ce În ce mai tare somn. Poate adorm... - Dacă adormi, nu e nicio problemă. Entitatea respectivă o să poată să vorbească foarte ușor. - Și acum rog entitatea să se prezinte. - Simt că sunt mai multe prezențe. - Mai multe prezențe... Atunci să se prezinte pe rând, cine este
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
că tehnologia a pătruns atât de mult În viața voastră, Încât va fi foarte greu să se renunțe la aceste lucruri. Trebuie o voință foarte mare. Se recomandă să nu aveți aparatură electronică În camera În care dormiți, pentru că În timpul somnului această aparatură electronică agresează legătura dintre suflet și spirit, bruind-o, pentru că conexiunea dintre suflet și spirit se realizează pe cale energetică. Punctul În care se leagă sufletul de spirit este glanda pineală, iar aceasta este cea mai vulnerabilă În fața agresiunilor
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
C?linescu identific?, sub genericul „teme romantice": „facerea ?i desfacerea", „luna", „lumile siderale", „muzică sferelor", „cristalul", „regnul vegetal", „straturile", „mortul frumos, viul cadaveric", „dublul", „magnetismul", „nebunia", „geniul", „femeia titanic?", „omul ve?nic", „speran?a", „iubirea", iar sub sintagma „cadrul fizic" „somnul", „visul", „doma ?i apă", „zborul uranic", „halucina?îi de timp ?i spa?iu", „erotică", „Venera serafic?" ?i „cadrul psihic"„germina?ia", „geologia s?lbatic?", „borealismul", „floră", „fauna", „rusticitatea", „arhitectură colosal?" . Roșa Del Conte sintetizeaz? printr-o cercetare analitic?, Într-o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
asupra f? pturii sale ?i care se nume?te ?i ea iubire”, este ultimul dor al fiin?ei poetului : „Mai am un singur dor: În lini?tea serii ?? m? l?să?i s? mor La marginea m?rii; ??-mi fie somnul lin ?i codrul aproape, Pe-ntinsele ape ?? am un cer senin ". „Nemuritoare ?i rece" asemenea fiin?ei poetului, lumina lunii alunec? pe cer deasupra izvoarelor ?i a vârfurilor lungi de brad, cu aceea?i „nep?sare trist?": „Pe când cu zgomot
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i de când m-am dep?rtat Mult? lume am Îmbiat". „ Vreme trece, vreme vine Toate-s vechi ?i nou? toate " „ Vino iar În sân, nep?sare trist?; Că s? pot muri lini?țiț, pe mine Mie red?-m?! " ,. ??-mi fie somnul lin ?i codrul aproape Pe ntinsele ape ?? am un ce senin ". ., Luceferi ce r?sar Din umbr? de cetini, Fiindu-mi prieten i O s?-mi zâmbeasc? iar". Lumea codrului este lumea eternei reîntoarceri a poetului. Aici I?i reg
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
difuze, muzica apelor („Îngâna-ne vor c-un cânt / Singuratece izvoare"), starea de vis („vom visa un vis ferice") comunic? o altfel de lini?te ?i armonie a universului („Adormind de armonia / Codrului ??țuț de gânduri") reintegrarea, prin vis, prin somn, În primordialitatea naturii ?i prin această, reg? sirea unit??îi pierdute a cosmosului. Teiul, În jurul c?ruia universul tr?ie?te aceast? clip? de gra?ie, este de aceea, „nalt", „sfânt" sau „vechi" „nalt" pentru c? une?te micro ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i reg? se?te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului) Visul de iubire Înseamn? c?utare a unit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
zbucium! Codrul clocoti de zgomot ?i de arme ?i de bucium ". „ Pan 'ce izvor?sc din veacuri stele una cate una ?i din neguri, dintre codri, tremurând s arăt? luna... Doamna m?rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast? unic? ipostaz? de „prieten" ocrotitor, participând la suferin?ele, bucuriile ?i victoriile celor pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul liric al crea?iei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]