6,490 matches
-
etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de viță de vie și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri din zona Muscelului (Gordan negru, Gordan alb, Bășicată, Braghină și Ovis). În anul 1897, Dobre Rădulescu elaborează o monografie a viilor din județul Mehedinți, în care prezintă considerații asupra climei, ale caracteristicilor solurilor din podgorie, enumerând și soiurile din sortimentul local (Braghină, Berbecel, Galbenă, Gorgan, Seină, Negru moale, Negru vârtos). Nicoleanu Gh. în 1988 face referiri asupra vițelor indigene cultivate pe nisipurile de la Ciuperceni Dolj (Galbenă, Plăvaie, Iordană și Crâmpoșie). Tot în această perioadă se fac referiri și se publică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
parte face o descriere a soiurilor de struguri pentru ținutul Transilvaniei și separat pentru soiurile de vin, de desert și de masă. În anul 1913, M. Ambrozi publică o lucrare cu privire la metodele de plantare, întreținerea viilor, alegerea portaltoilor și stabilirea sortimentelor, întocmind o schiță ampelografică pentru 12 soiuri românești și 27 străine, care erau folosite la refacerea viilor. Această perioadă se încheie cu apariția unui tratat practic de viticultură a lui D. Anastasiu, în care sunt indicate soiurile corespunzătoare condițiilor climatice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a constituit un eveniment deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a viticulturii românești. Se poate afirma că această etapă a fost foarte propice evoluției ampelografiei pe baze științifice, deoarece acum se înființează colecții ampelografice, plantații viticole experimentale, începe procesul de ameliorare a sortimentului viticol prin crearea de noi soiuri, apar lucrări și reviste științifice de specialitate, se scriu cărți, ampelografii, monografii, se intensifică activitatea de cercetare în domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare. Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
hibrizii producători direcți. În anul 1935 D. Bernaz în lucrarea "Varietăți de viță proprii românești", prezintă 36 de soiuri, din care 14 românești și 12 străine, franceze și germane, care au dat cele mai bune rezultate, încercând să propună chiar sortimente pentru podgoriile Drăgășani, Dealu Mare, Odobești și Cotnari. O carte completă și complexă din această perioadă este "Tratatul de viticultură" a lui Bernaz D., Billeau A. și Hogaș C. (1937), în care în volumul V face o descriere a portaltoilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
permite să se folosească ampelometria cu suficientă certitudine drept mijloc de recunoaștere a soiurilor. Se poate concluziona că în perioada dintre cele două războaie mondiale, activitatea ampelografică a fost intensă, o parte din realizările înregistrate stau astăzi la baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și de intensificare a cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-se din ce în ce mai mult. Primele lucrări științifice care apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă pe alcătuirea sortimentelor, publicându-se lucrări științifice cu nuanțe ampelografice, respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce le exercită asupra comerțului de vinuri" (Gh. Constantinescu, 1945) și "Ampelografia
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă pe alcătuirea sortimentelor, publicându-se lucrări științifice cu nuanțe ampelografice, respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce le exercită asupra comerțului de vinuri" (Gh. Constantinescu, 1945) și "Ampelografia și uvologia" (C. Vartic, 1945), "Manualul de viticultură", editat în două volume de (At
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă pe alcătuirea sortimentelor, publicându-se lucrări științifice cu nuanțe ampelografice, respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce le exercită asupra comerțului de vinuri" (Gh. Constantinescu, 1945) și "Ampelografia și uvologia" (C. Vartic, 1945), "Manualul de viticultură", editat în două volume de (At. Bulencea, 1947), în care sunt informații și despre soiurile de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a Dobrogei" (Gh. Constantinescu ș. a., 1959). Pentru a facilita studenților cunoașterea soiurilor de viță de vie în cadrul Institutului Agronomic București este litografiat cursul de "Ampelografia și selecția viței de vie" ce aparține profesorilor T. Martin și M. Neagu, 1953. Realizarea sortimentelor de soiuri pe direcții de producție și delimitarea arealelor de cultură a viței de vie, s-a făcut prin lucrarea "Raionarea viticulturii" în anul 1959, lucrare ce a fost îmbunătățită în permanență, continuând până în anii din urmă. Pentru dezvoltarea în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
s-a intensificat atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vie se intensifică și mai mult după anul 1980, fiind orientate spre îmbunătățirea însușirilor agrobiologice, tehnologice și creșterea rezistenței la factorii de stres, boli și dăunători, crearea de soiuri noi prin selecția clonală a soiurilor vechi, valoroase, reprezentative pentru sortimentele tradiționale ale podgoriilor românești. Astfel, au fost obținute la Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj soiuri pentru struguri de masă (Timpuriu de Cluj, Napoca, Splendid, Someșan, Transilvania), la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași soiuri pentru struguri de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
presupune identificarea biotipurilor valoroase din cadrul soiului, în vederea aplicării lucrărilor de selecție pentru obținerea de clone valoroase ce trebuie înmulțite cu prioritate în cultură; 11. Caracterizarea agroeconomică a soiului se realizează în scop practic pentru a se stabili direcția de producție, sortimentul tehnologic recomandat, iar în cazul soiurilor pentru struguri de masă se va indica epoca de valorificare a acestora, rezistența la transport și la păstrare; 12. Zonarea soiurilor , constituie ultima parte a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bucătărie” deoarece ele pot fi consumate zilnic,ajută la sănătate și la o viață lungă. Pentru un bucătar din “România” toate plantele aromatice au un rol important în pregătirea tuturor preparatelor deoarece dau un gust preparatelor și pentru ornarea diferitelor sortimente pentru a le da un aspect cât mai plăcut,deschizându-le apetitul consumatorilor. Epidemiologii, doctorii și nutriționiștii moderni spun că plantele aromatice în stare verde, cele cultivate și cele din natură sunt Multor plante aromatice le mai sunt atribuite și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
ce-l dau preparatelor culinare. Toate plantele aromatice precum: pătrunjelul, mărarul, țelina, busuiocul, salvia, cimbrul, rozmarinul, se folosesc în bucătăria românească și încărcate cu energie solară ce exercita o influență extrem de benefică, cu efecte ulterioare asupra sănătății. moldoveneasca la diferite sortimente de preparate din carne de pui, de pește, de porc, de curcan, de gașcă, de rață, dându-le gust plăcut și aroma deosebită. Examinarea științifică a mâncărurilor dovedește că aceste plante au în compoziția lor diferite substanțe necesare organismului cu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
-le gust plăcut și aroma deosebită. Examinarea științifică a mâncărurilor dovedește că aceste plante au în compoziția lor diferite substanțe necesare organismului cu activități biologice variate. În bucătăria românească se folosesc plantele aromatice cultivate și necultivate fiind utilizate la toate sortimentele de mâncăruri precum și sălățele. Plantele aromatice sau verdețurile crude folosite in bucatarie sunt bogate în vitamina C,Potasiu, Iod,Uleiuri eterice,Fier,Sulf,Tanini și își mențin aceste calități chiar și după ce sunt folosite la preparate. Unii oameni compară importantă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
ușoare precum brânză de vaci,cas și urda. Mărarul este o plantă aromatica ce se cultivă și conține ulei eteric potasiu,sulf, sodium și vitaminele ,A, B1, C. Sezonul mărarului este iunie-noiembrie,se folosește verde cât și uscat,la diferite sortimente din carne de pui, de vită și pește. Mărarul se păstrează pentru iarnă conservat cât și uscat păstrându-și aroma și calitățile sale. Mărarul se folosește la conservarea dîndu - le aroma și gust plăcut. Mărarul datorită calităților sale se folosește
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
mai puternic.În general se folosește la ciorbe de legume,la carne,pește și este forțe bun pentru conservele de castraveți sau roșii. Sezonul este luna mai-septembrie se consumă în stare proaspătă și uscat păstrându-și calitățile sale aromatice. diferite sortimente de preparate deoarece are gustul foarte puternic și are tendințe de a acoperi gustul legumelor fierte,a cărnii și a peștelui alb. Busuiocul este folosit în bucătăria tradițională moldovenescă potrivit pentru o serie întreagă de preparate din carne de porc
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
antistres , în plus măcrișul conține potasiu și fier,ce este foarte important în alimentație. Frunzele de măcriș trebuie să fie ferme ,strălucitoare și luminoase ,fiind cu o valoare nutritiva ridicată . Măcrișul se folosește în pregătirea preparatelor specifice moldovenești la diferite sortimente că : piure de măcriș asemănător cu cel de spanac sau de urzici ,la perișoare de carne, la salate mixte cu frunze de măcriș cu salată verde și,ridichi, la diferite supe-creme ,la măcriș cu carne de pui, cu carne de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
și gust de Leurda conține fier și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare pecific moldovenești. Leurda se cultivă în perioada mai-septembrie,se folosește la preparate gâtițe și la salate în stare verde, niciodată uscate,deoarece își pierd proprietățile.De la leurda se folosesc numai frunzele fiind foarte aromate. usturoi,frunzele seamănă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se folosesc doar frunzele care au gust de ridichie și conțin uleiuri eterice de muștar, vitamine, iod, fier sulf, care stimulează sistemul imunitar. Frunzele de năsturel nu se usucă și nici nu se congelează ,ele se folosesc proaspete la diferite sortimente de preparate din carne de pasăre, carne de pește, cartofi, dar și la creme de brânză. Năsturelului i se atribuie efecte de purificare a sângelui și de stimulare a activității gastrice. ,, De-i cugetarea mea nefasta Nu-mi pasă lumea
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
suprafață netedă, culoarea albă-galbenă sau cenușie deschis, gustul iute, dar mai puțin pronunțat decât cel negru. Piperul se folosește sub formă de boabe sau pulbere, la codimentarea unor preparate din carne, pește, legume. Piperul se folosește în almentație la toate sortimentele de preparate datorită gustului ce-l da la ciorbe,la fripturi,la mâncărurile fasole boabe,la sosuri,la diferite sortimente preparate din carne de miel, porc, pui,etc. Boiaua de ardei este dulce și iute, ambele sortimente se folosesc în
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
formă de boabe sau pulbere, la codimentarea unor preparate din carne, pește, legume. Piperul se folosește în almentație la toate sortimentele de preparate datorită gustului ce-l da la ciorbe,la fripturi,la mâncărurile fasole boabe,la sosuri,la diferite sortimente preparate din carne de miel, porc, pui,etc. Boiaua de ardei este dulce și iute, ambele sortimente se folosesc în alimentație pentru diferite sortimente de preparate din carne, pește, diferite sosuri, ciorbe . Boiaua de ardei se obține prin măcinarea fructelor
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
almentație la toate sortimentele de preparate datorită gustului ce-l da la ciorbe,la fripturi,la mâncărurile fasole boabe,la sosuri,la diferite sortimente preparate din carne de miel, porc, pui,etc. Boiaua de ardei este dulce și iute, ambele sortimente se folosesc în alimentație pentru diferite sortimente de preparate din carne, pește, diferite sosuri, ciorbe . Boiaua de ardei se obține prin măcinarea fructelor unor soiuri de ardei iute și dulce, ajunse la maturitate și uscate. Se prezintă sub formă de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
gustului ce-l da la ciorbe,la fripturi,la mâncărurile fasole boabe,la sosuri,la diferite sortimente preparate din carne de miel, porc, pui,etc. Boiaua de ardei este dulce și iute, ambele sortimente se folosesc în alimentație pentru diferite sortimente de preparate din carne, pește, diferite sosuri, ciorbe . Boiaua de ardei se obține prin măcinarea fructelor unor soiuri de ardei iute și dulce, ajunse la maturitate și uscate. Se prezintă sub formă de pulbere de culoare roșie -portocalie, gust dulceag
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]