2,213 matches
-
XI-XIII ale PCM a fost ales membru al CC, fiind de asemenea și deputat al poporului în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile 7 și 8. În perioada 1 septembrie 1976 - 31 decembrie 1980 a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească și simultan și pe cea de ministru al afacerilor externe. În paralel, a fost ales și ca membru al Comitetului Central al PCUS (1976-1990). La data de 30 decembrie 1980 a fost numit în funcția
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
fost eliberat din funcție la cerere la data de 16 noiembrie 1989, fiind numit ca atașat pe probleme de agricultură la Ambasada URSS în Mexic. Din acest post a fost pensionat în septembrie 1991. A fost ales ca deputat în Sovietul Suprem al URSS în patru legislaturi (1966-1970, 1977-1989) și apoi ca deputat al poporului din URSS (1989-1991). A fost decorat cu două Ordine Lenin, cu două Ordine Drapelul Roșu al Muncii și cu Ordinul Revoluția din Octombrie. Începând din anul
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
(în ; n. 12 septembrie 1939, satul Olișcani, raionul Șoldănești) este un economist și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească (1980-1985). s-a născut la data de 12 septembrie 1939 în satul Olișcani (raionul Șoldănești), la acea dată parte a României, într-o familie de țărani. A absolvit în anul 1958 Școala tehnică de agronomie
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
anul 1975 a obținut titlul științific de doctor în economie. Între anii 1977-1980 a fost vicepreședinte al Gosplan (Comitetul de Planificare) din RSS Moldovenească. În perioada 31 decembrie 1980 - 24 decembrie 1985, Ion Ustian a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească, fiind și ministru al afacerilor externe până la 29 decembrie 1981. Ca urmare a deținerii acestei funcții, Ustian a fost ales membru al CC al PCUS (1981-1986) și deputat în Sovietul Suprem al URSS (1981-1989). La
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească, fiind și ministru al afacerilor externe până la 29 decembrie 1981. Ca urmare a deținerii acestei funcții, Ustian a fost ales membru al CC al PCUS (1981-1986) și deputat în Sovietul Suprem al URSS (1981-1989). La data de 24 decembrie 1985, Ion Ustian a fost pensionat. În prezent, Ion Ustian este cadru universitar la Catedra de Economie Politică și Doctrine Economice din cadrul Academiei de Studii Economice a Moldovei, unde predă cursul
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
rus A.S.Pușkin cu intonație socio-economică”. Dl I.Ustian este decorat cu ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, 6 medalii ale URSS și altor țări, două medalii de aur a EREN-ului din URSS, precum și 2 Diplome de Onoare ale Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Moldova. 1953-1958 Colegiul de economie agrară din Cocorozeni, r-nul Orhei 1959-1965 Facultatea de economie agrară, Universitatea agrară din Moldova, or. Chișinău 1970-1973 Doctorantura la Academia de Științe Sociale a URSS (or.Moscova), facultatea de economie, specialitatea - “economie politică
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
de economie politică și doctrine economice a Academiei de Studii Economice a Republicii Moldova (ASEM). 1966-1970 Membru Supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist al R.Moldova. 1976-1990 Membru Plenipotențiar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova. 1976-1980 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a IX al R.Moldova din partea circumscripției electorale Hancăuți, r-nul Edineț; 1980-1985 Deputat al Sovietului Suprem de legislaturta a X-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Trifeștu, r-nul Rezina; 1985-1990 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Comitetului Central al Partidului Comunist al R.Moldova. 1976-1990 Membru Plenipotențiar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova. 1976-1980 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a IX al R.Moldova din partea circumscripției electorale Hancăuți, r-nul Edineț; 1980-1985 Deputat al Sovietului Suprem de legislaturta a X-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Trifeștu, r-nul Rezina; 1985-1990 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a XI-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Soroca, r-nul Soroca; 1981-1984 Deputat al Sovietului Suprem al
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
1976-1980 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a IX al R.Moldova din partea circumscripției electorale Hancăuți, r-nul Edineț; 1980-1985 Deputat al Sovietului Suprem de legislaturta a X-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Trifeștu, r-nul Rezina; 1985-1990 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a XI-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Soroca, r-nul Soroca; 1981-1984 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura a X din partea circumscripției electorale Anenii-Noi, r-nul Anenii-Noi; 1984-1989 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Deputat al Sovietului Suprem de legislaturta a X-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Trifeștu, r-nul Rezina; 1985-1990 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a XI-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Soroca, r-nul Soroca; 1981-1984 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura a X din partea circumscripției electorale Anenii-Noi, r-nul Anenii-Noi; 1984-1989 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura a XI din partea circumscripției electorale Rîbnița, r-nul Rîbnița. 1966 noiembrie Misiune în Republica Democrată Germană - membrul delegației Comitetului
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Rezina; 1985-1990 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a XI-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Soroca, r-nul Soroca; 1981-1984 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura a X din partea circumscripției electorale Anenii-Noi, r-nul Anenii-Noi; 1984-1989 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura a XI din partea circumscripției electorale Rîbnița, r-nul Rîbnița. 1966 noiembrie Misiune în Republica Democrată Germană - membrul delegației Comitetului Central al ULCT din URSS. 1967 martie Conducătorul unui grup de tineri specialiști (economiști) ai URSS în
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Pentru munca cu abnegație”. 100 ani de la nașterea lui V.I.Lenin 1982 Medalia jubiliară - “1500 ani ai or. Kiev”. 1984 Medalia jubiliară - 100 ani de la naștarea lui G.Dmitrov 1985 Medalia “Veteran al muncii”. 1965 “Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R.Moldova”. 1967 “Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R. Moldova”. 1984 Medalia jubiliară - „1300 ani ai statului Bulgaria”
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
1982 Medalia jubiliară - “1500 ani ai or. Kiev”. 1984 Medalia jubiliară - 100 ani de la naștarea lui G.Dmitrov 1985 Medalia “Veteran al muncii”. 1965 “Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R.Moldova”. 1967 “Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al R. Moldova”. 1984 Medalia jubiliară - „1300 ani ai statului Bulgaria”
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
a dus la realizarea unei continuări în anul 1984, intitulată "Întoarcerea lui Budulai". Acest rol i-a adus Premiul de Stat al Uniunii Sovietice (1980), Premiul Frații Vasiliev (1980) și titlul de Artist al Poporului (1984). În anul 1990 în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, Volontir a vorbit pentru utilizarea „limbei moldovenesti culte”. Pe lângă cinematografie, Volontir a devenit la fel de apreciat și ca interpret de muzică ușoară, fiind cunoscut mai ales pentru cântecele „Viața asta-i scurtă tare”, „Moldovenii când se strâng
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
Armata de Vest (Armata a 16-a) (în limba rusă: "Западная Армия") a fost creată pe 15 noiembrie 1918 de RSFS Rusă având scopul înaintării către vest, după ce forțele imperiale germane se retrăgeau, pentru a stabili conducerea sovietelor în Belarus și Ucraina. Înaintarea către vest a Armatei a 16-a avea să ducă la izbucnirea războiului polono-sovietic din 1919-1920. După semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk, noua graniță ruso-germană era controlată din partea rușilor de așa-numita Secțiunea apuseană a trupelor
Armata de Vest (Rusia) () [Corola-website/Science/305017_a_306346]
-
a contribuit la înființarea primei clase cu predare în limba română din Cernăuți (inițial cu 16 elevi, apoi în 1991 numărul elevilor a crescut la 60) . În anul 1990, Mircea Druc este ales ca deputat al Frontului Popular (FPM) în Sovietul Suprem al RSS Moldova. La data de 25 mai 1990, este ales prim-ministru al RSS Moldova de către Sovietul Suprem al RSSM. În această calitate, el cumula și funcția de membru în guvernul sovietic, participând de două ori pe săptămână
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
1991 numărul elevilor a crescut la 60) . În anul 1990, Mircea Druc este ales ca deputat al Frontului Popular (FPM) în Sovietul Suprem al RSS Moldova. La data de 25 mai 1990, este ales prim-ministru al RSS Moldova de către Sovietul Suprem al RSSM. În această calitate, el cumula și funcția de membru în guvernul sovietic, participând de două ori pe săptămână la ședințele executivului de la Moscova. Guvernul condus de Mircea Druc a promovat un amplu program de reforme politice, economice
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
Alexandru Șoltoianu, împreună cu mulți alții, se încadrează activ în Mișcarea de Renaștere Națională și de democratizare a societății, fiind autori ai proiectelor de lege privind reabilitarea victimelor regimului totalitar de ocupație și despre controlul de stat. La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM aprobă tricolorul ca drapel de stat. În cadrul politicii sovietice de "Гласность" („glasnost”: transparență) și de "Перестройка" („perestroika”: reformă) inițiată Mihail Gorbaciov, sentimentele naționale locale devin, ca în celelalte republici unionale sovietice, sinonime de deschidere și de Равенсность
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
fără numerație a caselor, în care trăiau 2.000 de oameni. Orășelul avea un doctor pe nume Gherțovici și trei felceri. Grav bolnavii erau transportați în Cimișlia; unde se afla un spital cu 18 paturi. În 1940 primul președinte al Sovietului orășenesc a fost I. Slepoi. După război, în septembrie 1947, în orășel apare prima întreprindere industrial - artelul ”Novîi trud”, care avea la început 42 de muncitori, un cal, un bou și o căruță și se situa într-o singură încăpere
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
de către Pasecinic Nicolae, ca, mai apoi, să fie lăsate benevol Statului Sovietic pentru școli. În anul 1940, la 28 Iunie, Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice. Odată cu întoarcerea autorităților rusești, de data aceasta comuniste- sovietice, comuna a devenit un Soviet sătesc. Numai peste un an, în 1941, la 13 iunie și în Sărată Veche au fost găsiți niște "Dușmani ai Poporului," care, peste noapte, au fost arestați și duși în Siberia, în regiunea Tomsk. 1. Primul pe lista a fost
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
în pădurea de lîngă s. Cosauti și în pădurea de la Rublenita. Revenind în Basarabia , administrația romineasca și-a reinstalat toate instituțiile care au existat pînă la 28 iunie 1940. Primăria comunei Rublenita s-a instalat în localul din care dispăruse sovietul sătesc. Primar și notar fusese numit Ilie Pascan, ajutat de Simion Cătana și de Cigolea Mihai. La 28 mai 1942 primar era Ion Chirosca, secretar comunal-Ion Ciubotaru, impiegat -Teodor Chetraru, casier- Ștefan Chirosca, agent agricol- Ilie Ciobanu, jandarm-sergent Ion Banu
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
de bărbați și 261 de femei) și, respectiv, 494 de locuitori (233 de bărbați și 261 de femei). Satul se micșorează văzînd cu ochii, dar nimeni nu se prea îngrijorează de aceasta. La 31 oct. 1980 Mihăilenii devin centru de soviet sătesc și are în subordine s. Groznița, dar nu pentru prea mult timp. Acum îl au din nou. După destrămarea complexului gigant de creștere a juncilor țăranii împart și pămîntul lui. Drept că nu mai au cu ce să-l
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
km de la stația Revaca. Orașul Sîngeră și localitățile din componența lui, satele Dobrogea și Revaca ce activează în baza Legii nr. 764 - XV din 27.12.2001 “Privind organizarea administrative teritorială” a fost format la 30 martie 1988 prin decretul Sovietului Suprem nr.2617-XI. Sîngeră a fost atestata documentar pentru prima dată la 8 iunie 1485 cu denumirea Sultană. Se spune ca, în urma unei bătălii crîncine dintre moldoveni și turci, ce s-a dus în valea satului, „se vărsară atîta sînge
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
de parcuri în oraș sunt rezervate 5,25 ha de teren. Resursele funciare constituie 236,8 ha și sunt destinate pentru construcții. Biruința a luat ființă în anul 1963, pe lângă fabrica de zahăr din Alexăndreni. Mai târziu, prin hotărârea Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din 1 iulie 1965 a fost acordat localității statut de orășel (așezare de tip orășenesc) cu numele Biruința. În orășel, a cărui populație în timp de cinci ani depășise 2.400 de locuitori, s-au mai construit
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
pe Vavilov sub acuzația de participare la activitatea Partidului Țărănesc al Muncii și pentru activitate antisovietică. Acest proces, la care au participat trei judecători militari, apărarea fiind absentă, ar fi durat doar câteva minute. Cererea sa de grațiere către Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a fost respinsă. Între octombrie 1941 și ianuarie 1943 Vavilov a fost încarcerat la Închisoarea nr. 1 din Saratov, o lungă perioadă în celulă de izolare. Condițiile grele de detenție au determinat internarea sa de două ori
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]